Sistemul Garanție-Returnare a colectat peste 80% din ambalaje în primele opt luni și este, la puțin peste doi ani de la lansare, al treilea ca dimensiune din Europa, după Germania și Polonia. Extinderea cu noi tipuri de ambalaje nu este luată în calcul în acest an.

„Nu credem că este momentul potrivit ca, anul acesta, să aducem noi tipuri de ambalaje, noi tipuri de materiale sau de produse în Sistemul de Garanţie – Returnare (SGR)”, a declarat, la o conferinţă de specialitate, Anca Marinescu, corporate affairs and communication manager la RetuRo.

„Anul acesta, anul 3 de funcţionare, este unul foarte dificil pentru RetuRo, pentru că, aşa cum prevede legea, este anul în care avem cele mai ambiţioase ţinte. Dacă anul trecut am reuşit să ne atingem ţintele pe care ni le impune legislaţia, anul acesta ţintele devin din ce în ce mai ambiţioase şi, într-adevăr, este punctul de cotitură al Sistemului de Garanţie – Returnare. Acesta este şi motivul pentru care noi, compania care implementează sistemul, am considerat că nu este momentul potrivit pentru a aduce adiţii sistemului, pentru a aduce noi tipuri de ambalaje, noi tipuri de materiale sau de produse în sistem. S-a vorbit despre multe tipuri de produse, nu doar despre borcane, despre oţet, borş, lactate, inclusiv despre PET-ul de 5 litri… Nu credem că este momentul potrivit, anul acesta, pentru aceste adiţii”, a precizat ea.

Anca Marinescu susţine, în context, că orice nouă adiţie la acest sistem trebuie să urmărească acelaşi traseu, să aibă la bază nişte studii de fezabilitate şi de prefezabilitate, făcute împreună cu universităţi de prestigiu.

„(…) apoi au fost făcute toate simulările posibile, ne-am uitat la felul în care funcţionează acest sistem în alte ţări. Aşa că noi spunem că orice dezvoltare este benefică. Sigur, văzând că ceva funcţionează şi noi ne simţim extraordinar de flataţi când auzim că se mai doreşte încă ceva în sistem, înseamnă că ne-am făcut treaba bine, dar toate lucrurile acestea trebuie făcute urmând aceeaşi logică, tocmai pentru a avea sustenabilitate”, a menţionat Marinescu.

Reprezentanta RetuRo este de părere că Sistemul de Garanţie – Returnare înseamnă mai mult decât o politică de mediu.

„(…) Cred că succesul lui îl puteţi vedea fiecare dintre voi, îl puteţi simţi fiecare dintre voi de cel puţin un an, pentru că vedem în jurul nostru când mergem în natură cu familiile că albiile râurilor sunt mai curate, că la marginea drumurilor nu mai sunt ambalajele acelea care cu siguranţă ne deranjau pe toţi. Acesta este un succes incontestabil mai departe de cifre şi mai departe de restul lucrurilor pe care, sigur, noi le spunem şi cu care ne lăudăm. (…) Deci, ceea ce a funcţionat este această „shared responsibility” şi faptul că fiecare dintre cei de pe lanţ şi-au ştiut exact rolul, şi-au ştiut exact în fiecare moment partea de responsabilitate şi, iată, că putem să ne lăudăm, după un pic mai mult de doi ani, cu un sistem performant. Al treilea sistem din Europa, ca dimensiune, după Germania şi Polonia. Până să apară Polonia, în urmă cu un an, eram chiar a doua ţară. Ceea ce ne face într-adevăr speciali este că suntem singurul sistem, la nivel global, integrat. Avem pe toată lumea la masă şi, probabil, că din acest motiv am reuşit să devenim performanţi atât de repede. După numai 8 luni am reuşit să adunăm peste 80% din ambalaje”, a susţinut Anca Marinescu.

În noiembrie, anul trecut, ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, afirma că pe actuala infrastructură de RVM-uri (Reverse Vending Machines – automate de preluare a ambalajelor, n.r.), pot fi adăugate ambalaje noi, dar care să nu necesite modificări majore ale echipamentelor de colectare.

RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A. este o companie non-profit, creată de un consorţiu format din trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%), respectiv statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă 2030, economia circulară şi rolul tehnologiei şi digitalizării în implementarea politicilor de sustenabilitate s-au aflat printre temele de discuţie din cadrul evenimentului „Competitive sustainability summit – Strategy. Resilience. Growth. Community”, organizat la Bucureşti.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post RetuRO: nu e momentul pentru noi ambalaje în SGR anul acesta; peste 80% colectate în 8 luni appeared first on Forbes Romania.

Schema de ajutor de stat e-Mobility va cuprinde o nouă categorie de cheltuieli eligibile, respectiv investițiile în producerea de energie din surse regenerabile și în sisteme de stocare, direct integrate cu infrastructura de reîncărcare, a anunțat, pe pagina sa de socializare, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban.

„Pregătim o modificare esențială a schemei de ajutor de stat e-Mobility, prin care vom introduce o nouă categorie de cheltuieli eligibile, investițiile în producerea de energie din surse regenerabile și în sisteme de stocare, direct integrate cu infrastructura de reîncărcare. Această inițiativă pornește de la o realitate pe care nu o mai putem ignora, și anume că în numeroase zone, rețelele de distribuție funcționează la limita capacității și nu permit acordarea în ritm susținut a sporurilor de putere necesare dezvoltării stațiilor de reîncărcare de mare capacitate. În aceste condiții, a continua dezvoltarea exclusiv dependent de rețea înseamnă, de fapt, a încetini tranziția către mobilitatea electrică. Prin această modificare, reducem presiunea asupra rețelei, oferim flexibilitate beneficiarilor și permitem dezvoltarea accelerată a capacităților de încărcare acolo unde, în prezent, există blocaje tehnice”, a scris Șerban, pe Facebook.

Plafon mediu anual de 149,5 milioane de euro și până la 25 de beneficiari

„În același timp, intervenția răspunde direct contextului economic actual, marcat de volatilitatea prețurilor la energie, amplificată de evoluțiile geopolitice și de tensiunile din Orientul Mijlociu. Integrarea producției de energie regenerabilă și a stocării în proiectele de infrastructură de reîncărcare înseamnă costuri mai predictibile, reziliență operațională și protejarea investițiilor pe termen lung. Nu este doar o ajustare tehnică, ci o decizie strategică. România are nevoie de soluții care funcționează în practică. Iar această modificare exact asta face. Elimină blocaje, optimizează resursele și duce mai departe, în mod concret, obiectivul de decarbonizare a sectorului transporturilor”, a punctat oficialul.

Schema de ajutor de stat privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice pe rețeaua națională de autostrăzi, drumuri expres și naționale „e-Mobility RO” are ca scop dezvoltarea unei rețele strategice de stații de reîncărcare rapidă și ultra-rapidă pentru vehicule electrice, amplasate pe autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale aflate în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Bugetul total alocat acestei scheme este de 299 de milioane de euro, cu un buget mediu anual care nu va depăși 149,5 milioane de euro în cadrul fiecărei proceduri de ofertare concurențială.

Conform datelor oficiale, raportat la bugetul alocat, numărul maxim estimat de beneficiari este 25, iar valoarea maximă solicitată/beneficiar în cadrul tuturor procedurilor de ofertare concurențială nu poate depăși 30 de milioane de euro.

Plata ajutoarelor de stat se poate realiza până la data de 31 decembrie 2030, în timp ce perioada de implementare a proiectelor nu poate depăși 30 iunie 2030.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Schema e-Mobility: 299 mil. de euro pentru stații de încărcare, maximum 30 mil. de euro per beneficiar appeared first on Forbes Romania.

Primul sistem din România care preia ambalajele SGR cu sacul a ajuns la returnarea cu numărul 1.000.000, se arată într-un comunicat de presă al companiei dezvoltatoare a soluţiei.

„Borna de 1.000.000 de ambalaje returnate prin sistemul IZI, chiar în perioada sărbătorilor, nu este doar un număr, ci o dovadă a încrederii pe care utilizatorii o au în acest sistem. Acest 1.000.000 de ambalaje reprezintă mii de ore salvate pentru românii care nu au mai stat la cozi, mii de interacţiuni lipsite de erori de scanare şi o frustrare eliminată din procesul de reciclare. Borna demonstrează clar că românii îşi doresc să recicleze şi au nevoie de infrastructură performantă, adaptată secolului vitezei. De la faza de prototip şi lansarea oficială, IZI a cunoscut o dezvoltare accelerată. Conceptul de bază – „scanează – lipeşte – primeşte” – a atras rapid o comunitate fidelă de utilizatori. Sistemul funcţionează simplu: utilizatorul scanează un cod QR din aplicaţia IZI (instalată o singură dată), staţia de returnare inteligentă eliberează automat o etichetă care se lipeşte pe sacul cu ambalaje, iar acesta este depus în aparat. Fără să mai aştepte validarea fiecărei sticle în parte, clientul pleacă, iar, în aproximativ 24 de ore, suma aferentă garanţiei este virată direct pe cardul bancar asociat contului, putând fi cheltuită oriunde”, menţionează compania.

Potrivit sursei citate, povestea noului sistem inovativ de colectare a început în timpul unui concurs ad-hoc între prieteni: cine reuşeşte să introducă mai repede ambalajele într-un aparat de returnare clasic.

Inovaţia tehnologică funcţionează complet integrat în Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) din România, oferind garanţia trasabilităţii, iar toate ambalajele colectate prin reţeaua de lockere sunt predate integral către RetuRO, intrând 100% în fluxul naţional de reciclare şi în economia circulară, fără ca vreun recipient să se piardă.

De la lansarea sa, în luna octombrie a anului trecut în Iaşi, unde reţeaua a ajuns rapid la 10 puncte de colectare, sistemul s-a extins, recent, în Botoşani (martie) şi în Suceava (aprilie).

În prezent, compania operează 17 staţii de returnare inteligente în cele trei oraşe, deservind o comunitate în creştere, de peste 12.000 de utilizatori înregistraţi în aplicaţie.

IZI este prima soluţie de pe piaţa din România care permite returnarea cu sacul a ambalajelor din SGR. Aplicaţia este disponibilă gratuit în App Store şi Google Play, iar locaţiile staţiilor de returnare cu sacul pot fi consultate direct în program. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post 1 mil. de ambalaje SGR, returnate prin sistemul inovativ care preia ambalajele cu sacul appeared first on Forbes Romania.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) supune consultării publice un proiect de ordin pentru aprobarea Ghidului privind promovarea, selecţia, evaluarea şi integrarea soluţiilor bazate pe natură şi a infrastructurii „verzi” în proiectele de gestionare a riscului la inundaţii.

„Reducerea riscului în faţa inundaţiilor trebuie să fie un obiectiv prioritar pentru Apele Române. Completăm abordarea tradiţională, bazată pe lucrări hidrotehnice, cu soluţii naturale care reduc riscurile încă din faza de formare a viiturilor. Realitatea din prezent ne arată că nu mai este suficient să intervenim doar după ce apare pericolul, ci trebuie să acţionăm din timp, preventiv, folosind inclusiv natura ca aliat. Ghidul pus în transparenţă oferă exemple de intervenţii aplicabile în România, precum refacerea zonelor umede, împădurirea terenurilor vulnerabile, reconectarea râurilor la luncile inundabile sau amenajarea unor zone de retenţie naturală a apei, toate având rolul de a reduce volumul şi viteza scurgerii apei în perioadele de precipitaţii extreme”, a declarat, într-un comunicat de presă, ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Potrivit ministerului de resort, noul ghid propune o schimbare de abordare: utilizarea ecosistemelor şi a proceselor naturale pentru diminuarea efectelor fenomenelor extreme, în paralel cu menţinerea şi modernizarea infrastructurii existente.

Actul normativ oferă autorităţilor şi specialiştilor instrumente concrete pentru alegerea celor mai eficiente măsuri de intervenţie, inclusiv criterii de selecţie, metode de evaluare economică şi modele de integrare a soluţiilor „verzi” în proiectele de investiţii.

„Elaborarea ghidului este prevăzută în Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, actualizată prin Hotărârea Guvernului nr. 1566/2024, care stabileşte direcţiile de acţiune pentru perioada 2025-2035. Printre obiectivele asumate la nivel naţional se numără implementarea a sute de măsuri verzi şi proiecte de împădurire în zonele cu risc ridicat, în vederea creşterii rezilienţei la inundaţii şi a reducerii vulnerabilităţii comunităţilor”, precizează MMAP.

Ghidul promovează o abordare integrată, în care soluţiile bazate pe natură nu înlocuiesc lucrările hidrotehnice clasice, ci le completează, asigurând un echilibru între intervenţiile cu efect imediat şi cele cu beneficii pe termen lung. Această combinaţie permite atât protecţia rapidă a zonelor expuse, cât şi reducerea durabilă a riscurilor, prin refacerea şi utilizarea inteligentă a ecosistemelor.

Documentul supus dezbaterii publice aliniază România la politicile europene în domeniul apei şi al adaptării la schimbările climatice, facilitând accesul la finanţări pentru proiecte care respectă principiile sustenabilităţii şi ale protecţiei mediului, susţine Ministerul Mediului.

Proiectul de ordin şi ghidul aferent pot fi consultate pe site-ul MMAP, iar persoanele interesate pot transmite observaţii şi propuneri în termen de zece zile de la publicare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Ghidul care introduce soluțiile „verzi” în proiectele anti-inundații appeared first on Forbes Romania.

UE își propune reducerea treptată a deșeurilor de ambalaje, cu 5% până în 2030, 10% până în 2035 și 15% până în 2040. Totodată, până în 2030 toate ambalajele trebuie să fie reciclabile, iar din 12 august 2026 Declarația de Conformitate pentru ambalaje devine obligatorie, potrivit Comisiei Europene și ADR București–Ilfov.

Comisia Europeană a publicat în martie 2026 orientări privind aplicarea unui regulament care schimbă modul în care sunt produse și gestionate ambalajele în Uniunea Europeană. În același timp, regulamentul impune reducerea volumului și greutății ambalajelor, descurajând utilizarea celor inutile sau excesive.

Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje a intrat în vigoare la 11 februarie 2025 și se va aplica, în general, din 12 august 2026. Acesta se aplică tuturor ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, indiferent de material sau origine, stabilește cerințe privind fabricarea, compoziția și posibilitatea de reutilizare sau reciclare a ambalajelor introduse pe piața Uniunii Europene. Include măsuri pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor de ambalaje.

Regulile urmăresc reducerea cantității de ambalaje și deșeuri generate, scăderea utilizării materiilor prime primare, accelerarea tranziției către o economie circulară, sustenabilă și competitivă.

Regulamentul își propune ca până în 2030, toate ambalajele de pe piața Uniunii Europene să fie reciclabile într-un mod viabil din punct de vedere economic. De asemenea, creșterea în condiții de siguranță a utilizării materialelor plastice reciclate în ambalaje, reducerea utilizării materiilor prime virgine în ambalaje și orientarea sectorului către neutralitate climatică până în 2050.

Regulamentul stabilește ținte concrete pentru reducerea deșeurilor de ambalaje: 5% până în 2030, 10% până în 2035 și 15% până în 2040. În paralel, sunt prevăzute obiective pentru creșterea reutilizării, în special pentru ambalajele utilizate în transport.

Ambalajele necesită cantități mari de materii prime. În Uniunea Europeană se generează tot mai multe deșeuri de ambalaje, însă reutilizarea, colectarea și reciclarea acestora rămân la un nivel scăzut. Această situație îngreunează tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, circulară și rezilientă.

Declarația de conformitate este un document oficial prin care o companie confirmă faptul că ambalajele sale respectă prevederile regulamentului PPWR (Packaging and Packaging Waste Regulation). Ea trebuie susținută de informații și teste despre materiale, reciclabilitate și conținutul reciclat al ambalajelor.

Aplicarea noilor norme începe în august 2026, dar implementarea completă se va realiza treptat, oferind timp companiilor să se adapteze și să își ajusteze procesele.

Interzicerea ambalajelor din plastic de unică folosință pentru fructe și legume sub 1,5 kg în UE

Potrivit regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR), se interzic ambalajele din plastic de unică folosință pentru cantități de fructe și legume proaspete mai mici de 1,5 kg. Printre acestea se numără plasele, pungile, tăvile și recipientele, vândute în Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2030. Comisia Europeană va publica ghiduri detaliate până în februarie 2027, inclusiv o listă a ambalajelor exceptate, potrivit Agroinfo.eu.

Comisia a solicitat un aviz științific din partea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care va sta la baza elaborării acestor ghiduri.

Produsele afectate sunt legumele comestibile, inclusiv rădăcini și tuberculi, precum și fructele comestibile, nuci și coajă.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Ținte UE: reducerea deșeurilor de ambalaje cu 5%, 10% și 15% până în 2040 appeared first on Forbes Romania.

Statutul de geoparc UNESCO se va acorda pentru o perioadă limitată, de patru ani, cu evaluări periodice riguroase, ceea ce asigură menţinerea unor standarde înalte de management şi implicare locală, a anunţat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), potrivit Agerpres.

La propunerea MMAP, Guvernul României a adoptat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea legii privind regimul ariilor naturale protejate, prin care se clarifică statutul geoparcurilor, în acord cu reglementările şi practica Programului UNESCO pentru Geoparcuri Internaţionale.

„Am eliminat o confuzie legislativă care a blocat ani la rând inițiative locale valoroase. Geoparcurile UNESCO nu înseamnă restricții suplimentare pentru comunități, ci oportunități reale de dezvoltare, educație și vizibilitate internațională. Prin această ordonanță, deblocăm concret procesul de desemnare și transmitem un semnal clar către autoritățile locale: România susține activ aceste proiecte care nu trebuie ținute în loc de birocrație”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu.

Modificarea legislativă intervine în urma propunerilor formulate de Comisia Naţională a României pentru UNESCO şi de Forumul Naţional al Geoparcurilor din România şi răspunde unei probleme reale identificate în teritoriu: includerea geoparcurilor în categoria ariilor naturale protejate a generat interpretări eronate privind posibile restricţii de utilizare a terenurilor.

„Aceste percepţii au condus, în unele cazuri, la opoziţia autorităţilor publice locale şi la blocarea unor iniţiative de desemnare a geoparcurilor la nivel internaţional. Prin noua reglementare, geoparcurile sunt definite în concordanţă cu standardele UNESCO, ca teritorii în care patrimoniul geologic este valorificat integrat, împreună cu patrimoniul natural şi cultural, pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale. Aşadar, nu este vorba de arii naturale protejate. Statutul de geoparc UNESCO se acordă pentru o perioadă limitată, de 4 ani, cu evaluări periodice riguroase, ceea ce asigură menţinerea unor standarde înalte de management şi implicare locală”, precizează ministerul.

Prin această intervenție legislativă, MMAP creează condițiile necesare relansării și accelerării demersurilor de desemnare a unor noi geoparcuri UNESCO în România, contribuind la dezvoltarea economică locală, la creșterea atractivității turistice și la promovarea patrimoniului natural și cultural la nivel internațional.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Statut de geoparc UNESCO pentru 4 ani, cu evaluări periodice appeared first on Forbes Romania.

Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (Forumul APPR) atrage atenţia decidenţilor că reluarea producţiei interne de îngrăşăminte nu mai este o opţiune, ci o necesitate strategică, în condiţiile presiunii tot mai accentuate exercitate asupra fermierilor de creşterea preţurilor la îngrăşăminte şi de noile costuri generate de politicile climatice europene, conform Agerpres.

Potrivit organizaţiei, redeschiderea platformei Azomureş ar putea contribui la echilibrarea pieţei, reducerea dependenţei de importuri şi asigurarea unui acces mai stabil la inputuri.

Într-o scrisoare deschisă, Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România lansează un apel public către autorităţi în contextul presiunii tot mai accentuate exercitate asupra fermierilor de creşterea preţurilor la îngrăşăminte şi de noile costuri generate de politicile climatice europene.

Totodată, mecanismul CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism), deşi parte a tranziţiei către o economie cu emisii reduse, riscă să genereze efecte colaterale semnificative în agricultură.

„Creşterea costurilor pentru produsele importate, inclusiv îngrăşămintele, poate accentua presiunea financiară asupra fermierilor din România, în lipsa unor măsuri de compensare adecvate. Este nevoie urgentă de intervenţii rapide şi coerente pentru a evita un impact direct asupra producţiei agricole şi asupra securităţii alimentare”, susţin agricultorii.

În acest context, Forumul APPR solicită: măsuri urgente pentru susţinerea producţiei interne de îngrăşăminte şi crearea unui cadru funcţional pentru reluarea activităţii Azomureş; instrumente concrete de sprijin pentru fermieri (vouchere pentru îngrăşăminte, scheme de compensare, sprijin direct); o abordare integrată a politicilor agricole, industriale şi de mediu, astfel încât obiectivele climatice să nu afecteze sustenabilitatea economică a fermelor; un dialog real şi constant între autorităţi şi sectorul agricol, pentru identificarea unor soluţii aplicabile în teren.

Forumul APPR avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide, fermierii vor fi nevoiţi să reducă utilizarea îngrăşămintelor, ceea ce va avea un impact direct asupra producţiilor agricole şi asupra stabilităţii sectorului agroalimentar.

„Agricultura nu poate funcţiona în condiţii de incertitudine şi costuri imprevizibile. Este momentul unor decizii rapide şi asumate”, transmite organizaţia.

Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR) este o structură profesională federativă, formată din producători agricoli şi reprezentanţi ai lanţului profesional agricol din România, înfiinţată în anul 2012.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Forumul APPR: Reluarea producţiei interne de îngrăşăminte nu mai este doar o opţiune, ci o necesitate strategică appeared first on Forbes Romania.

CFR Călători va beneficia de ultimele patru locomotive modernizate mai devreme decât era termenul contractual, după ce Softronic a menționat livrarea acestora mai repede, a anunţat joi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Ciprian Şerban, pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.

„Veşti bune despre CFR Călători. Contractul ce reprezintă modernizarea unui număr de 19 locomotive de 5100 kW va fi finalizat înainte de termen. Săptămâna viitoare Softronic va livra locomotivele cu numerele 16 şi 17, pentru ca, până la finalul lunii mai să fie gata şi ultimele două locomotive. Modernizate şi introduse în exploatare, acestea au demonstrat, până în prezent, performanţe tehnice bune şi un nivel ridicat de fiabilitate. Felicit compania Softronic pentru performanţa sa, o dovadă că industria românească feroviară poate face faţă cu succes oricăror cerinţe”, a notat ministrul.

CFR Călători a semnat, în data de 13 decembrie 2023, contractul de finanţare nr. 45 din PNRR, Pilonul 1 – Tranziţia spre o economie verde, Componenta C4. Transport sustenabil, Investiţia I2 – Material rulant feroviar pentru proiectul de investiţii „Modernizarea a 55 de locomotive electrice destinate remorcării trenurilor de călători, conversia a 20 de locomotive diesel hidraulice de manevră în locomotive electrice cu acumulatori şi modernizarea a 139 de vagoane de călători”.

Prin acest proiect, CFR Călători modernizează: 55 de locomotive electrice destinate remorcării trenurilor de călători, 20 de locomotive diesel-hidraulice de manevră, convertite în locomotive electrice cu acumulatori, 139 de vagoane de călători (vagoane de clasa I şi a II-a, vagoane bar-bistro, de dormit şi cuşetă, vagoane cu facilităţi pentru persoane cu mobilitate redusă şi spaţii dedicate pentru biciclete şi schiuri).

Modernizarea materialului rulant se face în cadrul a şase companii româneşti specializate. Astfel, în cazul locomotivelor electrice, Softronic Craiova a contractat 19 unităţi, Reloc Craiova tot 19, iar CFR SCRL Braşov – 17 locomotive electrice şi 20 de locomotive de manevră ce urmau a fi convertite în locomotive electrice cu acumulatori plug-in. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Softronic finalizează înainte de termen modernizarea unui număr de 19 locomotive pentru CFR appeared first on Forbes Romania.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea Reţelei de date referitoare la durabilitatea agricolă (RDDA), care prevede dezvoltarea unui nou sistem informatic integrat, utilizarea şi interoperabilitatea cu alte baze de date agricole existente, precum şi consolidarea structurii instituţionale din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), conform Agerpres.

Potrivit unui comunicat al ministerului, Reţeaua de Informaţii Contabile Agricole – RICA, structura de specialitate din cadrul MADR, se transformă într-o nouă reţea, respectiv, în Reţeaua de date privind durabilitatea agricolă – RDDA, pentru a integra indicatori economici, de mediu şi sociali în analiza sectorului agricol. Această schimbare este determinată de obiectivele strategice ale UE, precum: Pactul verde european, strategia „De la fermă la consumator”, strategia privind biodiversitatea şi obiectivele de neutralitate climatică până în anul 2050.

Sursa citată arată că adoptarea în regim de urgenţă a cadrului legal a fost necesară pentru respectarea obligaţiilor europene. În acest sens, Comisia Europeană a transferat României fonduri în valoare de aproximativ 2,57 milioane de euro pentru cheltuieli aferente procesului de transformare a reţelei şi implementarea unui nou sistem informatic, care trebuie să devină operaţional din anul 2027.

Noua reţea va permite colectarea de date suplimentare care vizează impactul agriculturii asupra mediului, dimensiunea socială a activităţii agricole şi va contribui la fundamentarea unor politici agricole mai eficiente şi mai sustenabile, la îmbunătăţirea serviciilor de consiliere pentru fermieri şi la creşterea transparenţei şi competitivităţii sectorului agricol.

Bugetul estimat pentru perioada 2024-2027 are valoarea de 3,5 milioane de euro, din care contribuţia Uniunii Europene 2,58 milioane de euro, iar cofinanţarea naţională este de aproximativ 930.000 de euro. Fondurile vor fi utilizate pentru dezvoltarea sistemului software, achiziţia de echipamente IT, angajarea de personal suplimentar, analize economice şi rapoarte, stimulente pentru fermieri participanţi 50 de euro/fermă şi materiale promoţionale.

Implementarea RDDA va fi realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin structura de specialitate care va funcţiona ca agenţie de legătură cu Comisia Europeană.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Finanțare UE de 2,57 milioane de euro pentru digitalizarea și sustenabilitatea sectorului agricol din România appeared first on Forbes Romania.

Holcim România a semnat un acord de finanțare cu Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) de peste 143 milioane de euro pentru Carbon Hub CPT01. Primul proiect din România de captare și stocare a carbonului este susținut prin Fondul pentru Inovare al Uniunii Europene.

Dezvoltat de Holcim România în parteneriat cu Carmeuse, Carbon Hub CPT01 marchează un pas major în decarbonizarea industriilor energointensive și transformarea sectorului construcțiilor din Europa de Est. Proiectul va capta emisiile de CO₂ din producția de ciment și var și le va stoca geologic, reducând semnificativ emisiile industriale.

„Semnarea acestui acord de finanțare cu CINEA marchează un moment definitoriu pentru proiectul nostru Carbon Hub CPT01 și pentru decarbonizarea sectorului construcțiilor din Europa de Est. Prin această inițiativă, ne propunem să demonstrăm că captarea carbonului la scară largă poate accelera tranziția către ciment cu emisii aproape zero, susținând totodată rolul României în transformarea climatică și industrială a Europei”, a declarat Bogdan Dobre, CEO Holcim România.

Carbon Hub CPT01 va fi primul proiect de captare și stocare a carbonului la scară largă din Europa de Est, poziționând România în fruntea inovației climatice și a decarbonizării industriale regionale. Odată operațional, va permite producția a aproximativ 2.000.000 de tone de ciment cu emisii aproape zero anual.

Carmeuse, partener-cheie în proiect, estimează o producție de aproximativ 200.000 de tone de var cu emisii aproape zero anual, avansându-și astfel strategia de decarbonizare și obiectivul de emisii net zero până în 2050.

„Proiecte precum Carbon Hub CPT01 demonstrează că decarbonizarea industrială reală necesită parteneriate solide. Împreună cu Holcim și consorțiul extins, contribuim cu expertiza noastră în producția de var pentru a construi un lanț valoric robust de captare a carbonului, care aduce beneficii industriei, comunităților și mediului”, a precizat Ionel Ungureanu, Area Production Manager, Carmeuse.

În centrul inițiativei se află un sistem inovator de captare a carbonului, conceput pentru a procesa gazele de ardere generate de doi emițători industriali localizați în zona industrială Câmpulung. proiectul sprijină direct decarbonizarea sectorului și consolidează lanțul valoric al construcțiilor sustenabile din Europa.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Primul proiect din România de captare și stocare a carbonului primește o finanțare de peste 143 milioane de euro appeared first on Forbes Romania.