Piața infrastructurii de încărcare pentru vehicule electrice din România a crescut de aproape 15 ori în cinci ani, după cum arată datele European Alternative Fuels Observatory (EAFO). Cu toate acestea, există o perspectivă generoasă de creștere pe acest segment, dacă ne raportăm la suprafața țării noastre, spune Andreea-Dana Popescu, director general PPC Blue România, într-un interviu acordat pentru Forbes România.

Evoluția infrastructurii indică o orientare tot mai clară către încărcarea rapidă: stațiile DC reprezintă aproximativ jumătate din rețeaua publică, cel mai ridicat nivel din Europa Centrală și de Est. Piața intră astfel într-o etapă în care miza nu mai este doar extinderea rețelei, ci și creșterea acoperirii, accesibilității și eficienței acesteia, inclusiv în afara marilor orașe.

Datele European Alternative Fuels Observatory (EAFO) arată că rețeaua publică a crescut de aproape 15 ori în cinci ani, de la circa 477 de puncte în 2020 la peste 7.100 în 2025. În același timp, densitatea rămâne redusă la nivel regional, cu aproximativ 35 de puncte la 1.000 km², pe fondul suprafeței mari a țării. Explicația ține de geografie: fiind cea mai întinsă țară din regiune, aceeași rețea care ar acoperi confortabil o Slovenie sau o Cehie rămâne subțire pe teritoriul nostru.

Care sunt cele mai mari provocări în dezvoltarea unei rețele naționale de charging: investițiile, autorizarea, conectarea la rețea sau nivelul actual al cererii?

Dacă le ordonez, cele mai mari obstacole, surprinzător, nu vin din tehnologie sau din capital, ci din procesele administrative din jurul lor. Ritmul infrastructurii este dictat astăzi de termenele de autorizare și de absența unui proces standardizat, mai mult decât de disponibilitatea echipamentelor. Chiar și proiectele bine finanțate stagnează luni întregi când avizele întârzie.

Urmează racordarea la rețea. Ponderea cea mai grea din bugetul unui proiect, în special în cazul stațiilor de putere mare, s-a mutat dinspre echipament spre conexiunea electrică: când energia trebuie adusă pe 7-10 km până la locație, costul de racordare poate crește proiectul cu milioane de euro, mai ales la puteri mari sau în zone izolate.

Peste acestea se așază acoperirea teritorială – decalajul dintre orașele mari și zonele rurale, unde investiția se recuperează mai greu – și predictibilitatea schemelor de sprijin: orice fluctuație în stimulentele pentru achiziția de vehicule electrice se resimte direct în cererea pe care o rețea de încărcare trebuie să o susțină.

Iar mecanismele de dezvoltare a cererii, într-o piață nouă, ar trebui să funcționeze ca un accelerator. Pe măsură ce flotele și transportul public tranziționează spre vehicule electrice, utilizarea rețelei devine mai constantă, iar investițiile, mai ușor de scalat.

Ce investiții are în vedere compania pentru extinderea rețelei de încărcare și care sunt criteriile după care alegeți noile locații?

Strategia noastră este densificarea rețelei acolo unde oamenii își petrec deja timpul – retail, zone de business, campusuri, parcuri industriale, destinații turistice –, astfel încât încărcarea să se așeze firesc în programul zilei. Apoi ne concentrăm pe o infrastructură echilibrată: stații rapide pe coridoarele de tranzit și încărcare AC în zonele rezidențiale și de proximitate, care susțin conceptul de „slow living” și degrevează rețeaua. De asemenea, o parte importantă a strategiei este integrarea cu energie verde și stocare, ca infrastructura de încărcare să devină o componentă activă a ecosistemului energetic.

Ținta pentru finalul anului este să ne apropiem de 2.000 de puncte de încărcare și de 65 MW putere instalată, față de peste 46 MW în prezent, într-un ritm sustenabil tehnic și operațional.

Când alegem o locație, criteriul principal este utilitatea pentru șofer. Ne uităm la cererea existentă, la fluxurile de trafic și la zonele unde prezența noastră acoperă un deficit. Analizăm apoi specificul local, accesul la facilități și soliditatea parteneriatului cu proprietarul locației, astfel încât fiecare punct nou să însemne un plus concret pentru utilizatori.

Cum evoluează utilizarea stațiilor de încărcare? Ce ne spun datele despre comportamentul șoferilor români comparativ cu alte piețe europene?

Rețeaua a crescut rapid: în 2025 am dublat numărul de puncte față de anul anterior, depășind 1.100, iar acum suntem la peste 1.400, cu stațiile DC și ultra-rapide trecute de jumătate din rețea – peste media pieței naționale.

Ca utilizare efectivă, în 2025, șoferii care au încărcat în rețeaua PPC blue au parcurs în total peste 18.000.000 de km – echivalentul a 453 de ture în jurul Pământului –, cu o medie de 0,20 kWh per km, contribuind la reducerea cu peste 2.945 de tone pe an a emisiilor de CO₂.

Față de piețele vest-europene, unde încărcarea la domiciliu și cea AC au o pondere mai mare, șoferul român se bazează mai mult pe încărcarea rapidă din spațiul public – un tipar pe care rețeaua noastră, orientată atât spre încărcare lentă (AC), cât și spre încărcare rapidă de tip DC, îl reflectă direct.

Cât de important este parteneriatul cu retailul, dezvoltatorii imobiliari și operatorii de birouri în extinderea infrastructurii de încărcare?

Parteneriatele sunt coloana vertebrală a extinderii. Fiecare locație vine cu particularități tehnice, juridice și operaționale, iar colaborarea cu autoritățile locale și cu partenerii comerciali ne duce exact acolo unde oamenii își petrec deja timpul – în retail, în zonele de birouri și pe coridoarele de tranzit.

În retail, cel mai nou parteneriat cu Dedeman înseamnă stații în peste 60 de magazine și două depozite logistice, o rețea de peste 600 de puncte de încărcare și peste 30 MW putere instalată; primele stații intră în funcțiune în orașe precum Câmpulung Moldovenesc, Roman, Alexandria, Târgu Jiu și Onești, cu 21 de magazine acoperite până la finalul anului, prioritizând comunitățile unde nevoia de infrastructură este cea mai mare. În paralel, colaborările cu Selgros, Penny, Mega Image, Anabella și Altex, contribuie la extinderea rețelei prin sute de puncte de încărcare noi, în fiecare an, integrate în rutina de zi cu zi a șoferilor.

Cu dezvoltatorii imobiliari și operatorii de birouri, aducem încărcarea acolo unde oamenii locuiesc și lucrează – în clădiri de birouri și parcuri de afaceri, campusuri universitare și ansambluri rezidențiale – Globalworth, Global City, West Gate Business District, Brașov Business Park, Universitatea Politehnica București, Cloud 9 Residence, sunt câteva exemple relevante.

Un alt exemplu este colaborarea cu Compania Națională „Aeroporturi București”: am câștigat licitația pentru instalarea a șapte stații ultra-rapide de 200 kW în parcarea Aeroportului Henri Coandă, cu o putere totală instalată de 1,4-MW, pentru 14 puncte de reîncărcare.

Logica rămâne aceeași peste tot: aducem încărcarea în locurile unde timpul petrecut oricum se suprapune cu durata unei sesiuni.

Ce rol vor avea inteligența artificială și analiza datelor în administrarea unei rețele moderne de încărcare?

Datele operaționale sunt deja parte din administrarea zilnică a rețelei. Chiar dacă mobilitatea electrică este o arie destul de nouă, există similitudini în indicatorii monitorizați cu domenii mai mature, ca de exemplu rețelele electrice. Peste acest strat de date, inteligența artificială devine pasul următor firesc: mentenanță predictivă care anticipează defecțiunile înainte să afecteze șoferul, optimizarea consumului și a sarcinii pe rețea, prognoza cererii pe fiecare locație și o experiență mai personalizată în aplicație.

Abordarea noastră este însă deliberat prudentă. Folosim deja AI în procese interne și avem în testare câțiva agenți pe fluxul de suport clienți; în funcție de rezultatele acestui pilot, vom decide dacă îl ducem mai departe. În paralel, am început la nivel de companie un program de training și identificăm oameni care să se specializeze pe zona de AI. Vrem să înțelegem bine ce poate și, mai ales, ce nu poate face această tehnologie înainte de a o integra pe scară largă. Ca și în cazul stațiilor, investiția în oameni și în competențe este, în această etapă, la fel de strategică precum tehnologia în sine.

Companiile își electrifică tot mai rapid flotele. Care sunt industriile care conduc această transformare și ce tendințe observați?

Electrificarea flotelor avansează pentru că devine, tot mai mult, o decizie economică. Pentru vehiculele comerciale ușoare, analize recente (studiul EY–Eurelectric „Fleet Forward 2026”) indică un avantaj operațional de până la 40% per kilometru față de diesel, în piețele unde încărcarea se face predominant la depou. În paralel, modelele de business se mută spre Charging-as-a-Service și leasing integrat vehicul-plus-stație, care scot CAPEX-ul din bilanțul operatorului de flotă.

Primele care adoptă sunt flotele de distribuție și de livrări de ultimă milă și flotele corporate, alături de un interes tot mai vizibil pentru electrificarea transportului public.

Cum se poziționează România în comparație cu Grecia și celelalte piețe în care grupul PPC dezvoltă infrastructură pentru mobilitate electrică?

Grupul PPC dezvoltă mobilitatea electrică simultan în România și Grecia, cele două piețe principale ale diviziei PPC blue. În Grecia, rețeaua a depășit 3.000 de puncte de încărcare, cea mai mare de acest tip din țară, cu proiecte precum hub-ul de la Patras – 1,2 MW, cel mai puternic din rețeaua elenă – și 54 de puncte instalate în cele mai mari stațiuni de schi. Împreună, cele două piețe trec de 4.700 de puncte de încărcare. România este acum piața cu ritmul de creștere cel mai rapid – am dublat numărul de puncte în 2025 și țintim aproape 2.000 până la finalul acestui an –, în timp ce Grecia are o rețea mai matură și mai mare în valoare absolută.

Diferența vine din etapa fiecărei piețe: Grecia a pornit mai devreme pe adopția EV și are un turism auto intens care a susținut cererea, în timp ce România recuperează accelerat, cu o rețea orientată puternic spre încărcarea DC.

În cele din urmă, PPC Group nu își privește piețele în mod izolat, ci ca parte a unui ecosistem regional interconectat. Clienții PPC blue se pot bucura de aceeași experiență de încărcare fără probleme în toate țările în care Grupul operează, utilizând aceeași aplicație mobilă pentru a călători peste granițe și a accesa o rețea PPC blue unificată.

Ați construit și conduceți o afacere într-un sector aflat în plină transformare. Care este cea mai importantă lecție de leadership pe care ați învățat-o în această perioadă?

Am început această transformare prin niște obiective foarte ambițioase, corelate cu standarde ridicate și un ritm alert la care ne-am propus să ajungem la ele. Dar obiectivele ambițioase nu se construiesc singure și de aceea este foarte important să ai oamenii potriviți în echipă, oameni care să rezoneze atât cu obiectivele pe care le avem, dar și cu ritmul în care ne-am propus să mergem. Oameni care își doresc să iasă din zona de confort și să provoace industriile în care noi activăm. Lecția pe care am învățat-o este de a nu face compromisuri atunci când vine vorba de echipă, alegerea echipei trebuie să devină o extensie a standardelor și obiectivelor setate.

Dacă ar trebui să definiți într-o singură idee viitorul mobilității electrice în România, care ar fi aceasta?

Mobilitatea electrică devine o alegere naturală, preferată de majoritatea șoferilor. Ne așteaptă un viitor în care mobilitatea electrică demonstrează că este o alternativă firească a transportului tradițional. Ne așteaptă un viitor și mai electric!

În 2025, șoferii care au încărcat în rețeaua PPC blue au parcurs în total peste 18 milioane de km, cu o medie de 0,20 kWh/km, contribuind la reducerea cu peste 2.945 de tone/an a emisiilor de CO2

The post România își construiește rețeaua pentru viitorul electric appeared first on Forbes Romania.

Fondatorul Blue Origin, Jeff Bezos, a declarat într-un interviu pentru Fox News din această săptămână că firma spațială va avea la un moment dat o ofertă publică inițială, dar nu mai devreme de câțiva ani. Bezos a spus că a investit personal circa 28 de miliarde de dolari în companie de la înființarea ei, în 2000.

Declarația vine la două săptămâni după ce The Wall Street Journal a relatat, în 25 septembrie, că Blue Origin a strâns 10 miliarde de dolari în prima rundă de finanțare cu investitori externi din istoria companiei, la care Bezos ar fi contribuit cu încă 2 miliarde. Blue Origin nu a făcut publică evaluarea la care s-a încheiat runda.

Compania rămâne dependentă de racheta reutilizabilă New Glenn în competiția cu SpaceX, listată la bursă din iunie, pentru lansări, sateliți și contracte guvernamentale, inclusiv cu NASA și cu Forța Spațială americană. Bezos a spus că lansările New Glenn vor fi reluate în decembrie, după incidentul din 28 mai, când testarea motoarelor a distrus vehiculul și a avariat complexul de lansare de la Cape Canaveral.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Jeff Bezos vede listarea Blue Origin peste câțiva ani, după prima finanțare externă, de 10 miliarde de dolari appeared first on Forbes Romania.

HubSpot, producătorul american de software de marketing și vânzări, renunță la aproape 660 de angajați, circa 7% din personal, iar Fair Isaac (FICO), compania care calculează scorurile de credit folosite de majoritatea creditorilor americani, elimină circa 15% din posturi. Ambele companii au anunțat reducerile în această săptămână, în rapoarte depuse la SEC.

HubSpot estimează costuri de 65–75 de milioane de dolari, în principal compensații, care pornesc de la 20 de săptămâni de salariu de bază și cresc cu o săptămână pentru fiecare an lucrat, până la maximum 30. FICO se așteaptă la cheltuieli de circa 27 de milioane de dolari înainte de impozitare, pe care le va înregistra în ultimul trimestru al anului fiscal 2026.

Directorul general al HubSpot, Yamini Rangan, le-a explicat angajaților că firma nu mai vinde doar instrumente care îi ajută pe clienți să crească, ci vrea să le livreze direct rezultate cu ajutorul AI. De aceea, compania se reorganizează pe rezultate pentru clienți, nu pe produse, și cu mai puține niveluri de management, iar reducerile nu sunt determinate de câștigurile de eficiență aduse de AI, a precizat Rangan. FICO invocă la rândul ei reducerea nivelurilor ierarhice, simplificarea structurii și integrarea AI în dezvoltarea produselor. 

HubSpot vrea să încheie reducerile până la sfârșitul primului trimestru al anului fiscal 2027, iar FICO până la sfârșitul celui de-al treilea trimestru.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post HubSpot concediază aproape 660 de oameni, iar FICO 15% dintre angajați, în reorganizări construite în jurul AI appeared first on Forbes Romania.

Broadcom lucrează la o finanțare de peste 50 de miliarde de dolari care să permită companiei OpenAI să cumpere cipurile de inteligență artificială dezvoltate de cele două companii, a relatat, în exclusivitate, The Wall Street Journal. Discuțiile sunt la început, suma s-ar putea schimba, iar printre creditorii abordați s-ar afla Apollo și Blackstone.

Finanțarea ar susține acordul semnat de Broadcom și OpenAI în octombrie 2025, care prevede instalarea, până la finalul lui 2029, a unor acceleratoare AI cu o putere totală de 10 gigawați. Acceleratoarele sunt cipuri proiectate special pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială, iar OpenAI le dezvoltă împreună cu Broadcom ca alternativă la procesoarele Nvidia. Nu este clar cine ar contracta datoria și nici dacă Broadcom ar garanta-o.

Broadcom a mai folosit acest model în iunie, când Apollo a anunțat că preia conducerea unei finanțări inițiale de 35 de miliarde de dolari pentru platforma prin care Broadcom ajută laboratoarele de AI să-și procure capacitate de calcul, în parteneriat cu Blackstone și cu mai multe bănci. La finalul lui septembrie, Banca Angliei a avertizat că îndatorarea, structurile de finanțare opace și aranjamentele circulare din investițiile în AI fac riscurile mai greu de evaluat și pot amplifica pierderile.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Broadcom negociază o finanțare de peste 50 de miliarde de dolari pentru cipurile OpenAI appeared first on Forbes Romania.

SpaceX negociază cu bănci și investitori o finanțare de circa 40 de miliarde de dolari pentru a cumpăra cipuri Nvidia, a relatat, în exclusivitate, Financial Times.

Potrivit FT, aproximativ 10 miliarde ar veni din credite bancare și 30 de miliarde din obligațiuni cu rating investițional, într-o tranzacție coordonată de Apollo, cu Pimco printre creditorii aflați în discuții. Finanțarea s-ar încheia în 2027, iar SpaceX nu a confirmat informația.

Suma depășește întreaga datorie a companiei, care era de 38,4 miliarde de dolari în 30 iunie, potrivit raportului trimestrial depus la SEC. Prețul per acțiune SpaceX a scăzut cu circa 2% după publicarea informației, iar averea lui Elon Musk s-a redus cu aproximativ 21 de miliarde de dolari într-o singură dimineață, potrivit Forbes SUA.

Cipurile ar urma să ajungă în centrele de date ale companiei, însă discuțiile sunt într-o fază incipientă și s-ar putea încheia fără acord, potrivit Forbes SUA. În aceeași săptămână, și alte companii din industrie au căutat credite pentru achiziția de cipuri.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post SpaceX caută un împrumut de 40 de miliarde de dolari pentru cipuri Nvidia appeared first on Forbes Romania.

Exporturile Taiwanului au urcat în septembrie cu 60,9% față de anul trecut, la 87,22 miliarde de dolari, un nou record lunar după cel de 82,4 miliarde din august, potrivit datelor preliminare ale Ministerului de Finanțe din Taipei.

Este a 35-a lună consecutivă de creștere anuală, iar seria a depășit recordul de 34 de luni stabilit între noiembrie 1985 și august 1988.

Produsele IT, de comunicații și audio-video, categorie în care intră serverele, au ajuns la 39,13 miliarde de dolari, aproape dublu față de anul trecut, iar componentele electronice au crescut cu 45,3%, la 31,13 miliarde. Cele două categorii au adus împreună aproximativ patru cincimi din exporturi, iar excedentul comercial al lunii a fost de 23,63 miliarde de dolari.

Ministerul explică seria prin investițiile globale în AI, cererea de componente avansate, capacitatea limitată de producție, care ține prețurile sus, și stocurile făcute înaintea lansării noilor produse electronice de consum. Instituția estimează pentru 2026 exporturi de peste 900 de miliarde de dolari. Aceeași cerere se vede la TSMC, cel mai mare producător de cipuri la comandă din lume, ale cărei venituri au crescut în septembrie cu 54,6% față de anul trecut, la 511,86 miliarde de dolari taiwanezi, adică aproximativ 16 miliarde de dolari americani, a anunțat compania.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Exporturile Taiwanului au crescut a 35-a lună la rând, cea mai lungă serie din istorie, împinse de cererea pentru AI appeared first on Forbes Romania.

Economia mondială este trasă simultan în două direcții, de șocul negativ venit din energia scumpă și de cel pozitiv venit din investițiile în inteligența artificială, iar presiunile inflaționiste persistă, a avertizat în această săptămână directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, în discursul ei din Singapore, citat de agențiile internaționale. Discursul a precedat reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, care vor avea loc la Bangkok în intervalul 12–18 octombrie.

Petrolul a rămas în jurul a 100 de dolari pe baril, față de media de 89 de dolari pe care FMI o presupunea pentru 2026 în prognoza din iulie, iar capacitatea de rafinare afectată adaugă încă aproximativ 100 de dolari pe baril la marjele produselor precum motorina, a spus Georgieva. Directorul FMI estimează că energia va rămâne scumpă chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia curând. Datoria publică globală, cea mai mare de după al Doilea Război Mondial, va trece de 100% din PIB înainte de 2030, iar economiile avansate, în frunte cu SUA, sunt cele mai îndatorate.

În iulie, FMI estima o creștere globală de 3,0% pentru 2026 și de 3,4% pentru 2027, iar Georgieva nu a spus dacă noua prognoză va schimba cifra globală, ci doar că cele mai mari revizuiri în jos vor privi economiile lovite de război, precum Ucraina și statele din Golf. Ea a calificat drept foarte potrivite majorările de dobândă ale Rezervei Federale, Băncii Centrale Europene și Băncii Japoniei și a apreciat că inteligența artificială, folosită bine, ar putea adăuga anual 0,5 puncte procentuale creșterii mondiale. Prognozele complete și raportul privind stabilitatea financiară globală vor fi publicate în 13 octombrie.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post FMI a avertizat că șocul energetic și datoria-record frânează creșterea globală appeared first on Forbes Romania.

Levi Strauss & Co. a ridicat prognoza de profit pentru 2026, după un trimestru în care a recuperat 79 de milioane de dolari din tarifele vamale plătite în SUA, a anunțat compania în această săptămână. Producătorul de blugi estimează acum un profit ajustat pe acțiune de 1,54–1,56 dolari, de la 1,46–1,52 dolari.

Banii provin din tarifele impuse în baza legii americane a puterilor economice de urgență, pe care Curtea Supremă a SUA le-a anulat în februarie, astfel încât importatorii își recuperează acum sumele plătite. Rambursarea a ridicat marja brută a companiei la 66,2%, de la 61,7% acum un an, în timp ce veniturile trimestrului încheiat în 30 august au crescut cu 4%, la 1,61 miliarde de dolari.

Compania nu păstrează toți acești bani în profit, pentru că va reinvesti în acest an circa 60 de milioane de dolari, după ce în trimestrul al treilea a direcționat 25 de milioane spre promoții și marketing. Separat, Levi Strauss a anunțat o răscumpărare accelerată de acțiuni de 100 de milioane de dolari și un dividend majorat cu 14%, la 16 cenți pe acțiune. Prognoza de venituri a fost însă restrânsă la o creștere de circa 7%, de la 7–7,5%, iar directorul general Michelle Gass a evidențiat creșterea puternică a vânzărilor internaționale și a celor către marii comercianți.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Levi Strauss și-a ridicat prognoza de profit după ce a recuperat 79 de milioane de dolari din tarife appeared first on Forbes Romania.

Comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič, și ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, au început în această săptămână, la Beijing, a doua rundă ministerială a consultărilor UE–China privind comerțul și investițiile, a anunțat Ministerul Comerțului din China. 

Înaintea vizitei, Šefčovič a spus că deficitul comercial al UE în relația cu China depășește un miliard de euro pe zi și a cerut rezultate pe trei teme: creșterea bruscă a exporturilor chinezești în sectoare industriale-cheie, accesul bunurilor europene pe piața chineză și claritate privind restricțiile chineze la exportul de pământuri rare.

Cel mai sensibil dosar este cel al mașinilor hibride, care au scăpat de taxele antisubvenție impuse de UE în 2024 mașinilor electrice chinezești. China a respins cererea de la Bruxelles de a-și limita voluntar exporturile de hibride, iar Comisia Europeană ar analiza acum cote stabilite unilateral, potrivit presei internaționale. Pentru industria europeană contează la fel de mult pământurile rare, pentru că suspendarea de un an a controalelor chineze suplimentare la export expiră în 10 noiembrie.

Parlamentul European a cerut în această săptămână o politică mai fermă față de China, printr-o recomandare adoptată cu 454 de voturi pentru, 86 împotrivă și 110 abțineri, care solicită reciprocitate în comerț și măsuri proporționale ale UE acolo unde China nu își deschide piața. Liderii UE vor discuta rezultatul de la Beijing la summitul din 15–16 octombrie.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Comisarul UE pentru comerț a negociat la Beijing un deficit de peste un miliard de euro pe zi appeared first on Forbes Romania.

Ambasadorii statelor membre ale UE au convenit în această săptămână să adauge 1.646 de persoane și entități pe lista de sancțiuni împotriva Rusiei, cea mai mare extindere de la invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022, potrivit unor diplomați europeni.

Consiliul UE nu a publicat încă lista, iar adoptarea formală este așteptată în 12 octombrie, la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg, după care numele vor fi publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Pachetul cuprinde 743 de persoane și 826 de entități legate de industria de apărare a Rusiei, iar peste jumătate dintre acestea sunt asociate producției de rachete. Alte 77 de înscrieri privesc alegerile pentru Duma de Stat din septembrie, organizate și în teritoriile ucrainene ocupate. Principalul regim de sancțiuni al UE împotriva Rusiei include deja peste 3.000 de persoane și entități.

Cei sancționați vor avea activele înghețate și nu vor putea călători în UE, iar cetățenilor și companiilor europene le va fi interzis să le pună la dispoziție fonduri. Scopul este limitarea accesului Rusiei la echipamente, tehnologie și finanțare pentru armament, inclusiv prin intermediarii din afara Uniunii. Separat, Consiliul UE a prelungit până în 9 octombrie 2027 sancțiunile pentru acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în afara granițelor, inclusiv pentru manipularea informației.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post UE a convenit cea mai mare extindere a sancțiunilor împotriva Rusiei: 1.646 de persoane și entități appeared first on Forbes Romania.