Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Aurora Liiceanu: „Este interesant că majoritatea oamenilor au început să-și planifice bani”

Psihologul Aurora Liiceanu a spus, analizând rezultatele unui studiu Kruk România, că este interesant că românii au început să-și planifice bani, conaționalii noștri fiind recunoscuți pentru lipsa de planificare financiară
Aurora Liiceanu

Pentru un echilibru financiar, prezentul trebuie gândit prioritar în mod pragmatic, iar viitorul în mod optimist, arată sondajul online „Optimismul românilor și viitorul lor financiar”, realizat de Kruk România în perioada 9 mai – 25 mai 2017. Studiul a cuprins un eșantion de 2.160 de respondenți, cu vârste între 25 de ani și 45 ani, dintre care cei mai mulți au început să lucreze după vârsta de 20 de ani, în mediul privat.

Optimismul este precum sarea în bucate: este necesar ca să te poți implica în situația ta financiară și în felul în care îți vezi viitorul financiar într-un fel pozitiv”, a spus Aurora Liiceanu, doctor în psihologie şi cercetător.

Respondenții recunosc valoarea psihologică a optimismului, cel realist, bazat pe pragmatism, dar și pe simț critic față de sine, într-o măsură foarte semnificativă (83%). Astfel, a gândi pozitiv înseamnă a nu uita să gândești critic, să analizezi propriile posibilități și să nu uiți contextul în care trăiești.

Este interesant că majoritatea oamenilor au început să-și planifice bani. În general, românii nu sunt buni organizatori, se pare că nu avem o genă a organizării. Românii sunt cam năuci, dar, vrând – nevrând, sunt încolțiți să fie realiști și flexibili, ca să se descurce în viață.

Conform studiului, 72% dintre respondenți își planifică bani, ceea ce înseamnă toate operațiile gândirii care participă la planificare – analiză și sinteză, generalizare, prioritizare, faptul de a vedea ce se întâmplă pe planul B. Poate este legat și de faptul că eșantionul studiului este de sub 45 de ani – cei care au 25 de ani s-au născut după 90, iar cei de până în 45 de ani au lucrat la o «vârstă» destul de fragilă în raport cu contextul social și cu educația noastră, care era pe partea socială”, a subliniat Liiceanu.

Peste jumătate dintre respondenți, 52%, s-au angajat între 20 de ani și 25 de ani, iar cei mai „grăbiți”, 37%, la vârsta de 18-20 ani.

Se constată că cei care intră rapid pe piața muncii se adaptează mult mai ușor în termeni de flexibilitate și de înțelegere a vieții, pentru că acest context al muncii este dinamic și complex. După cum vedem, schimbarea este legea existenței noastre cotidiene”, a detaliat Liiceanu.

În cazul optimismului adus de studiile făcute, 49% dintre respondeți simt că au primit un ajutor din partea studiilor realizate, iar 51% nu asociază acest optimism cu realizarea unor studii. Indiferent de relația facultate-optimism, majoritatea respondenților afirmă că intrarea pe piața muncii a dus la o creștere a responsabilităților (91%), iar această „maturizare”, în raport cu viața, îi face să fie mulțumiți de carierele lor profesionale actuale (66%).

Atunci când vorbim despre începutul de carieră, domeniul profesional și felul în care respondenții văd ajutorul oferit de studiile realizate, una dintre concluzii este redată fie de optimismul respondenților, fie de pesimismul acestora sau de o indiferență față de viitorul lor financiar”, se precizează în studiul Kruk.

Salariul ajunge în cea mai mare parte a anului (33%) sau lunar (13%), ceea ce ar duce la o stare relativ echilibrată și stabilă financiar pentru un procent semnificativ de respondenți. Doar 15% sunt nemulțumiți de salariu, fiind mereu într-o situație financiară dezechilibrată. Aceștia sunt probabil și cei care au probleme financiare (35%), restul respondenților, cei echilibrați, neavând probleme financiare (65%), conform studiului „Optimismul românilor și viitorul lor financiar”. Venitul respondenților este considerat în studiu modest, 42% având sub 2.000 de lei, iar 26% între 2.000 de lei și 3.000 de lei.

Mi s-a părut extraordinar că fără un salariu foarte mare, oamenii au început să se planifice și să descurce cu ce au, precum și să aibă acel simț al prioritizării felului în care îți rezolvi câștigul financiar”, a explicat phihologul.

Pentru a-și realiza visurile, majoritatea tineriilor (64%) împrumută bani, iar mai bine de o treime (36%) rămân prudenți, evitând împrumuturile și construind scenarii în care acceptă nerealizarea unor visuri.

Unii respondenți au recunoscut că depun eforturi (49%) pentru a ajunge la o situație financiară echilibrată, iar alții că nu au făcut totul pentru a atinge acest echilibru (51%).

Probabil cei care pun bani deoparte sunt din categoria celor mulțumiți cu situația lor financiară și echilibrați”, a adăugat Liiceanu.

Respondenții afirmă că uneori nu au încredere în viitorul lor financiar (28%), iar alteori, da (33%). Adunând procentul celor din urmă cu cel al celor care au încredere în forțele proprii de a-și construi un viitor financiar (39%), rezultă că respondenții sunt încrezători într-un viitor financiar satisfăcător (72%).

Participanții la studiu sunt preocupați de îmbunătățirea viitorului lor financiar, considerând că trei condiții contribuie la un viitor financiar pe care și-l doresc: venit lunar mai mare (45%); scăparea de datorii (20%); absența grijilor față de ziua de mâine (18%). Astfel, venitului lunar influențează celelalte două condiții, asigurând relaxarea psihologică a respondenților.

Exisă, însă, și dorința de a face economii, ca expresie a intenției de a planifica viitorul financiar și ca atitudine față de imprevizibilitatea vieții. Diferența între cei care fac economii (48%) și cei care nu fac economii (aproape 52%) nu este semnificativă, dar arată nevoia de a exista o pușculiță.

Explorarea atitudinilor tinerilor față de felul în care își administrează câștigurile financiare și situația lor financiară în viitor arată că percepția viitorului lor financiar depinde de aceste atitudini. Ele se structurează datorită influenței intrării timpurii pe piața muncii care furnizează tinerilor o experiență socială necesară percepției mature a contextului social al muncii. Tinerii nu mai dau dovadă de naivitate față de acest context realizând importanța flexibilității lor, a înțelegerii pieței muncii ca o realitate dinamică și complexă. În acest fel, ei consideră că, față de viitorul lor financiar și obținerea unei situații financiare echilibrate, trebuie să adopte o atitudine de optimism strategic, exprimat prin punerea în relație a realității schimbătoare a pieței muncii cu propriile lor aspirații privind viitorul lor financiar”, a declarat Aurora Liiceanu.

Conform studiului Kruk, optimismul realist, flexibilitatea și avantajul psihologic al optimismului sunt date de adaptarea respondenților la prezentul real, la nevoia de a avea o flexibilitate financiară. Respondenții exprimă un optimism realist, la el contribuind substanțial intrarea grăbită pe piața muncii, cu experiența pe care o aduce, care este generată de cunoașterea dinamicii și complexității ei, potrivit cercetării online citată:

Respondenții recunosc valoarea psihologică a optimismului – cel realist, bazat pe pragmatism, dar și pe simț critic față de sine – într-o măsură foarte semnificativă (83,03%). A gândi pozitiv înseamnă a nu uita să gândești critic, să analizezi propriile posibilități și să nu uiți contextul în care trăiești.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii