Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat 847,5 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 41 de luni, la un randament mediu de 6,57% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 700 de milioane de lei, iar băncile au subscris 1,38 miliarde de lei.

Marţi, 9 iunie. este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 127,2 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iunie 2026, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,6 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15% din valoarea nominală adjudecată la licitaţiile de referinţă, în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark.

Suma de 7,6 miliarde lei prevăzută în prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark este cu 3 miliarde lei mai mare faţă de cea care a fost programată în luna mai 2026, de 4,6 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării şi rambursării anticipate a datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Statul s-a împrumutat cu aproape 850 de milioane de lei la un randament de 6,57% pe an appeared first on Forbes Romania.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o scădere a creșterii economice cu 0,9 puncte procentuale, de la 1% în prognoza anterioară la 0,1%, ca urmare a condițiilor macroeconomice actuale.

Pentru 2026, Produsul Intern Brut (PIB) este preconizat la 2.056 miliarde lei, față de 1.916 miliarde lei în 2025, se arată în Proiecția principalilor indicatori macroeconomici 2026 – 2029.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză: „Perspectivele macroeconomice pe termen mediu au fost elaborate într-un context geopolitic dificil, cu incertitudini amplificate de intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a condus la un șoc energetic major pe piața globală.

Efectul inflaționist produs de creșterea prețurilor la combustibili s-a suprapus peste eforturile interne de corecție a dezechilibrelor macroeconomice prin continuarea aplicării măsurilor de consolidare bugetară, ceea ce a generat o deteriorare a perspectivelor pentru anul curent.

O altă cauză a ajustării negative a prognozelor o constituie datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică privind contracția PIB-ului din trimestrul I cu 1,7% față de trimestrul corespunzător din anul anterior ca serie brută și cu 0,2% comparativ cu ultimul trimestru din 2025 ca serie ajustată sezonier. La acestea se adaugă rezultatele sub așteptări ale unor indicatori cu frecvență ridicată din primele trei luni ale anului, în special pentru cei care reflectă consumul gospodăriilor populației (comerțul cu amănuntul, serviciile populației, câștigurile salariale etc.)”, conform Agerpres.

Pe latura ofertei, cvasi-stagnarea economică prevăzută pentru anul în curs a avut în vedere, potrivit sursei citate, o continuare a tendinței de restrângere a valorii adăugate brute în industrie, manifestată în ultimii 4 ani, pierderile de competitivitate ca urmare a majorării costurilor, în special cele energetice, conducând la întârzierea procesului de revenire în teritoriu pozitiv.

Și pentru sectorul serviciilor se estimează o evoluție nefavorabilă, impactul măsurilor de consolidare fiscală fiind mai pregnant la anumite categorii de servicii, în special cele destinate
consumatorilor casnici.

În același timp, construcțiile confirmă poziția de cel mai dinamic sector, susținut în special de componenta construcțiilor inginerești, stimulate de absorbția fondurilor europene, cât și de o revenire a construcțiilor rezidențiale înregistrată în prima parte a anului.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post CNSP estimează pentru 2026 o creștere economică de 0,1% appeared first on Forbes Romania.

Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2025, și cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (1) anunțate de Institutul Național de Statistică (INS).

INS a revizuit în sus față de estimarea anterioară datele privind economia României în primul trimestru din acest an, de la o scădere a PIB-ului de 1,7% la 1,2% în prezent.

Datele statistice arată că Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost, pe serie brută, de 403,915 miliarde de lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,2% față de trimestrul I din 2025, informează Agerpres.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2026, a fost de 497,820 miliarde de lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% față de trimestrul I din 2025. Comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat.

Potrivit sursei citate, la creșterea PIB, în trimestrul I din 2026 față de trimestrul I din 2025, au contribuit construcțiile (+0,4%), cu o pondere de 5,3% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 7,9%; activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (+0,3%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 11,6%.

Contribuții negative la modificarea PIB au fost înregistrate în industrie (-0,2%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB și care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,2%; comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hotelurile și restaurantele (-0,8%), cu o pondere de 22,5% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,1%; informațiile și comunicațiile (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 4,1%.

De asemenea, au mai fost consemnate scăderi în domeniul tranzacțiilor imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,9%; activități profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,9%; administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (-0,2%), cu o pondere de 14,6% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,3%.

Agricultura, intermedierile financiare și asigurările nu au contribuit la creșterea PIB.

INS precizează că impozitele nete pe produs nu au contribuit la creșterea PIB, având o pondere de 11,6% la formarea PIB, iar volumul lor a înregistrat o scădere cu 0,6%.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post INS: PIB-ul României s-a contractat cu 1,2% în primul trimestru appeared first on Forbes Romania.

Un nou sondaj Eurobarometru arată că aproape jumătate dintre întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) din Europa (46%) se confruntă cu dificultăţi în găsirea de lucrători cu competenţele adecvate.

Recrutarea resortisanţilor din afara UE rămâne limitată, potrivit sondajului. Una din şapte IMM-uri a încercat să angajeze lucrători din afara UE în ultimii doi ani. Dintre cei care au recrutat resortisanţi din afara UE (14% din eşantion), 54% au descris procesul de recrutare ca fiind dificil, conform Agerpres.

Complexitatea procedurilor administrative şi de imigrare este bariera menţionată cel mai frecvent (31%), urmată de dificultatea de a găsi candidaţi potriviţi (25%) şi de depăşirea barierelor lingvistice (24%).

Majoritatea întreprinderilor (85% – 90%) gestionează în mod direct personalul de recrutare din afara UE, conform sondajului. IMM-urile sunt conştiente într-o măsură limitată de sprijinul public pentru recrutarea internaţională. Utilizarea agenţiilor private de recrutare este semnificativ mai mare pentru recrutarea internaţională.

Întreprinderile consultate sugerează că angajarea în afara UE ar putea fi îmbunătăţită prin sprijin financiar (31%), informare şi orientare (25%), asistenţă pentru găsirea candidaţilor (23%), ajutor pentru integrarea la locul de muncă (20%) şi sprijin pentru imigraţie şi relocare (18%).

Rezerva de talente la nivelul UE va aborda deficitul de forţă de muncă şi de competenţe. Fiind prima platformă la nivelul UE pentru recrutarea internaţională, aceasta va contribui la corelarea locurilor de muncă vacante din profesiile cu deficit de forţă de muncă cu lucrători din afara UE.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Criza forței de muncă persistă în Europa: 46% dintre IMM-uri au probleme în recrutare appeared first on Forbes Romania.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a rămas relativ constant în luna aprilie, la valoarea de 38,1 puncte. Indicatorul condițiilor curente s-a redus ușor, cu 0,7 puncte, iar cel al anticipațiilor a crescut cu 0,2 puncte, rezultând o creștere de 0,1 puncte a indicatorului de încredere în economie.

Adrian Codirlașu, președinte al Asociației CFA România: „Pe fondul aversiunii la risc, cauzată atât de factori externi, cât și interni, leul s-a depreciat, depășind media anticipațiilor atât pentru orizontul de 6 luni, cât și pentru cel de 12 luni. De asemenea, anticipațiile privind creșterea economică pentru anul curent au înregistrat scăderi consistente, iar riscul de recesiune în anul 2026 a crescut substanțial.”

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (mai 2027) s-a redus ușor față de valoarea înregistrată în exercițiul anterior, ajungând la 7,41%, iar 46% dintre participanți anticipează reducerea ratei inflației în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea actuală a acesteia, în timp ce 31% anticipează majorarea ei.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 80% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 12% o stagnare. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1650 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,2252 lei pentru un euro.

Sondajul a fost realizat în ultima săptămână a lunii aprilie 2026.

Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 64% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni. De asemenea 72% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 28% că sunt corect evaluate. 

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 a scăzut față de exercițiul anterior cu 0,2pp și a înregistrat o valoare medie a anticipațiilor de 6,4% din PIB. Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2026 s-au redus substanțial și au ajuns la valoarea medie de 0,4%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 62% în următoarele 12 luni.

În contextul războiului din Iran, a fost introdusă și o întrebare referitoare la anticipațiile privind evoluția prețului petrolului Brent în următoarele 12 luni. Conform răspunsurilor, participanții anticipează un preț (media anticipațiilor) de 93 USD/baril, valoare cu 10 USD mai redusă decât cea înregistrată în exercițiul anterior.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post CFA România: Indicatorul de Încredere Macroeconomică a ramas relativ constant în aprilie 2026 appeared first on Forbes Romania.

Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat, după primele patru luni din 2026, cu un deficit de 23,95 miliarde de lei, echivalentul a 1,17% din PIB, în scădere semnificativă față de nivelul de 55,97 miliarde de lei, respectiv 2,92% din PIB, înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Comparativ cu primele patru luni din 2025, deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 miliarde de lei, marcând una dintre cele mai ample corecții fiscale din ultimii ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată o schimbare de traiectorie față de anii anteriori: deficitul bugetar a fost de 3,24% din PIB în perioada similară din 2024, de 2,92% în 2025 și a coborât la 1,17% în 2026.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că evoluția din primele patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie de consolidare fiscală, într-un context economic caracterizat de inflație ridicată și cerere internă mai slabă.

Potrivit oficialului, reducerea deficitului a fost realizată fără diminuarea investițiilor publice, care au rămas la un nivel ridicat și sunt susținute în mare parte din fonduri europene și PNRR.

Veniturile totale la buget au ajuns la 223,8 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă din 2025. Avansul a fost susținut în principal de încasările din TVA, contribuțiile sociale și impozitul pe salarii și venit.

Încasările nete din TVA au crescut cu 22,4%, până la 47,8 miliarde de lei, pe fondul modificărilor fiscale introduse anul trecut și al îmbunătățirii colectării, potrivit Ministerului Finanțelor.

Contribuțiile la asigurările sociale au urcat la 73,66 miliarde de lei, în creștere cu 8,8%, iar veniturile din impozitul pe salarii și venit au avansat cu 21,8%, până la 23,89 miliarde de lei.

În paralel, cheltuielile totale ale statului au scăzut cu 3,2% față de primele patru luni din 2025, ajungând la 247,79 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 13,4% la 12,1%.

Cheltuielile de personal au fost diminuate cu aproximativ 1,9 miliarde de lei, în contextul limitării sporurilor și al restricțiilor privind cheltuielile salariale în sectorul public.

Investițiile publice au rămas însă la un nivel ridicat, de peste 31 miliarde de lei, aproximativ trei sferturi din sumă fiind reprezentate de proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR.

Plățile pentru proiectele europene și PNRR au crescut cu peste 34% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce indică accelerarea absorbției fondurilor europene.

În același timp, cheltuielile cu dobânzile au continuat să crească, ajungând la 23,68 miliarde de lei, cu 3,26 miliarde de lei peste nivelul din primele patru luni din 2025, pe fondul costurilor mai ridicate de finanțare și al deficitelor acumulate în anii anteriori.

Pentru întregul an 2026, Guvernul și-a asumat o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate la nivel european.

Ministerul Finanțelor apreciază că actuala execuție bugetară indică o schimbare structurală graduală a modelului economic, bazată pe consolidare fiscală, investiții publice și absorbția fondurilor europene, însă avertizează că menținerea acestei traiectorii depinde de stabilitatea economică, ritmul absorbției PNRR și încrederea piețelor financiare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Deficitul bugetar a coborât la 1,17% din PIB după primele patru luni din 2026, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor appeared first on Forbes Romania.

Comisia Europeană a finalizat joi procedura de semnare a Acordului de împrumut SAFE cu România, document semnat săptămâna trecută de ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, şi transmis ulterior la Bruxelles, a anunţat Ministerul Finanţelor (MF).

Prin acest acord, România va avea acces la o finanţare europeană de 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană în cadrul instrumentului SAFE, după Polonia. Programul este destinat investiţiilor majore în apărare, infrastructură strategică şi consolidarea industriei europene de apărare”, informează Agerpres.

Instrumentul SAFE permite statelor membre să acceseze împrumuturi europene în condiţii avantajoase, pentru investiţii urgente în securitate şi apărare. Pentru România, finanţarea acoperă proiecte de înzestrare, tehnologie militară, infrastructură asociată şi proiecte de transport cu relevanţă strategică.

Potrivit planului transmis Comisiei Europene, alocarea include aproximativ 4,2 miliarde euro pentru infrastructura de transport rutier de interes naţional, diferenţa fiind destinată proiectelor de înzestrare şi infrastructură din zona de apărare şi securitate.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor: „Semnarea acordului de către Comisia Europeană confirmă că România a parcurs la timp etapele necesare pentru accesarea uneia dintre cele mai importante finanţări europene dedicate securităţii.

Vorbim despre 16,68 miliarde euro care pot susţine apărarea, infrastructura strategică, industria naţională de profil şi locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată. Ministerul Finanţelor a tratat acest dosar ca pe o prioritate, pentru că SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiţie în securitatea şi rezilienţa României. Prin SAFE, România nu investeşte doar în apărare şi securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană.”

Potrivit sursei citate, în aceste luni au fost create mecanisme concrete prin care proiectele strategice din regiune – Paşcani-Suceava-Siret, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi alte investiţii esenţiale pentru Moldova – vor avea o evidenţă distinctă şi predictibilă a finanţării până în 2031.

După intrarea în vigoare a acordului, Comisia Europeană va putea acorda României o prefinanţare de 15% din împrumut, respectiv aproximativ 2,5 miliarde euro. Fiecare tranşă, inclusiv prefinanţarea, va avea o maturitate de 45 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani.

Ministerul Finanţelor va gestiona fondurile acordate României prin SAFE, Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a Planului, iar instituţiile beneficiare – Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor – vor implementa proiectele şi achiziţiile asumate prin Planul de investiţii al României.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Comisia Europeană aprobă acordul SAFE cu România: 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică appeared first on Forbes Romania.

Forvis Mazars a publicat cea de-a 14-a ediție a Ghidului Fiscal pentru Europa Centrală și de Est (ECE). Acoperind în prezent 25 de jurisdicții – 22 de țări europene, plus Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan – ghidul compară regimurile fiscale din perspectiva investitorilor și urmărește principalele tendințe care remodelează mediul fiscal regional.

Ediția din 2026 este definită de trei teme convergente: cotele impozitului pe venit și ale TVA au crescut în mai multe țări, inversând stabilitatea relativă din anii anteriori; conformarea cu regulile Pilonului II trece de la etapa legislativă la realitatea operațională, odată cu apropierea primelor termene de depunere; iar facturarea electronică obligatorie a devenit o cerință standard de conformare fiscală în cele mai mari economii din regiune.

Taxarea muncii

În 2026, impozitele pe veniturile persoanelor fizice au avut traiectorii diferite în regiune. Lituania și Slovacia au trecut către sisteme mai progresive, cu cote maxime majorate în intervalul 30-35%, în timp ce România a crescut impozitul pe dividende de la 10% la 16%. Grecia a mers în direcția opusă, reducând majoritatea cotelor cu aproximativ 2 puncte procentuale.

Contribuțiile sociale datorate de angajatori prezintă, de asemenea, variații semnificative. Deși media regională este de aproximativ 17% din salariul brut, nivelul efectiv al contribuțiilor variază de la sub 5% în Lituania, Kosovo și România la peste 30% în Estonia, Slovacia și Cehia. Povara fiscală totală asupra muncii diferă considerabil în regiune. La nivelul salariului mediu, aceasta variază de la aproximativ 13% în Kosovo la aproape 50% în Germania, nivelul mediu fiind de circa 37%, ușor peste media OCDE.

Două tendințe principale ies în evidență. În primul rând, în țările cu sisteme fiscale progresive, precum Austria și Albania, povara fiscală crește semnificativ în cazul veniturilor mai mari. În schimb, în statele cu sistem de impozitare în cotă unică, precum Ungaria, Bulgaria, România și Ucraina, diferențele sunt minime.

Dr. Daniel H. Nagy, Partner, Forvis Mazars în Ungaria: „Ediția din 2026 a ghidului nostru fiscal reflectă o regiune aflată în continuă schimbare: TVA este în creștere, sistemele de impozitare a veniturilor persoanelor fizice evoluează în direcții diferite, iar Pilonul II a devenit o realitate operațională. Pentru companiile multinaționale din Europa Centrală și de Est, cotele nominale reflectă doar parțial realitatea – povara fiscală efectivă și predictibilitatea fiscală sunt la fel de importante. Regiunea rămâne competitivă, însă ritmul schimbărilor se accelerează.”

Nivelul salariilor: creșterile nominale maschează diferențe reale

Salariile minime brute au crescut în întreaga regiune. Cea mai semnificativă majorare a fost înregistrată în Muntenegru, unde salariul minim a crescut cu aproximativ o treime, ajungând la 670 de euro; Slovacia, Cehia și Albania au raportat, de asemenea, creșteri de două cifre exprimate în monedă locală. Germania și Austria conduc clasamentul regional, cu salarii minime de aproximativ 2.400 de euro, în timp ce media din sectorul privat la nivelul Europei Centrale și de Est se situează la aproape 1.700 de euro.

Ajustate în funcție de paritatea puterii de cumpărare, clasamentele se modifică semnificativ: salariul nominal ridicat din Estonia este diminuat de nivelul prețurilor, Grecia se situează sub multe state cu valori nominale mai reduse, în timp ce Muntenegru, Polonia, Croația și România se situează semnificativ mai bine în termeni reali decât ar sugera cifrele nominale.

TVA: cea mai amplă creștere simultană din ultimii ani

Regulile privind TVA sunt în mare parte armonizate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, însă cotele aplicabile diferă semnificativ, iar anul 2026 marchează o creștere simultană. Cotele standard sunt în creștere, în timp ce sfera de aplicare a cotelor reduse continuă să se restrângă.

România a majorat cota standard de TVA de la 19% la 21% începând cu august 2025, consolidând simultan cotele reduse existente de 5% și 9% într-o singură cotă redusă de 11%. Estonia a crescut cota standard de la 22% la 24% începând cu iulie 2025, aplicabilă pe tot parcursul anului 2026. Cea mai importantă creștere în termeni absoluți a fost înregistrată în Kazahstan, unde cota standard a crescut de la 12% la 16%, începând din ianuarie 2026. În acest context, Ungaria se remarcă la polul opus: cota standard de TVA de 27% rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, mult peste media regională de aproximativ 20%.

De asemenea, aplicarea cotelor reduse se restrânge. Lituania a eliminat cota redusă generală de 9%, transferând serviciile de încălzire centralizată și apă caldă către cota standard de 21%, introducând totodată o nouă cotă de 12% pentru serviciile de cazare și serviciile culturale. Slovacia a eliminat cota redusă de 19% aplicabilă produselor alimentare cu conținut ridicat de zahăr și sare; aceste produse sunt acum taxate cu cota standard de 23%. Pragurile de înregistrare în scopuri de TVA au fost majorate în România (la 80.000 euro), Moldova (la aproximativ 75.800 euro) și Polonia (la aproximativ 56.500 euro).

Bianca Vlad, Tax Partner, Forvis Mazars în România: „În regiunea Europei Centrale și de Est, TVA-ul este utilizat tot mai mult ca instrument de echilibrare fiscală, guvernele extinzând bazele de impozitare și reducând numărul cotelor reduse. Majorarea cotei standard de TVA în România de la 19% la 21%, împreună cu consolidarea cotelor reduse într-o singură cotă de 11%, reflectă o tendință regională mai amplă de simplificare și de creștere a nivelului taxării indirecte. Pentru companii, acest lucru se traduce printr-o presiune mai mare asupra strategiilor de preț, a gestionării fluxurilor de numerar și a proceselor de conformare în materie de TVA, într-un mediu deja sensibil la inflație.”

Impozitul pe profit: cote de impozitare stabile, complexitate în creștere

Cotele impozitului pe profit din regiune rămân, în linii mari, stabile, situându-se în general în jurul nivelului de 20%. Ungaria se remarcă printr-o cotă de 9% – cea mai redusă din Uniunea Europeană – deși impozitele suplimentare aplicabile anumitor sectoare pot crește semnificativ povara fiscală efectivă. Deși cotele de impozitare se modifică foarte puțin, structurile fiscale continuă să evolueze. Lituania și-a majorat ușor cota (de la 16% la 17%), în timp ce Germania planifică o reducere graduală de la 15% la 10% până la începutul anilor 2030. Letonia a introdus o nouă abordare, taxând profiturile distribuite cu 15%, completată de un impozit pe dividende.

Stimulentele fiscale devin tot mai importante în determinarea poverii fiscale reale. Cehia și-a consolidat sprijinul pentru activitățile de cercetare și dezvoltare (R&D), în timp ce România a introdus un nou credit fiscal rambursabil, evidențiind o tendință regională mai amplă către stimulente fiscale orientate spre investiții.

Lucian Dumitru, Tax Partner, Forvis Mazars în România: „Introducerea în România a unui credit fiscal rambursabil de 10% pentru activitățile de cercetare și dezvoltare, alături de supradeducerea existentă de 50% pentru activitățile de R&D, reflectă o schimbare regională mai amplă către politici fiscale orientate spre investiții. Pe măsură ce statele concurează pentru atragerea inovării și a activităților cu valoare adăugată ridicată, companiile privesc dincolo de cotele nominale ale impozitului pe profit și acordă o atenție tot mai mare modului în care schemele locale de stimulente reduc costul real al investițiilor.”

Pilonul II: de la legislație la realitatea primelor raportări

Implementarea Pilonului II reprezintă cea mai importantă evoluție în domeniul fiscalității internaționale în anul 2026. Directiva UE 2022/2523 a fost implementată în 14 dintre cele 25 de jurisdicții analizate în ghid. Contribuabilii vizați trebuie, în general, să depună declarațiile privind impozitul suplimentar aferente anului fiscal 2024 până la 30 iunie 2026 (Cehia a obținut o prelungire până în octombrie). România și Slovacia au transpus, de asemenea, Directiva DAC9 privind schimbul de informații. Diferența dintre jurisdicțiile care dispun deja de cadre operaționale și cele care continuă să amâne implementarea devine tot mai relevantă din punct de vedere comercial.

Liviu Gheorghiu, Tax Partner, Forvis Mazars în România: „2026 marchează momentul în care Pilonul II trece de la un exercițiu legislativ la o provocare reală de conformare și raportare pentru grupurile multinaționale. Odată cu apropierea termenelor pentru depunerea primelor formulare GIR și a declarațiilor privind impozitul suplimentar în mare parte din regiunea Europei Centrale și de Est, companiile se concentrează nu doar asupra ratelor efective de impozitare, ci tot mai mult asupra gradului de pregătire operațională în materie de date, raportare și guvernanță. Pe măsură ce tot mai multe jurisdicții implementează atât cerințele Pilonului II, cât și pe cele ale DAC9, nivelul de impozitare efectivă al entităților grupurilor medii și mari care activează în regiune va fi de minim 15%.”

Prețurile de transfer și conformarea fiscală digitală: tendințe convergente

Regulile privind prețurile de transfer acoperă în prezent aproape toate statele din regiune, mai multe dintre acestea consolidându-și cadrul de reglementare în 2026. Letonia a introdus raportarea obligatorie pentru tranzacțiile transfrontaliere de mare valoare, Moldova și-a aliniat regulile la standardele OCDE, iar Polonia a extins transparența prin introducerea raportării publice de tip country-by-country pentru grupurile multinaționale de mari dimensiuni.

În același timp, tot mai multe state simplifică procesele de conformare prin acceptarea unei marje standard pentru serviciile intra-grup de valoare redusă.

De asemena, conformarea fiscală digitală se accelerează. Facturarea electronică devine o practică standard: Croația a introdus facturarea electronică în timp real pentru toate companiile înregistrate în scopuri de TVA în 2026, Polonia a implementat facturarea electronică obligatorie în etape pe parcursul anului 2026, iar România a extins raportarea SAF-T la toți contribuabilii. Slovacia și Slovenia urmează să introducă noi cerințe în anii următori.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Cum arată nivelul de impozitare în Europa Centrală și de Est: Forvis Mazars lansează ghidul fiscal regional 2026 appeared first on Forbes Romania.

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut până la 3,2% în luna aprilie, de la un nivel de 2,8% în martie. România este, din nou, ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu un avans anual al preţurilor de 9,5%, arată datele publicate de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).

În aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost: Suedia (0,5%), Danemarca (1,2%) şi Cehia (2,1%). La polul opus, ţările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflaţiei au fost: România (9,5%), Bulgaria (6%) şi Croaţia (5,4%), informează Agerpres.

Comparativ cu situaţia din luna martie 2026, rata anuală a inflaţiei a scăzut doar în cinci state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 21 ţări membre, inclusiv în România (de la 9% până la 9,5%).

De asemenea, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 3% în aprilie, de la un nivel de 2,6% în martie. Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,38 puncte procentuale), urmate de preţurile la energie (0,99 puncte procentuale) şi preţurile la alimente, alcool şi ţigări (0,46 puncte procentuale).

În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Eurostat: Inflația din România a fost în aprilie de aproape trei ori peste media Uniunii Europene appeared first on Forbes Romania.

Principalele dificultăţi semnalate de contribuabili în ceea ce priveşte serviciile oferite de ANAF şi platforma Spaţiul Privat Virtual (SPV) au indicat funcţionarea lentă sau instabilă a site-ului Fiscului, probleme tehnice în SPV, o interfaţă percepută ca dificil de utilizat şi acces complicat la unele mesaje, a anunţat Ministerul Finanţelor.

Ministerul Finanțelor (MF) a analizat rezultatele celui mai amplu proces recent de colectare a feedback-ului contribuabililor privind serviciile oferite de ANAF şi SPV, la care au participat 72.566 de respondenţi, în perioada 3 martie – 15 mai.

Potrivit MF, aceasta este practic prima interogare sistematizată a feedback-ului utilizatorilor privind platformele ANAF, iar evaluarea a urmărit experienţa contribuabililor în relaţia cu administraţia fiscală: interacţiunea în unităţile ANAF, funcţionarea serviciilor online, call-center-ul şi instrumentele digitale de asistenţă.

„Rezultatele arată că experienţa directă în unităţile fiscale este, în general, apreciată pozitiv, cu un scor mediu de 4 din 5, atât pentru interacţiunile din ultimele 12 luni, cât şi pentru cea mai recentă experienţă avută de contribuabili. În zona digitală, evaluările indică atât progrese, cât şi nevoia unei modernizări accelerate”, conform Agerpres.

Astfel, Spaţiul Privat Virtual (SPV), platforma prin care contribuabilii depun documente şi comunică online cu ANAF, a obţinut un scor mediu de 3,7 din 5, portalul ANAF a primit un scor mediu de 3,5 din 5, serviciile de asistenţă telefonică (call-center) au fost evaluate între 3,3 şi 3,5 iar serviciile de chat şi chatbot-ul „Ana” au înregistrat scoruri între 2,7 şi 3 din 5.

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanţelor: „Rezultatele acestei evaluări evidenţiază progrese clare în relaţia contribuabililor cu ANAF, în special în ceea ce priveşte experienţa directă din unităţile fiscale şi utilizarea serviciilor digitale precum SPV. În acelaşi timp, feedback-ul primit confirmă că mai avem de lucru în zone esenţiale, mai ales în ceea ce priveşte stabilitatea şi uşurinţa de utilizare a platformelor online, precum şi calitatea serviciilor de asistenţă digitală şi telefonică.

Pentru prima dată, avem o imagine sistematizată, construită pe baza experienţei directe a peste 72.000 de contribuabili, iar aceste rezultate vor sta la baza etapelor următoare de modernizare. Obiectivul nostru este să construim servicii fiscale mai simple, mai predictibile şi mai accesibile, reducând birocraţia şi timpul pierdut de contribuabili în interacţiunea cu statul.”

Analiza răspunsurilor deschise arată dificultăţi semnalate de contribuabili: funcţionarea lentă sau instabilă a site-ului ANAF, probleme tehnice în SPV, o interfaţă percepută ca dificil de utilizat, acces complicat la unele mesaje şi perioade de indisponibilitate cauzate de mentenanţă şi actualizări ale sistemelor informatice. Au fost semnalate şi situaţii punctuale privind relaţia cu personalul unor unităţi fiscale, susţine MF.

începând din semestrul al II-lea al anului 2026, procesul de modernizare va include lansarea unui nou portal ANAF, simplificat şi mai uşor de utilizat; implementarea unei noi versiuni a Spaţiului Privat Virtual (SPV), cu funcţionalităţi extinse; introducerea formularelor inteligente şi parţial precompletate; dezvoltarea serviciilor de programare online şi videoconferinţă pentru interacţiunea cu ANAF; îmbunătăţirea comunicării digitale cu contribuabilii; integrarea cu noile sisteme de identitate electronică şi, în perspectivă, cu Cartea Electronică de Identitate.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Ministerul Finanțelor: contribuabilii reclamă funcționarea lentă a site-ului ANAF și probleme în SPV appeared first on Forbes Romania.