Cautare



Alis Anagnostakis

, Contributor

Executive coach @ Mind Learners & Expert consultant @ Human synergetics. Mai multe informații despre autor pe alisanagnostakis.com

|
|

Brandul Personal. Despre cum te vezi tu, nu cum te văd alții

Acum ceva timp, am ținut un workshop despre “Personal Branding” în fața unui grup de vreo 40 de ingineri dintr-o mare companie de IT. În general, din experiența mea, inginerii sunt genul de participanți la workshop-uri care au o atitudine foarte autentică – “no nonsense”. Sunt deștepți, de obicei direcți, nu dau din cap aprobator dacă nu li se pare că ce aud chiar e valoros și nu prea suportă clișeele de orice fel (până la urmă, cine le suportă?). Iar asta îmi place tare mult la ei. În plus, sunt în general hiper-raționali, ceea ce pentru un trainer ca mine, care vorbește despre subiectele alea “soft” – emoții, trăiri, sens, relaționare – e o provocare constantă pentru a fi și mai bună, mai coerentă, mai informată, mai prezentă și mai autentică.

Revenind la subiect, știam că vreau să vorbesc despre “brand personal” într-o notă “no nonsense” – așa cum le place lor și cum îmi place și mie. Și m-am trezit în fața unei dileme pe care am mai avut-o și altă dată când e vorba de subiectul ăsta. Am simțit că trebuie să aleg, din nou, între ceea ce spune “lumea” că e relevant și ceea ce cred eu că e relevant.

Am încercat să găsesc un singur filmuleț pe Youtube despre “Personal Branding” pe care să-l pot considera măcar cât de cât inspirațional. Ceva care să nu fie despre “cum să te vinzi”, “cum să ieși în evidență”, “cum să-ți faci un plan”, “cum să-ți creezi o imagine”. Ceva care să nu fie despre cum să te prezinți în fața altora, ci despre cum să te prezinți în fața ta însuți. Ceva care să nu sune a poveste americană cu happy end forțat sau ca o rețetă ieftină cu “5 pași pentru succes garantat”. N-am găsit nici unul.

Există autori, cum e William Aruda – care sunt considerați adevărați guru ai subiectului. Îi respect, știu că avem cu toții ceva de învățat de la ei, însă mie una, mărturisesc, nu mi-au trezit nicio emoție. Și e tare greu să te lași captivat de ceva ce nu-ți trezește niciun fel de emoție.

Când am întrebat participanții ce cred ei că înseamnă brand personal, ce asocieri le vin în minte, au apărut aceleași cuvinte pe care le-am găsit în nenumărate articole pe subiectul ăsta – “vânzare”, “imagine”, “promovare”, “vizibilitate”, “părerea altora”. Cu certitudine toate astea fac parte din ceea ce proiectăm în exterior fiecare dintre noi, însă mă întreb dacă e suficient. Nimeni nu a asociat ideea de brand personal cu cea de autenticitate. Iar mie mi se pare că asta e de fapt esența oricărui brand adevărat – fie el un produs sau o persoană – memorabil, care trece testul timpului și care face diferența în viața cuiva.

Cred că există trei mari categorii de abordări când vine vorba de brand personal.

Pe de o parte sunt cei care nu-și pun problema, care nu se gândesc că fiecare gest, atitudine, afirmație a lor devine parte dintr-o mare carte de vizita ce va constitui primul gând pentru cei cu care au venit vreodată în contact. Sunt cei care trăiesc în “bula lor” fără să conștientizeze că niciodată nu suntem singuri, că nu trăim în izolare și că acțiunile și atitudinile noastre chiar au un efect, chiar dacă ne pasă de asta sau nu. Așa cred că își “câștigă” oamenii etichete – “X e genul care vorbește mult”, “Y e tipul cicălitor”, “Z e un egoist care nu se gândește decât la el”, “T e bârfitor” – etichete de multe ori născute din nepăsarea “titularilor” pentru impactul pe care îl au în conștiința altora. Când nu te gândești la ce proiectezi în afară există mereu riscul ca intențiile tale bune (să ajuți) să ajungă în partea celalată într-o lumină negativă (“e cicălitor”). Cu alte cuvinte, cred că îți creezi un brand personal chiar dacă nu ți-ai propus vreodată asta. Și poate ar fi bine să știi și tu cum arată brandul ăsta și pe cine afectează…

Pe de altă parte sunt oamenii care au făcut o obsesie din a-și construi o anume imagine bazată pe ceea ce cred că așteaptă alții să vadă și de cele mai multe ori complet diferită de identitatea lor reală. Imaginea “omului de afaceri”, a “bărbatului puternic”, a “spiritualului”, a “femeii perfecte”, a “pragmaticului”. Imaginea “rebelului” sau dimpotrivă, imaginea “rigurosului” care și-a făcut din conformism o religie. Sunt oameni care își construiesc un brand ca o armură prost potrivită, care ascunde cu greu vulnerabilitatea, imperfecțiunea și complexitatea ființei dinăuntru. De multe ori efortul lor de a masca ceea ce sunt cu adevărat transpare prin crăpăturile “carcasei”, iar ceilalți le intuiesc identitatea reală și reacționează la fel ca un cumpărător revoltat care se prinde că vânzătorul vrea să-l tragă pe sfoară. Și câți “cumpărători” poți păcăli cu un produs care pretinde să fie ceva ce nu e?…

Am ajuns să cred că între cele două extreme există o zonă de mijloc definită de un singur cuvânt – Autenticitate. Pentru mine brandul personal este alegerea conștientă de a arăta lumii în mod real, pur și autentic, ceea ce sunt ca om. Este despre calități și defecte, despre povești, despre identitate lăsată să strălucească. Este despre aspirații, încercări, greșeli, lecții și imperfecțiuni. Brandul personal nu este o imagine, ci este ceea ce se vede în afară din ceea ce sunt eu cu adevărat înăuntru. Și este, mai presus de orice, despre vulnerabilitate. Iar a te lăsa să fii vulnerabil e tare greu. Dacă o să fii rănit? Dacă alții vor profita de atâta transparență? Dacă te vor lovi unde te doare mai tare? Dar dacă se vor deschide spre tine cu admirația pe care, instinctiv, o simțim față de oamenii care au curajul să ni se arate așa cum sunt? Dacă le vei inspira încredere? Dacă te vor “cumpăra” din toată inima pentru că ești ceea ce spui că ești? Dacă…

A-ți construi un brand personal mi se pare, în final, mai degrabă un exercițiu de auto-cunoaștere decât unul de marketing. Este un proces curajos de asumare a propriei individualități, a unicității tale.

Cine ești? Dacă ai fi absolut sincer și deloc modest, care sunt calitățile tale? În ce fel ești special? Ce te face unic? Ce talente ai? Ce pasiuni? Care e legătura dintre ele? În ce crezi cu adevărat? Care-ți sunt valorile? Care e “de ce-ul”, misiunea vieții tale? Când o să fii foarte bătrân și o să privești în urmă, despre ce vei vrea să poți spune că a fost viața ta? Ce îți dorești să-și amintească oamenii despre tine? Ce urme vrei să lași în conștiința altora? Ce vrei să construiești în viața ta? Ce ai tu de oferit? Ce ai nevoie pentru a-ți găsi curajul să te arăți lumii în toată splendoarea și imperfecțiunea ta?

Astea sunt întrebări cu care eu aș începe orice exercițiu de branding personal. Abia când aș avea un răspuns puternic, sincer și convingător la întrebările astea, m-aș gândi cum vreau să transmit mai departe ceea ce știu eu că sunt. Un blog, un CV, un profil de Linkedin, o pagină de Facebook, un site – toate astea sunt doar canale, mijloace. Fără un conținut coerent și autentic sunt doar forme fără fond. Și sincer, cred că toți ne-am cam săturat de carcase goale și reclame mincinoase…


Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii