Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului director al Asociaţiei Romane a Băncilor (ARB), estimează o creștere a creditării neguvernamentale pentru acest an cu 5%, pe sold, față de anul trecut, iar în cel mai optimist scenariu va ajunge până la 10%.
„Avem câteva elemente pe baza cărora putem să construim această prognoză mai optimistă de creștere a creditului neguvernamental: cererea agregată mai mare, mai ales din partea societăților comerciale, mai ales pe segmentul de investiții, iar, în accelași timp, sistemul este pregătit să finanțeze. Pe societățile comerciale, cererea începe să devină mai semnificativă, pe fondul scăderii insolvenței, deci pe fondul macroeconomic bun, o mai bună creștere a cifrei de afaceri, o creștere a indicelului capacității de producție, ceea ce înseamnă că multe văd că au piață și trebuie să-și extindă capacitatea de producție, ca să poată să ia avantaj de piață”, a explicat Sorin Oprescu, pentru Forbes România.
Cererea agregată vine pe fondul creșterii economiei în 2016 cu 4,8%, cea mai mare din 2008 încoace, care va fi continuată în acest an, în aproape același ritm, anunță macroeconomiștii, însă nu peste 5%. La aceasta se adaugă deciziile Curții Constituționale a României în cazul Legii dării în plată și a Legii conversiei în lei a creditelor în franci elvețieni. Plus că băncile aproape și-au curățat conturilor de creditele neperformante, care erau la o medie de aproape 10%, la finele anului trecut, însă converg spre 5%, apropiată de media europeană, față de nivelul de 20%, de-acum doi-trei ani.
La potențial se adaugă faptul că ponderea creditului privat din PIB se află la un nivel redus, comparativ cu media europeană, fiind de aproximativ 29%, iar activele bancare au ajuns la 60% din PIB. Aceste cifre arată că mai există mult loc de creștere a finanțării bancare, susțin reprezentanții ARB.
Însă, bancherii au amintit, în conferința anuală a ARB, că dobânzile au atins un minim istoric, care nu va mai rămâne mult timp aici, iar în acest an au șanse să urce, Brexitul amenință sistemul bancar românesc, iar implementarea noilor standarde financiare (IFRS 9) obligă băncile „să își facă provizioane încă din momentul în care acordă crediul”, ceea ce înseamnă că s-ar putea să existe o cerință suplimentară de capital pentru bănci, a arătat președintele ARB.
Volumul total de credite noi contractate de persoanele fizice a crescut cu 14% pentru consum, anul trecut, comparativ cu anul anterior, fiind de 17,8 miliarde de lei – cea mai mare valoare înregistrată vreodată, însă s-a redus cu 0,8% pentru locuințe, până la 11,6 miliarde de lei, arată datele Băncii Naționale a României. Cel ultim a atins un nivel apropiat de cel din anul anterior, însă chiar și așa rezultatul evidențiază o evoluție favorabilă, în condițiile în care o bună parte din anul trecut, băncile au frânat creditarea pentru locuințe din cauza Legii dării în plată și a Legii conversiei în lei a francilor elvețieni.
Cumulat, pentru creditele de consum și ipotecare, finanțarea în lei a reprezentat 97%, în ultimii trei ani BNR-ul descurajând creditarea în valută, ceea ce a făcut ca băncile să reducă dobânzile la lei, pe fondul unui indice ROBOR tot mai scăzut. Stocul de împrumuturi în lei de la finele anului trecut era de aproape 126 miliarde de lei.
