Mai exact, 2,8 puncte procentuale din rata anuală a inflației sunt reprezentate de prețurile administrate, respectiv 56,5% din inflație.
Ce înseamnă aceste prețuri administrate?
- Energia electrică a reprezentat puțin peste 1 punct procentual din rata anuală a inflației din martie (21% din total), având o pondere de 5,7% din coșul de consum.
- De asemenea, combustibilii au constituit aproape 1 punct procentual (19,5%), reprezentând 8% din coșul de consum.
- Produsele din tutun au contribuit cu aproximativ 0,375 de puncte procentuale (7,5%), fiind 6,3% din coșul de consum.
- Gazele naturale au reprezentat aproximativ 0,3 puncte procentuale (6%), respectiv 3,4% din coșul de consum.
- Categoria apă, canal, salubritate a reprezentat aproximativ 0,125 puncte procentuale (2,5%), fiind 2,9% din coșul de consum.
Energia electrică, combustibilii, tutunul și gazele naturale includ accize, care au crescut anul trecut.
Două treimi din inflație nu poate fi influențată de BNR
În documentul băncii centrale se subliniază că două treimi din rata anuală a inflaţiei din luna martie 2018, 3,2 puncte procentuale, sunt explicate de componente exogene, aflate în afara sferei de influenţă a politicii monetare, respectiv a BNR.
În acest caz, la cele cinci tipuri de produse menționate mai sus se adaugă:
- ouăle, care au reprezentat aproximativ 0,175 de puncte procentuale (3,5%), fiind 0,6% din coșul de consum
- fructele proaspete, care au fost aproximativ 0,175 de puncte procentuale (3,5%), reprezentând 1,1% din coșul de consum
- citricele și fructele meridionale, reprezentând aproximativ 0,12 puncte procentuale (2,5%), care sunt 1% din coșul de consum.
Cele patru „șocuri” care au contribuit semnificativ la majorarea inflației
„O serie de șocuri pe partea ofertei produse în ultimele 12 luni au contribuit semnificativ la rata anuală a inflației din martie 2018”, se precizează în documentul BNR.
Primul șoc asupra inflației a fost în septembrie 2017, când a fost majorată, pentru prima dată, acciza la combustibili, astfel că inflația a urcat cu 0,5 puncte procentuale.
În octombrie, a urmat al doilea șoc, și cel mai important, dat de a doua etapă de majorare a accizei la combustibili și de scumpirea energiei electrice, care au urcat rata anuală a inflației cu 1,3 puncte procentuală, față de luna precedentă.
Al treilea șoc s-a produs în noiembrie, când criza ouălor și creșterea cotației țițeiului au urcat inflația cu 0,7 puncte procentuale, față de luna precedentă.
Al patrulea șoc s-a produs în ianuarie 2018. Atunci, inflația a urcat cu 0,8 puncte procentuale, din cauza creșterii prețurilor la energia electrică și la gaze naturale.
În celelalte luni dintre aprilie 2017 și martie 2018, inflația a urcat cu 0,3 puncte procentuale, cu excepția lunii iunie, când a stagnat, și a lunii august, când a scăzut cu 0,2 puncte procentuale.
Membrii CA al BNR au decis în unanimitate să mențină dobânda de politică monetară la 2,25% pe an, dar evoluția inflației indică acumularea de presiuni inflaționiste
BNR este nevoită să se lupte cu inflația în condițiile în care are o țintă de inflație de 2,5%, +/- 1%, iar cele mai recente prognoze ale instituției arată că, până la finele trimestrului al treilea al acesui an, inflația va fi aproape de 5%, iar la finele acestui an, va ajunge la 3,5%, nivelul maxim țintit. Problema este că intervalul de incertitudine, privind rata inflației, prognozat pentru acel moment va fi de +/- 1,6%.
Pentru a-și atinge ținta de inflație, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,25%, se scrie în minuta ședinței de politică monetară din 4 aprilie 2018. Ei au susținut că precedentele decizii de scădere a dobânzii de politică monetară, din ianuarie și februarie, nu și-au făcut efectele pe deplin.
