Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

BNR a scăzut RMO la valută la 8%. Isărescu: Nu trebuie să omorâm creditul în valută

Consiliul de Administrație al Băncii Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și rata rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei la 8%, precum și a decis să continue gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, dar a făcut și prima modificare din acest an - a redus rata rezervei minime obligatorii (RMO) aplicabilă pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 8%, de la 10%, începând cu perioada de aplicare 24 mai - 23 iunie 2017.
euro_bani_money_curs_valutar

Din mai 2015, rata dobânzii de politică monetară și RMO la lei sunt la aceleași niveluri, prima fiind atunci redusă cu 0,25%, până la 1,75%, iar a doua cu 2%, până la 8%, dar RMO în valută a fost redusă, de la 12% la 10%, în septembrie 2016.

Noua decizie de scădere a RMO în valută s-a luat în contextul reducerii creditului în valută, al consolidării rezervelor valutare peste nivelul adecvat (35,96 miliarde euro, la 30 aprilie 2017) și al îmbunătățirii structurii acestora.

Măsura vizează continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile în materie ale Băncii Centrale Europene și ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene”, se subliniază într-un comunicat de presă al BNR.

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, a detaliat, într-un briefing cu presa, că s-a luat această decizie, pentru că ne îndreptăm spre normalitate, care ar fi un RMO la valută de 2%, în contextul în care banca centrală a României este parte din sistemul băncilor centrale din Uniunea Europeană:

„Aceasta este oportunitatea anunțată de câțiva ani buni. Noi nu dăm bani băncilor și nu le finanțăm. Creșterea rezervei minime obligatorii a fost o restricție, o măsură de politică monetară restictivă, având ca scop descurajarea creditului în valută, a ceea ce s-a spus că a fost riscant în România, datorită liberalizării contului de capital, ca preambul la intrarea României în Uniune Europeană. Dacă venim înapoi și ne ducem spre 2%, nu facem altceva decât să diminuăm o restricție. Cel mai bine ar fi să ne ducem direct la 2%. N-o facem, pentru că ar însemna să scadă rezerva foarte mult și nu știu cum o s-o «citească» câțiva, inclusiv pe plan extern, până le explici că n-a scăzut rezerva, ci partea din rezervă care este luată sub formă de împrumut obligatoriu de la băncile comerciale, dar rezerva băncii nu scade deloc, până se uită lumea la net, nu la brut. Am adoptat această poziție mai prudentă, o facem gradual și cred că este mai bine.

Totuși, nu se poate face un calendar al reduceri RMO, pentru că stabilirea acesteia depinde de foarte mulți factori. De asemenea, întrebat, Isărescu a subliniat că politica rezervelor ridicate nu mai poate fi menținută în eventualitatea unei noi crize, deoarece este anormală.

În perioada 2007-2008, BNR a urcat RMO la valută până la 40%, pentru a limita creșterea creditării în valută, precum creditele în franci elvețieni și în euro, ale căror dobânzi erau sub cele în lei. În prezent, nivelul dobânzilor este atât de apropiat încât riscul inducerii în eroare a celor care iau credite în valută este mic, a subliniat Isărescu:

Realitatea a fost dură. Degeaba le-am spus: nu luați credite în valută decât dacă aveți venituri în valută. Una este să spui și alta este să dai cu capul”.

Prin reducerea RMO la valută, BNR le dă înapoi băncilor între 500 și 600 de milioane de euro, pe care acestea îi pot folosi cum vor.

„Nu am finanțat băncile. Ele ne-au finanțat pe noi. Banii aceștia au intrat în rezerva Băncii Naționale și într-o perioadă dificilă ne-au ajutat – rezerva arăta mai bine. În rezerva Băncii Naționale a intrat pe altă filieră, un împrumut de la Ministerul de Finanțe, 1,6 miliarde euro, așa că 500 de milioane de euro sunt mai mult decât bine balansați, menține rezerva la un nivel adecvat, dacă nu este chiar mai mare decât ar arăta calculele. (Băncile) nici nu trebuie să ne dea socoteală ce fac cu bani. Sunt banii lor. Noi le-am ținut în rezervă și din considerente anti-criză. Este o măsură de politică monetară scrisă în toate tratatele de politică monetară, mai dură, dar a trebuit să apelăm la ea, ca să descurajăm o tendință, acea de expansiune a creditului în valută, care tindea să iasă de sub normal”, a precizat Isărescu.

În perioada de boom economic, creditul în valută a ajuns la aproape 70% din totalul creditelor acordate, iar în prezent este la aproximativ 40%.

„Aceasta este o mare realizare. Va continua să scadă. Nu trebuie să-l omorâm. Există clienți ai băncilor, societăți comerciale și persoane fizice, care au venituri în valută, de exemplu, exportatorii, care au tot dreptul să ia un credit în valută, pentru că se balansează. Dacă i-am obliga să ia credite în lei, i-am introduce într-o formă de risc. Libertatea de opțiune nu este numai o declarație, este un element esențial înr-o economie de piață”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul a adăugat că nu crede că se poate stabili o cifră fixă cât ar trebui să reprezinte creditul în valută, 20-30%, dar „știm că la 70% era prea mult”. În plus, scăderea creditului în valută a micșorat ponderea creditului privat în PIB, a adăugat Guvernatorul.

El nu vede nicio creștere a dobânzilor la credite.

Pe piața monetară, mișcările mai mici de patru – cinci bani n-au nicio semnificație, decât că piața trăiește. 20 de puncte de bază este puțin, ca să spun că este o tendință. Dacă sunt sezoniere, adică lunare, nu spun nimic. Nu vedem încă scumpirea creditului. Pe piață este suficientă lichiditate. Este adevărat că, atunci când îți crește creditul în lei cu 20% înseamnă că se ia din acea lichiditate, însă are grijă Ministerul de Finanțe să creeze lichiditate, în sensul că avem un buffer masiv de valută, câteva miliarde. Din când în când, (Finanțele) preferă să-și facă plățile scadente vânzând valută. Asta înseamnă masă monetară și mai multă lichiditate în piață. Dar cresc dobânzile în Europa, în America, nu vom rămâne codași”, a precizat Isărescu.

La masa monetare mai contribuie și fondurile europene, care, de exemplu pentru agricultură, se transformă imediat în lei.

De ce a luat BNR noile decizii?

Rata anuală a inflației a rămas relativ constantă în luna martie 2017, la 0,18%, comparativ cu luna anterioară (0,2%), în concordanţă cu prognoza BNR. Această evoluţie s-a datorat temperării dinamicii anuale a preţului combustibililor, ce a compensat efectele accelerării creşterii preţurilor volatile alimentare şi a inflaţiei CORE2 ajustat, a cărei rată anuală a urcat la 1,04%, de la 0,91%, în februarie.

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să își restrângă valoarea negativă, ajungând în martie 2017 la -0,9%, de la -1,1%, în luna februarie. Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a urcat la -0,5%, de la -0,7% în februarie 2017. Traiectoria ascendentă a celor doi indicatori se datorează, în bună măsură, disipării graduale din calculul acestora a variațiilor anuale afectate de reducerea cotei TVA din iunie 2015.

„Creșterea economică s-a accelerat peste așteptări în trimestrul al patrulea al anului trecut, datele revizuite indicând o dinamică anuală a PIB real de 4,8%. Ritmul mai rapid de creştere s-a datorat, în principal, contribuției exportului net, ca urmare a ecartului pozitiv dintre ritmurile anuale de creştere a exporturilor şi importurilor de bunuri şi servicii. Pe ansamblul anului trecut, majorarea cu 4,8 la sută a PIB a avut ca determinant consumul privat, care a atins cel mai ridicat ritm de creştere din ultimii nouă ani (7,3 la sută), în condiţiile relaxării politicii fiscale şi celei de venituri, precum şi ale îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă. În schimb, aportul formării brute de capital fix a devenit negativ”, se subliniază în comunicatul de presă al BNR.

Pentru anul 2017, cele mai recente date statistice relevă menținerea în primele două luni a unei dinamici anuale ridicate a volumului cifrei de afaceri din comerț şi servicii, accelerarea creşterii producției industriale, dar și prelungirea declinului activității din construcții. În condiţiile în care creşterea dinamicii productivităţii muncii a fost inferioară celei înregistrate de câştigurile salariale, ritmul anual de creştere a costurilor salariale unitare din industrie a sporit comparativ cu ultimul trimestru al anului anterior.

Soldul contului curent al balanţei de plăţi a devenit pozitiv în primele două luni ale anului curent, pe fondul evoluţiei favorabile a balanței veniturilor primare, deşi deficitul comerţului cu bunuri s-a adâncit comparativ cu perioada similară a anului anterior.

Condițiile monetare reale și-au menținut caracterul stimulativ. Creditul acordat sectorului privat și-a amplificat dinamica anuală în luna martie (la 3,1%, de la 2,1%în februarie). Evoluţia creează premisele stopării în acest an a traiectoriei descendente a ponderii în PIB a creditului privat, inclusiv pe fondul diminuării operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante.

Creşterea a fost susţinută în principal de componenta în lei, a cărei dinamică anuală s-a mărit la 14,1% în termeni anuali. Contribuţia majoră la această evoluţie a revenit împrumuturilor noi acordate societăților nefinanciare şi creditelor pentru consum. Pe acest fond, ponderea în total a creditului în lei s-a majorat la 58,2% (cel mai ridicat nivel înregistrat din ianuarie 1997), de la 34,6%, în mai 2012. Această evoluție asigură o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare.

De asemenea, CA al BNR a anunțat o perspectivă de creştere a ratei anuale a inflaţiei pe întreg intervalul de proiecţie, însă pe o traiectorie uşor mai joasă decât cea prezentată în raportul precedent. Riscurile interne asociate acestei perspective sunt generate, în principal, de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul recentelor inițiative legislative în sfera salarială și fiscală, iar pe plan extern, relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de creșterea economică în zona euro și pe plan global, având ca principale surse calendarul electoral din țările europene, negocierile pentru Brexit și politicile economice ale administraţiei SUA.

„Deciziile CA al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că un mix echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru menţinerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse pe plan global”, se menționează în comunicatul BNR.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern și internațional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru realizarea obiectivelor pe care le are.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii