Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

Au murit știrile de televiziune?

Oferta de știri de televiziune este dezolantă. Aproape că a dispărut această „specie” jurnalistică: știrea.
televiziuni stiri

În grilele de programe ale așa-ziselor canale de știri – Antena 3, România TV, B1 TV, Realitatea TV – buletinele informative au decăzut demult. La putere este o trăncăneală nesfârșită, împachetată de producători în „talk-show”-uri. În fapt, sunt „arme” de propagandă și manipulare. Apoi, în linia a doua, sunt „pamfletele”, niște emisiuni pline de gunoaie. CNA a încercat să le reglementeze, dar (jalnicul CNA) a fost pus cu botul pe labe de televiziunile vizate. Aceste „pamflete” dau impresia că glumele și caterinca gen „Vacanța Mare” din anii 2000 sunt chiar „lucrări academice”. La cele patru televiziuni nu mai există știri, ci lături.

Pe TVR 1 sunt difuzate niște știri ofilite, pentru că așa sunt făcute știrile la televiziunea publică, să nu deranjeze Puterea! Știrile de la Jurnal sunt fricoase și seamănă foarte bine cu președintele instituției, Stelian Tănase, un tip fricos și unsuros.

Mai rămâne Digi 24, televiziunea de știri a operatorului de cablu RCS&RDS, care de puțin timp a fost preluată și de rețeaua UPC pentru că se află în pachetul must-carry. Dar rețeaua concurentă UPC a îngropat Digi 24, cel puțin în București, pe canalul opt sute și ceva, printre patru-cinci televiziuni confesionale. Doar Digi 24 mai acordă atenție știrilor relevante, redactate și prezentate decent, ca la carte. Dar e foarte puțin pentru desfășurarea de forțe de pe piața TV.

La televiziunile generaliste Pro TV, Antena 1, Kanal D și Prima TV, știrile s-au tabloidizat. Uneori, poți afla mai repede unde și-a petrecut vacanța vreo parașută din showbiz-ul românesc, decât manevrele armatei ucrainiene care se pregătește de o nouă confruntare cu separatiștii din estul Ucrainei. (Parașuta noastră e mai aproape, Ucraina e departe!)

Totuși, ce fel de știri își doresc telespectatorii? Cele pe care le primesc. Este evident că publicul (mai ales cel neinstruit, bun de prostit și de manipulat) își dorește ca informația să-i fie „mestecată” și băgată pe gât, doar s-o înghită, fără efort. Pentru că așa s-a obișnuit, ca știrile să-i fie „mozolite”.

Știrile fie s-au pierdut în zoaiele de pe canalele de știri (mai puțin Digi 24), fie s-au transformat în niște bombonele pentru maimuțele de la Zoo. O „treabă” ușurică, atât pentru producători, cât și pentru consumatori.

Programele de știri din piața TV din România reflectă foarte clar o societate românească ce seamănă cu o mahala. N-o interesează decât bârfele și scandalurile de pe străzi acesteia și, în același timp, ignoră și respinge tot ce se întâmplă în afara „perimetrului”.

De unde își iau românii știrile de televiziune?

În perioada 27 octombrie – 9 noiembrie a.c., care a acoperit două săptămâni din campania electorală pentru prezidențiale, 5.682.000 de persoane distincte din mediul urban au urmărit programele de știri de la Pro TV, cel puțin 30 de minute consecutive. Această cifră reprezintă indicatorul de audiență reach. Pentru știrile de la Pro TV, reach-ul de 5,68 de milioane de telepectatori reprezintă 56% din totalul populației urbane. Este cel mai mare număr de persoane care au urmărit un program de știri de pe piața TV.

Pe locul secund se plasează Antena 1, cu 4.141.000 telespectatori (41%), iar pe a treia treaptă a ierarhiei se plasează Antena 3 cu un reach de 3.085.000 (31%). O precizare importantă: în cazul televiziunilor de știri a fost calculat reach-ul pe întreaga zi și nu pe programe de știri propriu-zise. Demn de remarcat este poziția programelor de știri de la TVR 1, cu un reach de 1.004.000 în mediul urban (10%), penultimul în topul celor 10 televiziuni analizate, înaintea celor de la Prima TV.

Sondajele arată că telespectatorii nu sunt prizonierii știrilor unei singure televiziuni preferate. Ei mai „trag cu ochiu’” și la alte televiziuni. Astfel, din totalul telespectatorilor consumatori de știri la Pro TV (5.682.000), circa 79,8% s-au uitat și la știrile de la Antena 1, 57,7% la Kanal D, 46,4% la Prima TV și 33,5% la Antena 1. Așadar, consumatorii de știri de la Pro TV preferă știrile difuzate de celelalte televiziuni generaliste, în dauna canalelor de știri (România TV – 29,2% sau Digi 24 – 18,4%). Obișnuiți cu tabloidizarea de la Pro TV, acești telespectatori înghit mai greu știrile „seci” de la Digi 24.

În cazul Antena 1, circa 90,5% dintre consumatorii de știri de pe acest post s-au uitat (cel puțin 30 de minute conscutive) și la știrile de la Pro TV. Așadar, telespectatorii Antenei 1 care „au tras cu ochiu” și la știrile de la Pro TV sunt mai mulți decât cei de la Pro TV care s-au mai uitat și la Antena 1. (Cred că se înțelege această duplicare!) Dar și la Antena 1 se observă aceeași situație ca la Pro TV: telespectatorii acestei televiziuni preferă în mare proporție știri de la stațiile generaliste. Să mai notăm că 42,2% dintre consumatorii de știri de la Antena 1 au înghițit programele de la frăților mai mic, Antena 3. Sângele apă nu se face!

Totuși, telespectatorii Antenei 3 au trădat Antena 1! Pentru că 80,6% dintre telespectatorii acestei televiziuni s-au uitat la Pro TV, iar 79,2% la Antena 1. Iar cea de-al treilea canal pe care anteniștii de la 3 l-au consumat a fost (ați ghicit!): România TV (53,2%).

Analiza pe cele 10 televiziuni arată o împărțire a publicului între programele stațiilor generaliste și canalele de știri. Altfel spus, există o „comunitate de consumatori” care migrează pe la „tarabele” cu știri de la Pro TV, Antena 1, Kanal D și Prima TV, și o altă comunitate (mai mică) ce se „hrănește” din „ligheanele” Antena 3, România TV, Realitatea TV și B1 TV.

Precizarea autorului: Mulțumirile mele pentru Adrian Vlăduț (Starcom MediaVest) pentru că discuțiile cu el m-au inspirat pentru scrierea acestui text.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii