Fluctuațiile zilnice ale prețurilor angro la energie electrică din Europa s-au accentuat pe fondul creșterii producției din surse fotovoltaice și al capacității reduse de stocare.

Conform Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), variațiile zilnice ale prețurilor angro sunt în prezent de aproximativ cinci ori mai mari decât în 2020.

Un exemplu este piața din Germania, unde, la sfârșitul lunii mai, prețul energiei electrice a urcat de la valori sub zero euro/MWh în jurul prânzului la aproape 400 de euro/MWh în jurul orei 20:00, pe fondul reducerii producției solare și al creșterii cererii.

Capacitatea instalată de producție fotovoltaică din Europa aproape s-a dublat din 2022 până în prezent, în timp ce capacitatea de stocare în baterii reprezintă doar aproximativ 3% din capacitatea de producție.

În timpul zilei, surplusul de energie solară determină frecvent scăderea accentuată a prețurilor, inclusiv în teritoriu negativ. Seara, odată cu reducerea producției fotovoltaice și menținerea unei cereri ridicate, operatorii de sistem apelează la centrale pe combustibili fosili, ceea ce contribuie la creșterea prețurilor.

Bruxelles-ul a solicitat ACER să analizeze evoluția prețurilor din sud-estul Europei și să identifice măsuri pentru limitarea volatilității și menținerea accesibilității energiei. Printre soluțiile indicate de agenție se numără extinderea capacităților de stocare în baterii pentru echilibrarea sistemului energetic.

Deși intervalele cu energie foarte ieftină sau chiar cu prețuri negative s-au înmulțit, prețurile medii zilnice sunt mai ridicate în această vară pe unele piețe europene, pe fondul prețurilor mai mari la gaze naturale și al creșterilor puternice din orele de seară.

Diferențele mari dintre prețurile minime și maxime din aceeași zi au stimulat investițiile în sisteme de stocare. Traderi internaționali precum Vitol Group și Trafigura Group au început să investească în baterii de mari dimensiuni pentru a cumpăra energie în perioadele cu prețuri scăzute și a o revinde în intervalele cu prețuri ridicate.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Volatilitatea prețurilor la energie în Europa s-a amplificat; fluctuațiile zilnice sunt de cinci ori mai mari decât în 2020 appeared first on Forbes Romania.

Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a semnat miercuri contractul de proiectare și execuție a lucrărilor aferente obiectivului de investiții „Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța – Etapa III”, în valoare de aproape 524 mil. de lei.

Contractul a fost atribuit Asocierii formate din Bawi Construction SRL și Swietelsky Construct SRL, liderul asocierii fiind Bawi Construction SRL.

Valoarea contractului este de 523,811 mil. de lei, fără TVA .

Durata totală este de 159 de luni și cuprinde: 7 luni pentru proiectare; 30 de luni pentru execuția lucrărilor; o lună pentru recepția la terminarea lucrărilor; 120 de luni pentru perioada de garanție; o lună pentru activitățile desfășurate după recepția finală.

Finanțarea este asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, din veniturile proprii ale Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, precum și din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

Obiectivul principal al investiției îl reprezintă creșterea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța și îmbunătățirea conexiunii acesteia cu rețeaua europeană de transport. Proiectul contribuie la crearea condițiilor necesare pentru creșterea volumului de mărfuri transportate pe calea ferată, dezvoltarea investițiilor și promovarea unui sistem de transport durabil și interoperabil, susțin reprezentanții companiei feroviare.

Principalele obiective urmărite prin realizarea investiției vizează modernizarea infrastructurii feroviare pentru creșterea vitezei de circulație, sporirea capacității de tranzit și îmbunătățirea condițiilor de exploatare.

Lucrările prevăd realizarea sau modernizarea instalațiilor de electrificare la tensiunea de 25 kV, modernizarea echipamentelor de telecomunicații și instalarea unor sisteme noi de centralizare electronică. Centralizarea electronică permite comandarea și verificarea în condiții de siguranță a macazurilor și semnalelor feroviare. Investiția include introducerea sistemului european de management al traficului feroviar ERTMS, format din sistemul european de control al trenurilor ETCS Nivel 2 și sistemul de comunicații feroviare GSM-R. Aceste tehnologii permit supravegherea circulației trenurilor și transmiterea informațiilor necesare personalului feroviar în conformitate cu standardele europene.

Proiectul urmărește asigurarea interoperabilității infrastructurii prin respectarea specificațiilor tehnice aplicabile la nivel european, inclusiv în ceea ce privește sarcina pe osie de 22,5 tone, gabaritul de încărcare, lungimea liniilor și accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități.

Compania precizează că sunt prevăzute lucrări de modernizare a stațiilor și haltelor de mișcare, înlocuirea podurilor și podețelor, repararea sistemelor de drenaj, consolidarea terasamentelor și construirea unor drumuri de întreținere în zonele în care nu există acces din drumurile publice.

Investiția are în vedere și reabilitarea sau modernizarea clădirilor destinate călătorilor, realizarea unor pasarele ori tuneluri pietonale, adaptarea peroanelor la standardele europene și implementarea unor soluții pentru reducerea nivelului de zgomot.

„Prin modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța, CFR SA urmărește creșterea capacității de operare a transporturilor, îmbunătățirea siguranței circulației și consolidarea rolului strategic al portului în cadrul coridoarelor europene de transport”, susțin reprezentanții CFR SA.

Compania Națională de Căi Ferate va urmări derularea etapelor de proiectare și execuție în conformitate cu prevederile contractuale, cerințele tehnice, standardele de siguranță și condițiile aferente sursei de finanțare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post A fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța-Etapa III appeared first on Forbes Romania.

Prima tranzacţie de energie electrică cu profil solar din România, realizată pe piaţa dedicată acestui produs, lansată de BRM la 2 martie 2026, a fost încheiată între două companii româneşti.

Potrivit unui comunicat al Bursei Române de Mărfuri, tranzacţia are ca obiect livrarea unei cantităţi totale de 1.920 MWh în luna septembrie 2026, la un preţ de 275 de lei/MWh.

Realizarea primei tranzacţii marchează un moment de referinţă pentru piaţa de energie electrică din România şi confirmă interesul participanţilor pentru produse de tranzacţionare adaptate caracteristicilor producţiei din surse fotovoltaice. Aceasta validează utilitatea unui nou mecanism de piaţă, conceput pentru a răspunde nevoilor tot mai diversificate ale sectorului energetic.

Piaţa produselor nestandardizate de energie electrică – Profil Solar a fost dezvoltată de BRM în consultare cu participanţii la piaţă, cu obiectivul de a oferi un cadru transparent, competitiv şi flexibil pentru încheierea contractelor de vânzare-cumpărare a energiei electrice cu un profil de livrare apropiat de curba de producţie a centralelor fotovoltaice.

Prin intermediul acestei pieţe, producătorii, furnizorii, traderii şi consumatorii pot tranzacţiona produse care reflectă mai fidel distribuţia orară a energiei generate din surse solare, în comparaţie cu produsele clasice cu livrare constantă. Acest tip de produs contribuie la o mai bună corelare între profilul de producţie şi cel de consum, oferind participanţilor instrumente suplimentare pentru optimizarea portofoliilor şi gestionarea riscurilor, se precizează în comunicat.

Lansarea şi dezvoltarea pieţei cu profil solar fac parte din strategia BRM de diversificare a produselor disponibile şi de consolidare a rolului său de operator al pieţelor de energie electrică din România, prin dezvoltarea unor mecanisme de tranzacţionare adaptate evoluţiei mixului energetic şi cerinţelor participanţilor.

BRM operează pieţe organizate de energie electrică şi gaze naturale şi administrează, în sectorul energiei electrice, Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), Piaţa Intrazilnică (PI), Piaţa Intrazilnică cu plată (IDA-PZU), precum şi piaţa Energie Forward, organizată în regim simplu competitiv, dublu competitiv şi cu contraparte centrală. Prin dezvoltarea continuă a acestor segmente şi prin lansarea unor produse inovatoare, precum cele cu profil solar, BRM urmăreşte să ofere participanţilor o gamă diversificată de instrumente pentru tranzacţionarea energiei electrice, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Prima tranzacţie de energie electrică cu profil solar din România, încheiată pe piaţa administrată de BRM appeared first on Forbes Romania.

PPC Renewables România va construi un sistem de stocare a energiei în baterii (BESS) cu o capacitate de 40,08 MW și 80,16 MWh în cadrul parcului eolian Corugea. Investiția totală se ridică la 87,4 mil. de lei, din care 9,9 mil. de lei reprezintă co-finanțare europeană prin Fondul pentru Modernizare.

Sistemul de stocare va fi amplasat în parcul eolian Corugea, situat în localitatea Casimcea, care are o putere instalată de 70 MW, fiind echipat cu 35 de turbine eoliene. Parcul produce anual aproximativ 190 de mii MWh, energie suficientă pentru alimentarea a peste 70 de mii de gospodării, și contribuie la evitarea emisiilor a peste 130 de mii de tone de dioxid de carbon pe an.

Proiectul include, pe lângă instalarea sistemului de baterii, realizarea infrastructurii aferente, amenajarea drumurilor de acces și exploatare, împrejmuirea amplasamentului, sisteme de iluminat și monitorizare, precum și facilități pentru operare și mentenanță.

Valoarea totală a investiției este de 87.416.046,16 lei, din care finanțarea nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare este de 9.972.705,60 de lei, echivalentul a 11,41% din costul proiectului. Diferența, de 77.443.340,56 de lei, este asigurată de PPC Renewables România.

Compania precizează că proiectul face parte din strategia de dezvoltare a capacităților de stocare asociate producției de energie regenerabilă. În prezent, PPC Renewables România deține o capacitate instalată de 1,6 GW și urmărește atingerea unui nivel de 3,6 GW până la sfârșitul anului 2028, respectiv 4,7 GW până în 2030.

La nivel de grup, PPC are ca obiectiv creșterea capacității instalate din surse regenerabile de la 7,2 GW, înregistrați la finalul anului 2025, la 18,8 GW până în 2030.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post PPC Renewables România investește 87,4 mil. de lei într-un sistem de stocare cu baterii la parcul eolian Corugea appeared first on Forbes Romania.

Un număr de 11 proiecte de producere a energiei din surse regenerabile, cu o capacitate totală instalată de aproximativ 2,5 MW, se dezvoltă în Dobrogea pentru companii din opt sectoare de activitate.

Potrivit Greenvolt Next Romania, parte a Greenvolt Group, toate cele 11 proiecte sunt finanţate integral de către companie, iar modelul de business implementat în Dobrogea se bazează pe contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement), cu durate între 5 şi 10 ani, prin care companiile achiziţionează energia produsă de sistemul instalat la un tarif contractual fix, pe toată durata acordului. La finalizarea contractului, proprietatea asupra sistemului este transferată către client cu zero costuri, instalaţia având o durată de viaţă utilă rămasă de până la 25 de ani, o valoare suplimentară semnificativă dincolo de perioada contractuală.

Proiectele sunt dezvoltate pentru companii din opt sectoare de activitate – de la industrie alimentară şi ospitalitate la construcţii sau reciclare, investiţia totală fiind de aproximativ 1,6 milioane de euro.

Portofoliul din Dobrogea generează o rată medie de autoconsum de aproximativ 70%, măsurată faţă de consumul total al beneficiarilor. Economiile totale ale companiilor, estimate la nivel de portofoliu regional, depăşesc 1,8 milioane de euro pe durata contractelor, în condiţiile în care presiunea pe costurile energetice rămâne unul dintre principalii factori de erodare a competitivităţii. În cazul Dobrogea Group, unul dintre cele mai cunoscute grupuri din industria românească de panificaţie şi produse de patiserie, Greenvolt Next a dezvoltat două proiecte fotovoltaice distincte, cu o capacitate instalată cumulată de aproximativ 795 kWp. Împreună, cele două proiecte sunt estimate să genereze economii de peste 150.000 de euro pe durata contractelor.

Proiectele au inclus şi lucrări de adaptare specifice fiecărui amplasament, de la renovarea acoperişurilor până la implementarea unor structuri dedicate pentru sistemele montate la sol, cu fundaţii din beton proiectate pentru a răspunde condiţiilor de teren instabil şi pentru a asigura stabilitatea şi durabilitatea instalaţiilor pe termen lung.

„Într-un context diferit, dar cu obiective similare, Greenvolt Next a dezvoltat două proiecte fotovoltaice pentru La Scoica Land Hotel şi La Scoica Pizzerie, parte a unuia dintre cele mai cunoscute grupuri din industria ospitalităţii de pe litoralul românesc. Cele două sisteme au o capacitate instalată cumulată de aproximativ 185 kWp şi vor genera economii de aproximativ 200.000 de euro pentru beneficiar pe durata contractelor”, notează compania.

Portofoliul din Dobrogea completează seria proiectelor dezvoltate în ultimii ani de către companie în mai multe regiuni ale României, iar prin sistemele fotovoltaice implementate în această zonă, sunt evitate aproximativ 1.255 de tone de emisii de CO2 în fiecare an.

La nivel naţional, dezvoltatorul are, în prezent, un portofoliu de 38,7 MWp de capacitate contractată, 19,2 MWp de capacitate instalată şi peste 140 de clienţi. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Greenvolt Next dezvoltă în Dobrogea 11 proiecte de 2,5 MW pentru companii din opt industrii appeared first on Forbes Romania.

Garda Forestieră Naţională interpretează eronat unele prevederi din Codul silvic şi în multe situaţii inspectorii impun în mod nejustificat răspunderea patrimonială, obligând personalul silvic să suporte din fonduri proprii pagube produse în fondul forestier, inclusiv în cazuri generate de infracţiuni silvice, avertizează Federaţia Sindicatelor din Silvicultură – Silva.

Federația Sindicatelor din Silvicultură – Silva susține că unele prevederi din noul Cod silvic sunt aplicate eronat de Garda Forestieră Națională, ceea ce conduce, în anumite cazuri, la obligarea personalului silvic să acopere din fonduri proprii pagube produse în fondul forestier, inclusiv în situații generate de infracțiuni silvice.

Organizația sindicală a sesizat oficial Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Garda Forestieră Națională, solicitând clarificarea modului de aplicare a Legii nr. 331/2024 privind Codul silvic.

Federația arată că, înainte de această sesizare, a solicitat un punct de vedere Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților privind regimul răspunderii patrimoniale a personalului silvic cu atribuții de pază.

Conform răspunsului primit, legislația stabilește distinct situațiile în care poate fi recuperată valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii. În cazul tăierilor ilegale, prejudiciul se calculează prin cumularea valorii pagubei aduse vegetației forestiere cu valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii, însă doar dacă faptele sunt încadrate drept contravenții sau infracțiuni.

Comisia parlamentară a precizat că răspunderea patrimonială a personalului silvic intervine exclusiv dacă acesta nu informează în scris ocolul silvic, de îndată, despre existența pagubelor constatate.

În cazul contravențiilor, procesul-verbal trebuie să cuprindă în mod obligatoriu identificarea contravenientului, descrierea faptei, precum și data, ora și locul săvârșirii acesteia. În lipsa acestor elemente, documentul este nul, iar despăgubirile trebuie stabilite în sarcina contravenientului, nu a personalului silvic sau a administratorilor fondului forestier, dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Federația Silva susține că, în aceste condiții, valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii nu poate fi imputată administratorilor fondului forestier, ocoalelor silvice sau angajaților care și-au îndeplinit obligațiile legale.

Organizația solicită autorităților o clarificare urgentă a modului de aplicare a prevederilor Codului silvic, argumentând că o practică unitară este necesară pentru evitarea angajării unor răspunderi patrimoniale neîntemeiate. Potrivit federației, interpretările actuale pot avea consecințe semnificative asupra personalului silvic și asupra activității de administrare a fondului forestier.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Federaţia Silva susţine că unele prevederi din Codul silvic sunt interpretate eronat de Garda Forestieră appeared first on Forbes Romania.

AJ BRAND, companie românească activă în domeniul infrastructurii pentru energie regenerabilă, estimează o accelerare a investițiilor în sector în perioada 2026-2027 și își propune dublarea cifrei de afaceri după un an 2025 încheiat la aproximativ 120 de milioane de euro.

Compania, fondată de Adrian Stan, are peste 18 ani de activitate și un portofoliu cumulat de peste 7.000 MW de proiecte realizate în România, Spania, Portugalia și Italia. În prezent, gestionează în România proiecte fotovoltaice și eoliene cu o capacitate totală de peste 1,5 GW, la care se adaugă peste 1,2 GWh de sisteme de stocare a energiei și opt stații electrice de înaltă tensiune aflate în diferite etape de implementare.

Dezvoltarea pieței va fi susținută în următorii ani de investițiile private, modernizarea rețelelor electrice și extinderea capacităților de stocare, pe măsură ce ponderea energiei regenerabile în mixul energetic continuă să crească.

Printre cele mai importante lucrări aflate în derulare se numără proiectul Butimanu, dezvoltat în două faze, cu o capacitate de aproximativ 298 MW, și proiectul Corbii Mari, cu o putere instalată de 281 MW. Acesta din urmă include o stație de transformare de 400/33 kV și o capacitate de stocare de 434 MWh.

Cele două investiții sunt dezvoltate în județul Dâmbovița și însumează aproape 580 MW instalați. În aceeași zonă, compania construiește și o stație de transformare de 400 kV.

AJ BRAND și-a început activitatea în 2008, participând la dezvoltarea unor proiecte eoliene din Dobrogea, iar ulterior și-a extins activitatea pe alte piețe europene.

Printre proiectele internaționale menționate de companie se numără Trillo, în Spania, cu o capacitate de 626 MW, și Vaqueiros, în Portugalia, de 221 MW.

Obiectiv: afaceri de peste 240 milioane de euro în 2026

După o cifră de afaceri estimată la circa 120 milioane de euro în 2025, compania și-a stabilit pentru 2026 un obiectiv de creștere de aproximativ 100%, mizând pe proiectele aflate în execuție și pe contractele deja semnate.

Strategia de dezvoltare include extinderea capacității de execuție, investiții în resursa umană și dezvoltarea serviciilor de operare și mentenanță pentru centralele care intră în exploatare.

Compania estimează că sistemele de stocare în baterii (BESS) vor avea un rol tot mai important în funcționarea Sistemului Energetic Național, pe măsură ce capacitățile regenerabile se extind.

Pe lângă activitatea de contractor EPC, AJ BRAND intenționează să își dezvolte și propriul portofoliu de active energetice. În prezent, compania operează un parc fotovoltaic în județul Buzău și pregătește un proiect hibrid în județul Brașov, care va integra o centrală fotovoltaică de 50 MW și o capacitate de stocare de 100 MWh.

Reprezentanții companiei consideră că dezvoltarea simultană a producției de energie, infrastructurii de racordare și capacităților de stocare va reprezenta una dintre principalele direcții de evoluție ale pieței în următorii ani, pe fondul cererii în creștere pentru energie regenerabilă din partea industriei și a noilor consumatori mari, inclusiv centre de date.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post AJ BRAND țintește dublarea afacerilor în 2026, pe fondul unui portofoliu de peste 1,5 GW în proiecte regenerabile appeared first on Forbes Romania.

Patru din zece angajaţi ai Generaţiei Z (18-28 de ani) susţin că e foarte probabil să-şi schimbe locul de muncă în următoarele şase luni, faţă de trei din zece persoane, la nivel naţional, reiese din studiul „Employee Sentiment 2026. Perspectiva angajaţilor români”.

Datele analizate de către Mkor evidenţiază faptul că avansarea în carieră motivează 43% din eşantionul Generaţiei Z să caute un nou angajator, faţă de 27% la nivel general, în timp ce siguranţa locului de muncă ar conta pentru doar 18% (faţă de 36% în rândul Gen X şi 29% Millenials). Scorul mediu de probabilitate a schimbării locului de muncă în rândul Generaţiei Z este de 5,1 din 10, faţă de 3,96 ca medie naţională.

În acelaşi timp, 20% dintre angajaţii Generaţiei Z au acordat scorul maxim de 10 din 10, adică sunt siguri că vor pleca, faţă de 13% la nivel naţional.

În ceea ce priveşte factorii care ar determina o schimbare profesională, se observă priorităţi diferite în funcţie de segmentul de vârstă şi diferenţe notabile apar la nivelul oportunităţilor de avansare în carieră: acestea sunt menţionate de 43% dintre tinerii de 18-28 de ani, comparativ cu 27% în cazul Millennials şi 22% în rândul segmentului Gen X (versus 30% media generală).

Siguranţa locului de muncă este un motiv de schimbare pentru doar 18% dintre respondenţii Generaţiei Z, în timp ce pentru Millennials ponderea este de 29%, iar pentru Gen X de 36%.

Creşterea venitului este principalul motiv de schimbare a locului de muncă pentru toate categoriile de vârstă, deşi în rândul tinerilor aceasta are o pondere de 75%, comparabilă cu media eşantionului (78%).

54% dintre cei din Generaţia Z susţin că volumul de muncă a crescut faţă de anul anterior, pondere similară şi când vine vorba despre media populaţiei generale.

Studiul de specialitate arată că, referitor la dinamica echipei, numărul de colegi a rămas aproximativ la fel pentru 45% din Generaţia Z, faţă de 54% la nivel general, iar moralul echipei a scăzut în percepţia a 47% vs 50%.

La nivel individual, 28% dintre persoanele din categoria Generaţiei Z raportează creşteri salariale faţă de 20% persoanele Millenials şi 17% Gen X, o siguranţă a locului de muncă mai bine evaluată (24% spun că a crescut faţă de 10% media generală) şi oportunităţi de dezvoltare profesională în creştere pentru 32% dintre aceştia, faţă de 19% media eşantionului.

Portretul angajatului Generaţiei Z surprinde o persoană cu cel mai mic salariu, dar şi cu cel mai mare optimism. Cu un venit mediu de aproximativ 3.700 de lei faţă de 4.900 de lei, media naţională, şi cu 57% care se încadrează în categoria veniturilor mici (aproximativ 4.000 de lei), Generaţia Z porneşte de pe o poziţie dezavantajată faţă de colegii mai în vârstă,se menţionează în cercetare.

28% dintre tinerii din Generaţia Z raportează creşteri salariale, faţă de 20% media generală, iar 24% resimt o stabilitate a locului de muncă faţă de 10% media eşantionului, ceea ce poate sublinia că vulnerabilitatea financiară iniţială este compensată de un optimism profesional caracteristic debutului în carieră.

O pondere de 42% din eşantionul Generaţiei Z afirmă că e probabil şi foarte probabil să plece în următoarele şase luni, ceea ce poate reprezenta un semnal timpuriu pentru organizaţiile fără o politică de retenţie a tinerelor talente.

În populaţia generală activă, siguranţa locului de muncă este extrem de importantă (pe lângă un salariu mai mare), în timp ce pentru Generaţia Z aceasta reprezintă o motivaţie de doar 18%, respectiv de două ori mai puţin decât perspectiva de avansare.

Datele din studiul citat sunt extrase din cercetarea Employee Sentiment România 2026, realizată pe un eşantion de 1.000 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, prin metoda CAWI (online), în panelul Mkor. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Patru din zece angajați din Generația Z spun că ar putea schimba locul de muncă în următoarele șase luni appeared first on Forbes Romania.

Confederaţia patronală IMM România lansează o nouă ediţie a Cartei Albe a IMM-urilor la sediul Băncii Naţionale a României (BNR).

Realizat în prima jumătate a acestui an pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, ce cuprinde aproximativ 1.800 de întreprinderi mici şi mijlocii din toate judeţele şi domeniile de activitate, documentul oferă o radiografie detaliată a mediului antreprenorial autohton.

Carta analizează cu precădere raportarea IMM-urilor la teme fundamentale precum finanţarea activităţii, accesarea fondurilor europene şi politicile de personal. În acelaşi timp, documentul conturează un portret-robot complex al antreprenorului tipic, al percepţiilor sale privind actualul context economic şi al viziunii sale de viitor.

În cadrul evenimentului vor susţine intervenţii: Florin Jianu, preşedinte IMM România; Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR; Radu Burnete, consilier prezidenţial pentru politici economice şi sociale; Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare IMM România; Victor Negrescu, vicepreşedinte Parlamentul European; Daniel Dăianu, academician şi preşedinte al Consiliului Fiscal; Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti; Tudorel Andrei, membru corespondent al Academiei Române, preşedinte al Institutului Naţional de Statistică; Dan Manolescu, preşedinte Camera Consultanţilor Fiscali; Sterică Fudulea, preşedinte Consiliul Economic şi Social; Ionuţ Stanimir, Director Marketing şi Comunicare BCR.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post IMM România lansează o nouă Cartă Albă a mediului antreprenorial autohton appeared first on Forbes Romania.

Salariul mediu net în România a scăzut cu 2,7% în luna mai faţă de aprilie, până la valoarea de 5.684 de lei, în timp ce câştigul mediu brut s-a diminuat cu 2,6%, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La nivelul lunii mai 2026, câştigul salarial mediu brut a fost 9.483 de lei, cu 257 de lei mai mic decât cel înregistrat în luna aprilie, anul curent, iar câştigul salarial mediu net s-a situat la 5.684 de lei, în scădere cu 159 de lei.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de programare şi activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei (13.150 de lei) şi în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (12.405 lei), în timp ce la polul opus au fost domeniile pescuit şi acvacultură (2.863 de lei) şi alte activităţi de servicii (2.895 de lei)

În luna mai 2026, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de diviziuni CAEN s-au consemnat în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale) – minus 29,8%; în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, activităţi de închiriere şi leasing, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea produselor din tutun, alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, telecomunicaţii, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (între -10% şi -20%).

Scăderi între 7% şi 9% ale salariului mediu net s-au înregistrat în activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică, activităţi de programare şi activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală, activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activităţi de management şi de consultanţă în management, fabricarea băuturilor, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, activităţi juridice şi de contabilitate, fabricarea altor produse din minerale nemetalice.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna aprilie 2026 au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar şi de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale acestui indicator au fost: în extracţia minereurilor metalifere (+22,4%), în activităţi şi servicii de decontaminare, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, transporturi aeriene (între +3% şi +5,5%) şi în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităţi culturale, tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, activităţi de editare, activităţi veterinare, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite, lucrări de geniu civil (între +1% şi +2,5%).

În sectorul bugetar, în mai 2026, comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a crescut în învăţământ (+2,4%) ţi în administraţia publică (+0,5%), însă a scăzut uşor în sănătate şi asistenţă socială (-0,5%).

Raportat la luna mai a anului 2025, în aceeaşi perioadă din 2026, câştigul salarial mediu net a crescut cu 3,2%. În acelaşi timp, indicele câştigului salarial real a fost 93,1%, de la un an la altul, respectiv de 96,7%, de la o lună la alta (mai vs aprilie 2026). 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post INS: Salariul mediu net s-a diminuat cu 2,7% în luna mai faţă de aprilie appeared first on Forbes Romania.