BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finele anului 2017, la 1,9%
Totuși, în condițiile plasării ritmului ei peste valorile prognozate anterior, ușoara descreștere implică o deschidere relativ mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB pe orizontul scurt de timp.
„Aceleași date indică consumul privat drept motor al creșterii economice robuste din trimestrul II 2017, dar și un aport probabil negativ al formării brute de capital fix, dat fiind noul recul suferit de volumul construcțiilor, inclusiv pe seama readâncirii contracției construcțiilor inginerești. Și contribuția exportului net la dinamica PIB ar putea redeveni negativă în trimestrul II 2017, în condițiile creșterii în raport cu intervalul aprilie-mai 2016 a soldului negativ al balanței bunurilor și serviciilor, al cărei impact asupra dinamicii deficitului contului curent a fost, deocamdată, contracarat de cel al variației veniturilor primare”, se subliniază în minuta şedinţei de politică monetară a CA al BNR din 4 august 2017.
De asemenea, membrii Consiliului au arătat că plusul semnificativ de ritm al creșterii economice din primul trimestru (n.red. – de 5,7% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut), conducând la o creştere sensibil mai amplă a excedentului de cerere agregată, a fost determinat integral de cererea internă, a cărei dinamizare a beneficiat de contribuția ambelor sale componente majore:
„Exportul net și-a redus substanțial contribuția pozitivă la variația PIB, în condițiile restrângerii ecartului favorabil dintre ritmul de creștere a exporturilor și cel de majorare a importurilor de bunuri și servicii. În condițiile expansiunii alerte a cererii interne, deficitul de cont curent a continuat să se adâncească, o situație singulară în regiune, dar care nu este încă amenințătoare.”
În plus, membrii Consiliului au observat că majorarea excedentului prognozat de cerere agregată este sensibil mai amplă pe întregul orizont al proiecției și are ca suport creșterea economică peste așteptări înregistrată în trimestrul întâi (5,7%), precum și revizuirea consistentă în sus a previziunilor privind dinamica PIB în 2017 și 2018.
„Creșterea economică este așteptată să consemneze în 2017 o nouă accelerare semnificativă în raport cu anul anterior și să se tempereze în 2018, însă în condițiile menținerii dinamicii ei deasupra ritmului PIB potențial. S-a remarcat că perspectiva are ca principală ipoteză relativa accentuare a caracterului pro-ciclic al politicii fiscale și al celei de venituri; de asemenea, ea presupune menținerea unui grad considerabil de acomodare a condiţiilor monetare reale, precum şi o creştere economică relativ mai robustă în zona euro/UE, dar și la nivel mondial.
Potrivit analizei membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populației va rămâne probabil cvasi-unicul determinant al creșterii economice în intervalul 2017-2018, în timp ce aportul formării brute de capital fix se așteaptă să fie chiar mai modest decât se previziona anterior. Unii membri ai Consiliului și-au exprimat preocuparea legată de acest tipar de creștere, date fiind implicațiile lui adverse asupra PIB potențial”, au mai precizat membrii CA al BNR.
Ei au mai arătat că o dinamizare a investițiilor este condiționată de absorbția fondurilor europene, realizarea investițiilor publice și de situația profiturilor companiilor, afectată inclusiv de costurile cu salariile și materiile prime. De asemenea, importante sunt predictibilitatea cadrului legislativ, calitatea infrastructurii și disponibilitatea forței de muncă calificate, subliniindu-se nevoia unor profunde reforme structurale în aceste domenii.
Membrii CA al BNR susțin că se prefigurează sporirea în continuare a gradului de încordare a pieței muncii. Pentru această prognoză au luat în calcul că efectivul salariaţilor din economie a continuat avansul în intervalul aprilie-mai, dar într-un ritm ușor încetinit, iar rata şomajului a revenit în iunie la minimul istoric, de 5,3%, după creşterea marginală din luna anterioară. Aceste evoluții au fost asociate cu perspectiva general pozitivă a angajărilor pe termen scurt, dar și cu dificultăți sporite în atragerea de personal calificat, relevate de sondajele de specialitate. De asemenea, s-a semnalat nivelul de două cifre la care s-a menținut în primele două luni ale trimestrului al doilea dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut, dar și ritmul anual de creștere a costurilor salariale unitare din industrie pe segmentul bunurilor de consum, pe ansamblul sectorului acesta consemnând totuși o scădere moderată.
„În acest context, unii membri ai Consiliului au considerat că există argumente serioase pentru o reacție de politică monetară a băncii centrale. A fost menționat și riscul unui potențial grad mai mare de pro-ciclicitate a politicii fiscale și a celei de venituri, cuplat cu o structură mai nefavorabilă a cheltuielilor bugetare, de natură să stimuleze prioritar cererea de consum și să sporească excedentul de cerere agregată şi deficitul de cont curent. Implicații similare, inclusiv pe calea slăbirii competitivității, ar putea avea o eventuală majorare mai amplă a costurilor salariale ale firmelor – pe fondul efectului de demonstrație şi al tensionării condițiilor pe piața muncii – coroborată cu o epuizare a spațiului de îngustare a marjelor lor de profit”, se detaliază în documentul citat.
Rata anuală a inflației a explodat în iulie, până la 1,4%
Membrii Consiliului au convenit însă că perspectiva conduitei politicii fiscale și a celei de venituri este greu de anticipat în actualul context, date fiind incertitudinile ridicate privind maniera concretă de implementare a Legii salarizării unitare, precum și setul de măsuri care probabil o va însoți, de natură a-i atenua efectele expansioniste.
„Lor li se alătură incertitudinile privind măsurile fiscale corective ce ar putea fi adoptate în contextul preconizatei rectificări bugetare, importante inclusiv din perspectiva efectelor potențial exercitate asupra comportamentului investițional și al celui de consum, acestea necesitând, prin urmare, o monitorizare atentă. Totodată, s-a arătat că nu sunt încă disponibile toate elementele privind strategia fiscal-bugetară pe termen scurt și mediu”, se adaugă în documentul citat.
De asemenea, a fost punctată posibila prelungire, cel puțin în viitorul apropiat, a ritmului mult sub așteptări al absorbției fondurilor europene structurale şi de investiţii aferente cadrului financiar 2014-2020.
Membrii Consiliului de administrație al BNR sunt Mugur Isărescu (preşedinte al CA), Florin Georgescu (vicepreşedinte al CA și prim-viceguvernator al BNR), Eugen Nicolăescu (viceguvernator al BNR), Liviu Voinea (viceguvernator al BNR), Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Ágnes Nagy și Virgiliu-Jorj Stoenescu.
În luna iunie, România a avut a treia cea mai mică rată a inflației anuală din UE
