BNR: Creșterea economică a României din 2017 va fi urmată de o temperare pronunțată în 2018 și 2019. Incertitudine: potențiale corecții fiscale în 2018 pentru încadrarea în deficitul de 3% din PIB - Forbes.ro
Cautare




, Staff

Macroeconomie |
|

BNR: Creșterea economică a României din 2017 va fi urmată de o temperare pronunțată în 2018 și 2019. Incertitudine: potențiale corecții fiscale în 2018 pentru încadrarea în deficitul de 3% din PIB

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României apreciază că accelerarea mult mai puternică decât cea previzionată a creșterii economice în anul 2017 va fi urmată de un avans mai redus în 2018 și 2019, potrivit minutei şedinţei de politică monetară din 7 februarie 2018, publicată astăzi. În plus, printre incertitudinile care au determinat creșterea ratei dobânzii de politică monetară,d e la 2% la 2,25% sunt menționate potențiale corecții fiscale efectuate în acest an în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3 la sută din PIB.
Raport-Inflatie-BNR-15-mai-2017DSC_2899x

„Referindu-se la pattern-ul probabil al excedentului de cerere agregată, membrii Consiliului au sesizat că accelerarea mult mai puternică decât cea previzionată a expansiunii economice în anul 2017 se anticipează a fi succedată de temperări relativ mai pronunțate ale acesteia în 2018 și 2019. Dinamica așteptată a creșterii rămâne totuși robustă în 2018, continuând să devanseze ritmul potențial, dar coboară în 2019 la un nivel inferior, inclusiv în condițiile revizuirii ascendente a celui din urmă; evoluțiile implică un excedent de cerere agregată relativ mai amplu, până spre finalul anului 2018, și o restrângere progresivă ulterioară a acestuia, inclusiv în raport cu prognoza precedentă”, se precizează în minuta ședinței de politică monetară.

În 2017, Produsul Intern Brut al României a crescut, comparativ cu anul anterior, cu 7%, potrivit datelor semnal, a anunțat, astăzi, Intitutul Național de Statistică. Acesta este mai ridicat nivel înregistrat de economia României, după criza economică.

Membrii Consiliului au arătat că perspectiva de reducere a creșterii economice decurge, în principal, din probabila prelungire a caracterului expansionist al politicii fiscale și al celei de venituri în 2018, urmată de revenirea lor la o atitudine contraciclică în 2019, precum și din anticipata temperare a creșterii venitului disponibil real al populației, inclusiv ca efect al accelerării inflației.

De asemenea, reducerea creșterii economice va fi cauzată și de atenuarea treptată a caracterului acomodativ al condiţiilor monetare, anticipate a deveni cvasi-neutre în 2019, dar și o mai bună absorbție a fondurilor europene, precum și o creștere economică mai rapidă în zona euro/UE și pe plan global.

„În evaluarea membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populaţiei va rămâne probabil și în intervalul 2018-2019 principalul determinant al creșterii economice, în timp ce în cazul investițiilor se așteaptă un aport modest, în pofida ușoarei revigorări anticipate pentru 2018, iar în cel al exportului net o contribuție negativă notabilă, asociată cu o posibilă creștere a ponderii în PIB a deficitului de cont curent. S-au exprimat din nou preocupări legate de structura creșterii economice și de nevoia redresării solide a investițiilor, condiționată însă nu doar de realizarea celor publice și de atragerea fondurilor europene, dar și de încrederea investitorilor, dependentă la rândul ei de evoluția fundamentelor economiei și de calitatea mediului de afaceri, a cadrului de guvernanță și a celui legislativ”, se subliniază în minuta ședinței de politică monetară.

Expansiunea economică reintră pe decelerare, în trim. IV 2017 – trim. I 2018

Oficialii Băncii Centrale susțin că încetinirea creșterii economice începe deja să se facă simțită.

S-a apreciat, totodată, ca fiind foarte probabilă reintrarea expansiunii economice pe un trend de decelerare în intervalul trimestrul IV 2017 – trimestrul I 2018, însă în condițiile menținerii dinamicii ei anuale mult peste valorile evidențiate în prognoza din noiembrie, implicând o relativă creștere a deviației pozitive a PIB și a presiunilor sale inflaționiste. În plus, cele mai recente date sugerează o consolidare în trimestrul IV 2017 a rolului consumului privat de motor al creșterii economice, dar și o posibilă amplificare a impactului contracționist al exportului net”, se precizează în minută.

PIB-ul din trimestrul al patrulea 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,6%, comparativ cu trimestrul al treilea 2017. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, PIB-ul a crescut, în 2017 cu 6,9% pe seria brută şi de 7% pe seria ajustată sezonier, potrivit Statisticii.

În contextul în care se așteaptă la o decelerare, membrii Consiliului s-au arătat preocupați de prelungirea, în perioada octombrie-noiembrie 2017, a tendinței de creștere a decalajului nefavorabil dintre dinamicile anuale ale exporturilor și importurilor de bunuri și servicii, care contribuie decisiv la accelerarea ritmului anual de adâncire a deficitului de cont curent.

Au fost discutate potențiale surse ale deficitului comerțului internațional cu bunuri, arătându-se că în prezent mai mult de un sfert din acesta provine de pe segmentul bunurilor alimentare, în condițiile în care sectorul intern de profil se confruntă inclusiv cu probleme de competitivitate de natură structurală, care afectează lanțul de producție, în special în amonte”, se explică în minuta menționată.

Decizia de majorare, pentru a doua oară, consecutiv, a ratei de politică monetară a fost luată în unanimitate

În ședința din 7 septembrie, CA al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25%, de la nivelul de 2%, majorarea la 1,25% a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, de la 1% și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,25%, de la 3%.

De asemenea, CA al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută, de la nivelul de 2,00 la sută, majorarea la 1,25 la sută a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, de la 1,00 la sută și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,25 la sută, de la 3,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, se menționează în minuta ședinței de politică monetară.

Politica fiscală și de venituri bugetare este tot mai riscantă

În sprijinul acestei reacții, membrii CA al BNR au invocat și persistența riscurilor în sens ascendent decurgând din conduita din acest an a politicii fiscale și a celei de venituri sau dintr-o structură a cheltuielilor bugetare orientată în continuare spre susținerea consumului în defavoarea investițiilor publice. Această orientare a cheltuielilor poate prejudicia potențialul de creștere a economiei românești și să conducă pe termen mediu la valori relativ mai ridicate ale decalajului pozitiv al PIB, implicit ale ratei inflației, dar și ale deficitului de cont curent, au remarcat membrii acestui Consiliului.

„În urma analizei, membrii Consiliului au considerat că actualul context reclamă creșterea cu încă 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară. În sprijinul reacției a fost invocată și persistența riscurilor în sens ascendent decurgând din conduita din acest an a politicii fiscale și a celei de venituri sau dintr-o structură a cheltuielilor bugetare orientată în continuare spre susținerea consumului în defavoarea investițiilor publice, de natură să prejudicieze potențialul de creștere a economiei românești și să conducă pe termen mediu la valori relativ mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB, implicit ale ratei inflației, dar și ale deficitului de cont curent”, se subliniază în minuta ședinței din 7 februarie 2018.

În plus, când au decis această majorare, membrii CA al BNR au luat în calcul că firmele ar putea avea costuri mai mari, în timp ce marjele de profit oricum li se restrâng, din cauza noilor măsuri fiscale și de venituri, dar şi a tensionării pieței muncii.

Au fost, de asemenea, evidențiate riscurile în sus induse de o eventuală creștere mai amplă a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influența noilor măsuri fiscale și de venituri, dar şi a tensionării pieței muncii. S-au semnalat și amplificarea recentă a volatilității pe piața financiară internațională, dar și potențiala creștere peste așteptări a economiei zonei euro și a celei globale, în contextul expansiunii sincronizate peste trend a economiilor dezvoltate și a celor emergente, favorizată și de prelungirea caracterului relaxat al condițiilor financiare pe plan global”, se mai scrie în minuta menționată.

Incertitudine: potențiale corecții fiscale efectuate în acest an pentru încadrarea deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB

Membrii Consiliului au apreciat aceste riscuri ca dominante în actualul context. De asemenea, ei au remarcat incertitudinile legate de transferul către angajați a obligațiilor privind contribuțiile sociale, precum și de potențiale corecții fiscale efectuate în acest an pentru ca România să încadreze deficitul bugetar în plafonul de 3% din PIB.

În plus, s-au referit la tendința de scădere a încrederii populației și a companiilor, precum și la alte posibile efecte adverse exercitate asupra mediului de afaceri de pachetul de măsuri fiscale și salariale implementat recent, dar și de incertitudinile circumscrise lui, fiind menționat și gradul redus de absorbție a fondurilor europene, care este de aproximativ 10%.

„Au fost însă remarcate și incertitudinile legate de transferul către angajați a obligațiilor privind contribuțiile sociale, precum și de potențiale corecții fiscale efectuate în acest an în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3 la sută din PIB. S-au făcut, de asemenea, referiri la tendința de scădere a încrederii populației și a companiilor, precum și la alte posibile efecte adverse exercitate asupra mediului de afaceri de pachetul de măsuri fiscale și salariale implementat recent, dar și de incertitudinile circumscrise lui, fiind punctată și trenarea redresării absorbției fondurilor europene”, se precizează în minuta ședinței de politică monetară.

Din perspectiva mediului extern, membrii CA al BNR au menționat că inflația se menține scăzută în zona euro și în alte țări din UE, în pofida unei expansiuni economice robuste, precum și conduita politicilor monetare ale băncilor centrale majore, dar mai cu seamă ale băncilor centrale din regiune.

Membrii Consiliului au reiterat în acest context importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esențial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare și a prevenirii unor efecte indezirabile în economie; unii membri ai Consiliului au menționat între asemenea efecte un eventual proces de re-euroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetară”, se completează în minuta recentei ședințe de politică monetară.

Membrii CA al BNR, prezenți la ședință, au fost: Mugur Isărescu, preşedinte al CA și guvernator al BNR; Florin Georgescu, vicepreşedinte al CA și prim-viceguvernator al BNR; Eugen Nicolăescu, membru al CA și viceguvernator al BNR; Liviu Voinea, membru al CA și viceguvernator al BNR; Marin Dinu, membru al CA; Daniel Dăianu, membru al CA; Gheorghe Gherghina, membru al CA; Ágnes Nagy, membru al CA; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al CA.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente și prognoza actualizată ale evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii