Cautare




, Redactor

Reporter în căutare de oameni și povești.

Lifestyle |
|

Atelierul de cafea

Sunt o împătimită a cafelei. Îmi fac una în fiecare dimineață, acasă, la ibric, dar merg mereu în oraș în căutare de arome și combinații noi – în cafenele, prăjitorii, magazine. Într-o zi toridă de vară, am ajuns la fabrica de cafea de la Cornetu, a domnului Mihail Florescu, de unde am revenit cu greu la redacție.
IMG_5164

Pasiunea pentru cafea a lui Mihail Florescu, antreprenorul din spatele Leonard Caffè, își are rădăcinile în copilărie. Dar domnul Florescu nu vrea să-mi povestească până nu-mi face un tur al fabricii și până nu-mi prezintă vedeta locului, mașina de prăjit Petroncini, cumpărată de la fabrica cu același nume, deținută de soția sa, Federica. Intrăm în camera cu pricina, unde, în ciuda căldurii, mirosul este îmbătător. Fără să-și întrebe angajații, se uită la cele 60 de kilograme de boabe și exclamă: „Astăzi prăjim Kenya!”.

Îl întreb de unde știe, fără să mă gândesc că cei peste 25 de ani de când activează în industria cafelei își spun cuvântul. După aceea, mergem în depozitul în care sacii de cafea verde sunt așezați după țara de origine. Mihail Florescu importă peste 20 de tipuri de cafea din diverse colțuri ale lumii. Înainte să ne așezăm să stăm de vorbă, trecem și pe la ambalare, care se face manual. Nu vrea să achiziționze o mașină de ambalat pentru că asta ar însemna să dea afară trei persoane care îi sunt dragi și să transforme artizanalul în bandă. Iar de așa ceva nici nu se pune problema.

Mihail Florescu și-a câștigat primii bani din cafea pe la 12-13 ani. Tot atunci, a început să guste din „licoarea prohibită”. Vizavi de școală, se afla un magazin al unui cuplu de armeni. Vindeau două tipuri de cafea: la 8,30, respectiv 10,30 lei suta de grame. „Am înțeles mult mai târziu că se vorbea despre cafea arabica, respectiv robusta”. Părinții și vecinii îl rugau să le cumpere, iar în unele zile se întorcea acasă și cu câte un kilogram de cafea. Bineînțeles, primea bacșiș pentru munca prestată.

Noi orizonturi

În România comunistă, Mihail Florescu a terminat Facultatea de Drept, în ideea unei cariere de avocat. Dar simțea nevoia de mai mult și, pentru că știa italiana și franceza, a devenit ghid ONT (n.r. – Oficiul Național de Turism). A cunoscut o turistă, cu care s-a căsătorit, iar doi ani mai târziu, după ce a primit aprobarea Consiliului de Stat, a plecat în Italia. Se întâmpla în anul 1980.

În Italia, Mihail Florescu a învățat să vândă și să facă afaceri, lucrând o bună bucată de timp la compania Xerox.
A cunoscut-o pe actuala soție, Federica, unica moștenitoare și proprietara fabricii Petroncini, prin intermediul căreia a intrat în lumea cafelei. A mers la târguri internaționale de cafea, a întâlnit maeștri ai domeniului de la care a furat meserie și, amintindu-și de copilărie, s-a îndrăgostit iremediabil de cafea.

Tranziția

În 1991, Mihail Florescu s-a întors în România. Țara abia își revenea după revoluție, nu se găsea cafea de calitate, ce să mai vorbim de o cultură a consumului de cafea. A deschis la Timișoara o prăjitorie care folosea tehnologie italiană, dar vânzările erau mici. Câțiva ani mai târziu, a decis să se mute în București, orașul natal de care oricum îi era dor. S-a asociat cu Leonard Alecu, cel care a dat și numele brandului Leonard Caffè. Primul sediu și magazin de cafea a fost pe strada Avrig. A cumpărat mașina de prăjit pe care o are și azi și, timp de zece ani, cât a rămas acolo, și-a creat o clientelă fidelă și un nume pe piața cafelei din București. În 2008, a construit actuala fabrică de la Cornetu, pe care a transformat-o într-un mic muzeu nu doar al cafelei, ci și al obiectelor vechi, pe care domnul Florescu le colecționează: râșnițe, tot felul de aparate de cafea, mașini de cusut, bancuri de tâmplărie, mașini de scris, tablouri, fotografii.

Atelierul de cafea

„Astăzi suntem ceea ce se numește o firmă așezată”, spune Mihail Florescu. „Avem clienți care de 20 de ani sunt cu noi.” Leonard Caffè are 15 branduri de cafea înregistrate, printre care Cafe Mic, Cafeaua Vampirului, cu arome de scorțișoară și ardei iute, Mița Biciclista sau Cafeaua bunicii, un amestec special, făcut cu năut, în memoria mamei lui. În București, Mihail Florescu a deschis trei cafenele proprii, cea mai cunoscută fiind cea de la Hanul lui Manuc. Toate trei au mașină de prăjit pentru a satisface exigențele clienților. Mihail Florescu și-a propus să promoveze un concept de magazin apropiat de casă, unde omul se poate duce în papuci să-și cumpere 100 de grame de cafea proaspătă.

Mihail Florescu a extins conceptul la nivelul întregii țări, prin intermediul unui lanț de 30 de francize cunoscute ca Atelierul de cafea. Unele sunt și cafenele, altele doar magazine. Aproape toate au și câte o mașină de cusut.

„Cea mai bună cafea, pe onoarea mea”

Acesta este sloganul lui Mihail Florescu atunci când vorbește despre cafeaua care pleacă mai departe din fabrica de la Cornetu; indiferent că ajunge la un atelier din România sau peste Ocean. Asta înseamnă să nu faci niciodată rabat de la calitate, spune el. Pe lângă calitate, rețeta succesului, într-un business cu cafea, este compusă din alte trei elemente: pasiune, consecvență și răbdare. Pasiune înseamnă să iubești cafeaua și să știi totul despre ea, de la cum se cultivă până la arome și amestecuri; consecvență în ceea ce privește gustul cu care îți obișnuiești clientul; răbdarea înseamnă să nu-ți propui să te îmbogătești imediat. Mai ales dacă vinzi cafeaua la un preț onest.

Leonard Caffè este furnizorul Casei Regale a României. Dar dincolo de realizările măsurate în cifre și recunoașteri, Mihail Florescu se bucură de fiecare sută de grame de cafea pe care omul de rând o cumpără de la el. „Fiindcă totul, în lumea asta, s-a întâmplat la o cafea. Mai puțin, cred, întâlnirile dintre Churchill și Stalin. Ei sigur au băut vodcă.”

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii