Woolrich Europe va elimina blănurile naturale din noile colecții începând cu 1 ianuarie 2027, în urma unei decizii a grupului italian BasicNet, proprietarul operațiunilor europene ale brandului, în colaborare cu Fur Free Alliance.

Potrivit unui comunicat transmis de Humane World for Animals, compania va opri producția de articole vestimentare noi care conțin blănuri naturale până la 31 decembrie 2026. Măsura nu se aplică stocurilor existente, care vor putea fi comercializate în continuare până la epuizare.

Politica va fi implementată în toate magazinele Woolrich din Europa, iar compania a început demersurile pentru extinderea angajamentului și la operațiunile sale din afara regiunii.

Decizia vine după preluarea operațiunilor Woolrich din Europa, Turcia și Federația Rusă de către BasicNet, în noiembrie 2025. În cadrul acordului, Woolrich Europe a aderat și la programul internațional Fur Free Retailer, care reunește aproximativ 1.700 de branduri și comercianți la nivel global.

Anunțul vine după o campanie desfășurată de Fur Free Alliance, care a inclus peste 200.000 de e-mailuri adresate companiei și proteste organizate în fața magazinelor Woolrich din Europa.

În septembrie 2025, alianța lansase o campanie internațională prin care solicita brandului să renunțe la blănurile naturale, inclusiv la cele provenite de la coioți și câini enot. Demersul a fost susținut în contextul în care mai multe companii din industria modei, printre care Canada Goose, Moncler și Gucci, au adoptat politici de eliminare a blănurilor naturale.

„Prin adoptarea unei politici fără blănuri, Woolrich Europe transmite un mesaj clar Comisiei Europene”, a declarat Shely Bryan, directoarea programului Fur Free din cadrul Humane World for Animals, care a susținut că schimbările din industrie reflectă reducerea cererii pentru astfel de produse.

La rândul său, Joh Vinding, președintele Fur Free Alliance, a afirmat că decizia BasicNet indică o schimbare în industria modei, în contextul creșterii interesului pentru materiale alternative.

Anunțul Woolrich Europe apare în contextul dezbaterilor europene privind viitorul industriei blănurilor. Inițiativa cetățenească europeană „Fur Free Europe”, care solicită interzicerea fermelor de blănuri și a comercializării produselor obținute din animale crescute și ucise exclusiv pentru blană, a strâns peste 1,5 milioane de semnături.

Răspunsul Comisiei Europene, așteptat inițial în martie 2026, a fost amânat, potrivit comunicatului Humane World for Animals.

Conform aceleiași surse, fermele de blănuri sunt interzise în 24 de țări europene. Restricții privind comercializarea blănurilor există și în Israel, California și 16 orașe din Statele Unite, în timp ce Elveția a introdus recent măsuri privind importul și comercializarea produselor din blană obținute prin practici considerate crude.

Fondat în 1830, brandul Woolrich deține în prezent 33 de magazine și outleturi la nivel global, dintre care 23 în Uniunea Europeană.

BasicNet, grupul italian care deține operațiunile Woolrich Europe, a preluat brandul de la fondul de investiții L-Gam în noiembrie 2025.

Humane World for Animals, cunoscută anterior drept Humane Society International, este o organizație internațională care desfășoară activități pentru protecția animalelor în peste 50 de țări.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Woolrich Europe renunță la blănurile naturale; noile colecții vor fi fără blană din 2027 appeared first on Forbes Romania.

BRD Groupe Société Générale a acordat aproximativ 63 mld. de euro în credite pentru finanțarea sustenabilă în perioada 2021 – iunie 2026, a declarat Flavia Popa, secretarul general al băncii, la deschiderea Climate Change Summit 2026, organizat la București.

„Ceea ce alegem să finanțăm astăzi va contribui la modelarea economiei și a mediului de mâine”, a afirmat Flavia Popa, subliniind rolul finanțării în dezvoltarea infrastructurilor sustenabile și în tranziția către o economie cu emisii reduse.

Tema ediției din acest an a summitului, „Infrastructurile viitorului nostru”, vizează dezvoltarea unor sisteme energetice mai curate, a unor orașe mai reziliente și a tehnologiilor care să contribuie la protejarea resurselor naturale. Potrivit reprezentantei BRD, atingerea acestor obiective presupune cooperare între companii, instituții și generații, precum și dialog și consecvență.

La rândul său, Ciprian Stănescu, fondatorul Social Innovations Solutions, organizația care organizează evenimentul, a declarat că dezvoltarea unui viitor mai bun presupune mai mult decât tehnologie, investiții și inovație, fiind necesare și încrederea și capacitatea de a imagina noi soluții.

Acesta a precizat că summitul reunește o comunitate de peste 50 de parteneri organizaționali și a anunțat intenția de a crea, în următorii ani, la București, un spațiu permanent dedicat colaborării și dezvoltării unor viziuni privind viitorul.

Cea de-a cincea ediție a Climate Change Summit are loc la Palatul Parlamentului și reunește reprezentanți ai Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și ai Federației Europene a Băncilor pentru Alimente (FEBA).

Discuțiile din cadrul evenimentului vizează infrastructurile viitorului, competitivitatea economică și reziliența climatică.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post BRD a finanţat investiţii sustenabile de circa 63 mld. de euro în ultimii cinci ani appeared first on Forbes Romania.

Compania R.Power pregătește construcția unui sistem de stocare a energiei în baterii cu o putere de 100 MW și o capacitate de 200 MWh, în județul Olt. Lucrările sunt programate să înceapă în ultimul trimestru din 2026, iar conectarea la rețea este estimată pentru trimestrul al treilea din 2027.

Producătorul independent de energie R.Power avansează cu dezvoltarea celui de-al doilea proiect de stocare a energiei în baterii la scară industrială din România. Proiectul Studina, amplasat în județul Olt, va avea o putere instalată de 100 MW și o capacitate de stocare de 200 MWh, potrivit informațiilor transmise de companie.

Noua instalație va completa proiectul Scornicești, tot din județul Olt, care are o putere de 127 MW și o capacitate de stocare de 254 MWh și se află în faza finală a construcției, conform R.Power.

Ambele proiecte sunt sisteme independente de stocare a energiei în baterii (BESS), concepute pentru a contribui la stabilitatea rețelei electrice și la securitatea energetică. Astfel de instalații permit stocarea energiei și livrarea acesteia ulterior, în funcție de necesitățile sistemului și de condițiile pieței.

Pentru proiectul Studina, R.Power a desemnat un contractant cu experiență pentru lucrările de infrastructură electrică și conectarea la rețeaua de înaltă tensiune. Instalația urmează să fie racordată la rețeaua națională de distribuție a energiei electrice.

Potrivit calendarului anunțat de companie, lucrările de construcție ar urma să înceapă în trimestrul al patrulea din 2026, iar conectarea la rețea este estimată pentru trimestrul al treilea din 2027.

Prin dezvoltarea celor două proiecte din județul Olt, compania își extinde portofoliul local de capacități de stocare. Împreună, Studina și Scornicești însumează o putere de 227 MW și o capacitate de stocare de 454 MWh.

„După ce am avansat cu proiectul nostru de referință din România, Scornicești, prin etapele de finanțare, comercializare și construcție, suntem încântați să demarăm următoarele etape pentru Studina, care va avea un rol important în susținerea tranziției energetice regionale”, a declarat Florin Federenciuc, Country Head România al R.Power.

Acesta a adăugat că România înregistrează o evoluție importantă în adoptarea sistemelor de stocare la scară industrială, atât în Europa Centrală și de Est, cât și la nivel european.

Potrivit datelor furnizate de companie, portofoliul R.Power din Europa Centrală și de Est include active cu o putere de 0,9 GW și o capacitate de stocare de 3 GWh, aflate în exploatare sau în construcție. La acestea se adaugă proiecte cu o putere de 0,7 GW și o capacitate de 2,8 GWh, pentru care compania a finalizat etapele de comercializare și care sunt pregătite pentru construcție.

Fondată în 2010 și cu sediul central la Varșovia, R.Power activează ca producător independent de energie (IPP), cu operațiuni pe mai multe piețe europene și în domeniul mai multor tehnologii de energie regenerabilă. Activitățile companiei acoperă etapele de identificare, dezvoltare și comercializare a proiectelor, precum și operarea acestora pe termen lung.

Compania precizează că are proiecte cu o putere totală de 1,9 GW aflate în exploatare sau în construcție și un portofoliu de proiecte de stocare și energie regenerabilă cu acces asigurat la rețea de peste 13 GW, în piețe precum Polonia, România, Germania, Italia, Portugalia și Spania.

Printre partenerii săi de investiții de capital pe termen lung se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Three Seas Initiative Investment Fund (3SIIF), administrat de Amber Infrastructure.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post R.Power dezvoltă al doilea proiect de stocare a energiei în baterii din România appeared first on Forbes Romania.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a repus în funcţiune sistemul de panouri fotovoltaice instalat pe clădirea instituţiei şi a reluat producţia de energie electrică din surse regenerabile.

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, sistemul, care a rămas nefuncţional timp de mai mulţi ani, este readus în circuitul de producţie a energiei verzi, contribuind la reducerea consumului de energie din reţea şi a amprentei de carbon a instituţiei.

Sistemul fotovoltaic are o putere instalată de 30 kWp, iar producţia anuală estimată se ridică la aproximativ 36.000 kWh.

„Ministerul Mediului se numără printre primele instituţii publice din România care au fost dotate cu panouri fotovoltaice, încă din anul 2014. Din păcate, acest sistem nu a mai funcţionat în ultimii ani şi nu a mai produs energie electrică. Astăzi îl readucem la viaţă şi transformăm o investiţie neutilizată într-o resursă care produce din nou energie verde pentru Ministerul Mediului şi celelalte instituţii care funcţionează în clădire. Este un pas concret pentru utilizarea eficientă a resurselor energetice, reducerea costurilor şi a amprentei de carbon. Instituţiile publice trebuie să fie primele care dau exemplul unei administrări responsabile şi sustenabile a resurselor”, a declarat ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu.

Ministerul de resort precizează că panourile fotovoltaice care nu mai erau funcţionale au fost predate pentru reciclare unei fabrici specializate din România. „Prin acest proces, materialele recuperabile din componenţa panourilor pot fi reintroduse în circuitul economic, în conformitate cu principiile economiei circulare”, menţionează sursa citată.

Datele privind producţia proprie de energie fotovoltaică vor fi publicate pe site-ul MMAP, în aşa fel încât să poată fi urmărite în timp real, după implementarea soluţiei tehnice necesare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Ministerul Mediului a repus în funcţiune sistemul de panouri fotovoltaice de pe clădirea instituţiei appeared first on Forbes Romania.

Romsilva a vândut populației 1,24 milioane de metri cubi de lemn de foc în primele nouă luni din 2026, la un preț mediu de 280 de lei/mc, estimând că volumul va ajunge la 2 milioane de metri cubi până la finalul anului.

Potrivit unui comunicat al Regiei, în prezent, unităţile Romsilva dispun de stocuri de aproximativ 400 de mii de metri cubi de lemn pentru foc, disponibile pentru comercializare către populaţie. Aceste stocuri vor fi completate pe măsura desfăşurării lucrărilor de recoltare, astfel încât volumul total oferit populaţiei, în cursul anului 2026, să ajungă la aproximativ 2 milioane de metri cubi.

Preţurile de vânzare diferă în funcţie de specie, sortiment şi condiţiile de livrare. În cazul lemnului pentru foc comercializat la locul recoltării, preţul variază, în medie, între 200 şi 450 de lei/metru cub. Pentru lemnul paletizat livrat din depozitele Romsilva preţul poate ajunge până la 700 lei/palet.

„Persoanele interesate să cumpere lemn pentru încălzirea locuinţelor se pot adresa ocoalelor silvice din zona de domiciliu. În funcţie de stocurile disponibile şi de numărul solicitărilor, personalul silvic îi va îndruma către depozitele sau punctele de vânzare unde există lemn pentru foc disponibil. Solicitările de cumpărare pot fi depuse la sediile ocoalelor silvice sau adresate direct gestionarilor de masă lemnoasă. Informaţii privind disponibilitatea lemnului pentru foc pot fi obţinute şi de la personalul silvic din teren”, se arată în comunicat.

Romsilva oferă lemn pentru foc şi prin intermediul magazinului online romsilva.store, facilitând astfel accesul populaţiei la această resursă.

În funcţie de dotările disponibile, unele ocoale silvice pot asigura, la cerere şi contra cost, transportul lemnului la domiciliu, precum şi servicii de secţionare sau despicare.

În anumite subunităţi, lemnul pentru foc este comercializat şi vrac, în saci sau paletizat, precizează Romsilva.

Oferta actualizată de lemn pentru foc şi preţurile de vânzare practicate de unităţile Romsilva sunt publicate pe site-ul www.rosilva.ro, la secţiunea „Publicitate anunţuri – Disponibil lemn pentru foc”.

Romsilva recomandă tuturor cumpărătorilor, indiferent de furnizor, să solicite documentele legale care atestă provenienţa lemnului, respectiv avizul de însoţire şi factura fiscală sau bonul fiscal.

„Asigurarea lemnului pentru încălzirea populaţiei reprezintă una dintre obligaţiile legale ale Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, în calitate de administrator al fondului forestier proprietate publică a statului. Potrivit prevederilor legale, regia are obligaţia de a asigura anual un volum de minimum un milion de metri cubi de lemn pentru foc şi lemn rotund cu diametrul la capătul gros de maximum 24 de centimetri, destinat încălzirii. Romsilva nu este însă singurul furnizor de lemn pentru foc din România, această resursă fiind comercializată şi de alţi operatori economici”, se menţionează în comunicat.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează aproximativ 4,2 milioane de hectare de păduri proprietate publică a statului, precum şi alte păduri aflate în diverse forme de proprietate, în baza contractelor de administrare. Toate pădurile proprietate publică a statului administrate de Romsilva sunt certificate pentru management forestier durabil, conform standardelor internaţionale. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Romsilva a vândut 1,24 mil. mc de lemn pentru foc şi estimează că va ajunge la 2 mil. mc în 2026 appeared first on Forbes Romania.

IPPU Packaging, producător român de etichete și parte a grupului european Prime Label, și-a relocat operațiunile din Iași într-un spațiu industrial de aproximativ 3.000 mp din Industra Park Iași, proiect deținut de Oresa Industra.

Noua locație va permite companiei să își eficientizeze procesele de producție și să își extindă capacitatea.

Lucrările de amenajare a spațiului au fost finalizate în primăvara anului 2026, iar inaugurarea oficială este programată pentru jumătatea lunii octombrie, potrivit informațiilor comunicate de companii.

Spațiul este amplasat într-un proiect industrial de clasă A, conectat la drumul european E58 și situat în apropierea viitoarei autostrăzi A8. Industra Park Iași oferă facilități pentru activități de producție, logistică și depozitare, iar suprafața sa totală închiriabilă depășește 36.000 mp.

„Relocarea în Industra Park Iași reprezintă un pas strategic și firesc în etapa de extindere a IPPU Packaging, după alăturarea noilor capabilități din cadrul grupului Prime Label”, a declarat Simona Szinner, Plant Manager al IPPU Packaging.

Potrivit acesteia, noul spațiu oferă infrastructura necesară pentru eficientizarea proceselor de producție și pentru creșterea capacității, pe măsură ce compania își dezvoltă activitatea.

Tranzacția de închiriere a fost intermediată de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

„Această tranzacție confirmă necesitatea companiilor pentru clădiri industriale și logistice noi în zona Iașiului, spații care să îndeplinească toate normele de operare în condiții de siguranță și eficiență”, a declarat Lorena Brehuescu, Investment & Leasing Manager în cadrul Oresa Industra.

La rândul său, Ștefan Surcel, Head of Industrial Agency la Cushman & Wakefield Echinox, a afirmat că relocarea reflectă interesul companiilor pentru spații moderne de producție, care să asigure atât eficiență operațională, cât și posibilități de dezvoltare pe termen lung.

Printre chiriașii Industra Park Iași se numără Mobexpert, LEAR Corporation, Kalenda, Tester, Ropharma, Antalis și Side Grup.

Înființată în 1994, IPPU Packaging este specializată în producția de etichete autocolante și oferă servicii care acoperă întregul proces de producție, de la design și pregătire grafică până la tipărire. Compania deservește clienți din industria alimentară și a băuturilor, cosmetică, farmaceutică și chimică.

Potrivit datelor furnizate de companie, IPPU Packaging are o cotă de peste 70% pe piața națională a etichetelor pentru vinuri. La sfârșitul anului 2024, producătorul s-a alăturat grupului Prime Label, specializat în etichete și soluții de ambalare, cu operațiuni în Europa Centrală și de Est.

Integrarea în grup a extins gama de soluții de etichetare și ambalare disponibile companiei și reprezintă, potrivit reprezentanților acesteia, unul dintre factorii care susțin dezvoltarea operațiunilor din Iași.

Oresa Industra este divizia imobiliară a grupului de investiții Oresa, cu capital suedez și activitate în Europa Centrală și de Est din 1995. Portofoliul său din România include proiecte în Iași, Arad și București, cu o suprafață totală de peste 100.000 mp, finalizați sau aflați în dezvoltare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post IPPU Packaging închiriază 3.000 mp în Industra Park Iași pentru relocarea și extinderea producției appeared first on Forbes Romania.

Marketplace-ul european listează la lansare 25 de proiecte, cu un pipeline de 500 MWp fotovoltaici și 100 MW de stocare. Primele active din România sunt două proiecte hibride fotovoltaic plus baterii, situate în județul Cluj, cu o capacitate cumulată de stocare de 24 MWh.

Solmeria, o platformă europeană pentru tranzacționarea proiectelor de energie solară și stocare în baterii, se extinde în România. Lansată în Franța în iulie 2026 și intrată pe piața italiană în septembrie, compania propune vânzarea proiectelor individual, în locul grupării acestora în portofolii. Platforma oferă dezvoltatorilor acces la peste 300 de cumpărători înregistrați din Europa, potrivit companiei.

Primele listări din România sunt două proiecte hibride fotovoltaic plus stocare, amplasate în județul Cluj și prezentate de Solmeria ca fiind gata de construcție. Acestea pot fi achiziționate separat sau împreună.

Cele două proiecte din Cluj au o capacitate fotovoltaică totală de 6,2 MWp și o capacitate energetică de 24 MWh.

Primul proiect are o capacitate fotovoltaică de 4,2 MWp și un sistem de stocare de 4 MW/16 MWh. Al doilea include 2 MWp fotovoltaici și o baterie de 2 MW/8 MWh. Ambele sunt prevăzute cu racordare la rețeaua de medie tensiune, la 20 kV, și au avize tehnice de racordare emise în ianuarie 2026, respectiv noiembrie 2025.

Potrivit Solmeria, proiectele combină agrivoltaicul cu sisteme de stocare amplasate în aceeași locație, cu o durată de descărcare de patru ore. Terenurile sunt asigurate prin drepturi de superficie pe 30 de ani, iar granturile europene nerambursabile însumează aproximativ 1,5 milioane de euro, reprezentând circa 50% din costurile eligibile.

Modelul Solmeria pornește de la dificultățile pe care dezvoltatorii le pot întâmpina atunci când încearcă să vândă proiecte de dimensiuni mici sau medii. În tranzacțiile tradiționale, activele sunt adesea grupate în portofolii, ceea ce poate prelungi procesul de analiză și poate face mai dificilă evaluarea individuală a proiectelor, susține compania.

Platforma publică fiecare proiect separat, printr-o prezentare anonimizată, și îl pune în legătură cu potențiali cumpărători. Dezvoltatorii pot astfel să vândă o parte din proiectele aflate în portofoliu sau să identifice parteneri pentru co-dezvoltare și finanțarea investițiilor.

Solmeria afirmă că un proiect poate ajunge de la publicarea pe platformă la semnarea contractului de vânzare în aproximativ trei săptămâni. Acesta este un termen comunicat de companie, nu o durată garantată pentru fiecare tranzacție.

„Dezvoltatorii știu să vândă un proiect. Ce pierd este timpul necesar pentru a găsi cumpărătorul potrivit”, afirmă Maxime Courtaigne, CEO-ul Solmeria. Potrivit acestuia, platforma urmărește să conecteze fiecare activ cu investitorii interesați de caracteristicile sale, în loc să condiționeze tranzacția de vânzarea unui portofoliu mai mare.

Modelul comercial nu presupune un retainer: compania spune că încasează exclusiv un comision de succes, plătit dacă tranzacția se finalizează.

Solmeria a fost lansată în Franța în iulie 2026, cu 25 de proiecte listate, dintre care 18 se aflau deja în discuții de vânzare la momentul anunțului. Potrivit companiei, pipeline-ul platformei cuprinde proiecte fotovoltaice cu o capacitate totală de 500 MWp și proiecte de stocare cu o putere de 100 MW.

Baza de cumpărători depășește 300 de investitori și companii, iar Solmeria vizează în special participanți din Franța și Italia care doresc să intre pe piața românească sau să își extindă prezența locală. Printre potențialii cumpărători se numără producători independenți de energie, dezvoltatori și companii implicate în construcția proiectelor.

Compania își propune să își extindă prezența în întreaga Europă până în vara anului 2027.

Solmeria este noua marcă a Ferme Solaire, companie franceză specializată în identificarea și dezvoltarea terenurilor pentru proiecte fotovoltaice. Potrivit datelor prezentate de companie, Ferme Solaire colaborează cu peste 150 de dezvoltatori, are peste 4 GW de proiecte în curs de autorizare și o rețea de 25.000 de proprietari de terenuri.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Solmeria aduce în România vânzarea de proiecte solare și de stocare appeared first on Forbes Romania.

Centrala Stella, amplasată în Boemia de Sud, va produce aproximativ 47,2 GWh de energie electrică pe an și va furniza energie verde producătorului industrial BENTELER, în baza unui contract pe termen lung. Proiectul a fost realizat fără subvenții, potrivit Asociației Solare Cehe.

Enery, producător independent de energie din surse regenerabile activ în Europa Centrală și de Est, a inaugurat centrala fotovoltaică Stella, cu o capacitate instalată de 37 MWp, în localitatea Dynín din Boemia de Sud, Cehia. Proiectul este primul din portofoliul ceh al companiei pe care aceasta l-a dezvoltat și construit integral, de la primele etape de dezvoltare până la punerea în funcțiune, potrivit informațiilor transmise de Enery.

Centrala este amplasată de-a lungul unei autostrăzi și va furniza energie electrică din surse regenerabile către compania industrială BENTELER, în baza unui contract de achiziție de energie pe termen lung (Power Purchase Agreement – PPA). Acordul conectează producția centralei la necesarul energetic al clientului industrial și face parte din strategia Enery de dezvoltare a unor proiecte susținute de contracte comerciale pe termen lung.

Centrala Stella este echipată cu 51.636 de module fotovoltaice, iar producția anuală estimată este de 47,2 GWh, echivalentul consumului anual a aproximativ 15.700 de gospodării din Cehia, conform datelor companiei.

Instalația utilizează panouri bifaciale, care pot capta lumina pe ambele fețe, montate pe sisteme de urmărire solară cu o singură axă. Acestea ajustează poziția modulelor în funcție de mișcarea soarelui, pentru a crește producția de energie.

Sistemul este monitorizat și controlat digital, permițând urmărirea performanței în timp real și adaptarea operării la cerințele rețelei de distribuție.

Potrivit lui Jan Krčmář, director executiv al Asociației Solare Cehe, proiectul a fost realizat fără subvenții și utilizează tehnologii care permit obținerea unei producții ridicate pe o suprafață de teren mai redusă comparativ cu unele dintre centralele construite în perioada de expansiune a sectorului fotovoltaic din Cehia, în anii 2009–2010.

Reprezentantul asociației a afirmat că există și alte proiecte fotovoltaice pregătite pentru construcție, care ar putea contribui la creșterea ofertei de energie electrică pentru companii și gospodării.

Contractul încheiat pentru centrala Stella face parte dintr-un portofoliu de trei acorduri PPA verzi pe termen lung semnate de Enery în Cehia, potrivit companiei.

Aceste contracte urmăresc să coreleze dezvoltarea capacităților de producție din surse regenerabile cu cererea de energie a clienților industriali și comerciali. Pentru producători, acordurile pe termen lung pot oferi o mai mare predictibilitate a veniturilor, în timp ce pentru consumatori pot reprezenta o modalitate de gestionare a riscurilor asociate achiziției de energie.

„Proiectul Stella înseamnă pentru noi mult mai mult decât o nouă centrală fotovoltaică în portofoliu. Este primul proiect din Cehia pe care l-am parcurs integral prin forțe proprii, de la dezvoltare și construcție până la punerea în funcțiune”, a declarat Pavel Maleček, director general al Enery pentru Republica Cehă.

Acesta a adăugat că dezvoltarea unor capacități noi de producție, susținute de contracte comerciale adaptate nevoilor clienților industriali, reprezintă una dintre direcțiile strategice ale companiei pe piața cehă.

Enery operează în Europa Centrală și de Est un portofoliu de proiecte de energie regenerabilă cu o capacitate totală declarată de 2 GW, aflate în exploatare sau în construcție. Compania estimează că aceste active generează anual 1.095 GWh de energie electrică și contribuie la evitarea emisiilor a aproximativ 625.069 de tone de CO₂ pe an.

Portofoliul de proiecte aflate în dezvoltare se apropie de 10 GW și acoperă zece țări din regiune, potrivit datelor furnizate de companie.

Pe lângă dezvoltarea, construcția și operarea centralelor din surse regenerabile, Enery activează și în optimizarea veniturilor generate de activele de producție și stocare. Compania gestionează 8,5 GWh de capacitate de stocare în baterii aparținând unor terți și furnizează soluții de energie verde pentru clienți industriali și comerciali.

Inaugurarea centralei Stella marchează extinderea activității Enery pe piața cehă și adaugă un nou proiect fotovoltaic susținut de un contract corporativ de achiziție a energiei pe termen lung.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Enery inaugurează în Cehia o centrală fotovoltaică de 37 MWp appeared first on Forbes Romania.

Bateriile actuale de stocare a energiei vor trebui înlocuite în jurul anului 2030, pentru că ciclul de viaţă al acestora este undeva la cinci ani, a afirmat directorul general al Dispeceratului Energetic Naţional (DEN), Virgiliu Ivan, Transelectrica, la un eveniment de specialitate.

Oficialul susține și dezvoltarea sistemelor de stocare cu tehnologie Grid-Forming, precum și introducerea unor obligații de investiții în cercetare pentru companiile din sectorul energetic.

Aceasta permite convertoarelor electronice de putere să se comporte ca surse de tensiune și să contribuie la formarea și susținerea caracteristicilor electrice ale rețelei. Tehnologia poate avea un rol important în sistemele energetice cu o pondere ridicată a surselor regenerabile și a echipamentelor conectate prin convertoare electronice.

Oficialul a atras însă atenția că integrarea tehnologiei Grid-Forming nu rezolvă automat toate cerințele tehnice ale sistemului energetic, fiind necesare și alte funcționalități și soluții pentru asigurarea stabilității și siguranței în funcționare.

O parte dintre sistemele de stocare a energiei în baterii instalate în România ar putea ajunge la momentul înlocuirii în jurul anului 2030. Oficialul consideră că dezvoltarea accelerată a stocării trebuie însoțită de investiții în tehnologii mai performante și în capabilități tehnice adaptate cerințelor sistemului energetic.

„În opinia mea, bateriile pe care le avem în prezent, undeva spre 2030 sau imediat după acest an, vor trebui înlocuite. Ciclul real de viață al lor este undeva la cinci ani și va trebui să ne gândim la instalații de stocare de alt nivel”, a declarat Virgiliu Ivan la conferința GET ALIVE! 2026 – BESS, organizată de Alive Capital la București.

Directorul DEN a descris instalațiile actuale drept prima generație de baterii industriale și a susținut că tehnologia va trebui îmbunătățită pe măsură ce experiența de operare și dezvoltarea industrială vor permite optimizarea acestor sisteme.

Estimarea privind durata de viață și necesitatea înlocuirii bateriilor reprezintă punctul de vedere exprimat de oficial. Durata efectivă de utilizare diferă în funcție de tehnologia folosită, numărul de cicluri de încărcare și descărcare, condițiile de operare și garanțiile producătorilor.

Pe lângă modernizarea instalațiilor de stocare, șeful DEN a pledat pentru consolidarea cercetării și a pregătirii profesionale în sectorul energetic. În opinia sa, companiile din domeniu ar trebui să contribuie la finanțarea cercetării, inclusiv prin parteneriate cu universități și instituții de învățământ.

Introducerea unor obligații prin legislația primară ar putea asigura resurse pentru dezvoltarea cercetării aplicate și pentru formarea specialiștilor de care sectorul energetic are nevoie.

„Fără cercetare, vom cumpăra tehnologie, nu vom avea specialiști, vom fi tributari țărilor care investesc în tehnologie”, a declarat el.

Colaborarea dintre companiile energetice și mediul academic ar permite testarea și înțelegerea fenomenelor tehnice, dezvoltarea de soluții și pregătirea personalului necesar operării unor sisteme energetice tot mai complexe.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Bateriile actuale de stocare a energiei vor trebui înlocuite în jurul anului 2030 appeared first on Forbes Romania.

România a ajuns la aproximativ 1.100 MW de capacități instalate de stocare a energiei în baterii, în apropierea țintei de 1.200 MW stabilite pentru sfârșitul anului 2030, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Oficialul susține obiectivul Transelectrica de a ajunge la 5.000 MW de capacități de stocare, inclusiv prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj.

Capacitățile de stocare a energiei în baterii din România au crescut de la 137 MW la mijlocul anului 2025 la aproximativ 1.100 MW în prezent, potrivit datelor prezentate de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, la conferința GET ALIVE! 2026 – BESS, organizată de Alive Capital, la București.

Ținta stabilită pentru sfârșitul anului 2030 este de 1.200 MW putere instalată și 2.400 MWh capacitate de stocare în baterii. La acestea se adaugă 800 MW din hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, potrivit oficialului.

„Suntem deja aproape de ținta din anul 2030. Avem instalați deja 1.100 de megawați, față de 137 de megawați la mijlocul anului 2025. Deja suntem într-un ritm accelerat”, a declarat Cristian Bușoi.

Ministerul Energiei susține obiectivul avansat de Transelectrica privind dezvoltarea unor capacități de stocare de 5.000 MW, care să includă atât instalații în baterii, cât și hidrocentrale cu acumulare prin pompaj.

„Susținem target-ul înaintat de Transelectrica, acela de 5.000 megawați instalați. Și, sigur, nu vorbim doar de baterii, vorbim și de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj”, a afirmat secretarul de stat.

Oficialul a subliniat că dezvoltarea sectorului ar fi putut avansa mai rapid dacă investițiile ar fi fost susținute mai devreme, iar procedurile de autorizare pentru sistemele de stocare în baterii ar fi fost accelerate.

Interesul investitorilor pentru acest segment a crescut, atât pentru proiecte care combină producția de energie cu stocarea, cât și pentru instalații autonome de tip stand-alone, dedicate exclusiv stocării.

Ministerul Energiei a sprijinit financiar dezvoltarea unor capacități de stocare, inclusiv printr-un apel de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), încheiat în luna august.

Șapte investiții au beneficiat de cofinanțare prin acest mecanism. Aproape toate capacitățile aferente sunt deja integrate în sistemul energetic, în timp ce un proiect mai așteaptă finanțarea.

Secretarul de stat a menționat și interesul crescut al fondurilor de investiții și al băncilor comerciale pentru finanțarea proiectelor de stocare. În special, instalațiile autonome încep să atragă mai multă atenție din partea finanțatorilor, tendință care, potrivit oficialului, nu era la fel de evidentă în urmă cu un an.

Se estimează faptul că puterea instalată în baterii ar putea cel puțin să se dubleze până în 2027, pe fondul interesului investitorilor și al dezvoltării unor instalații cu durate mai mari de stocare, inclusiv de patru ore.

Oficialul consideră că dezvoltarea capacităților hidroenergetice cu acumulare prin pompaj este mai puțin probabilă într-un orizont scurt, până în 2030.

Sistemele de stocare pot contribui la echilibrarea producției și a consumului de electricitate, prin preluarea energiei disponibile în anumite intervale și livrarea acesteia ulterior. Acestea pot facilita integrarea surselor regenerabile, a căror producție variază în funcție de condițiile meteorologice.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Ţinta stabilită pentru stocarea în baterii este de 1.200 de megawaţi la sfârşitul lui 2030 appeared first on Forbes Romania.