Estimările APMGR, realizate pe baza cifrelor Ministerului de Finanţe prevăzute pentru colectarea taxa clawback pe anul 2017, arată că acesta va creşte şi mai mult în trimestrul 4 din 2017, respectiv la un nivel de 24%.
APMGR susține introducerea calculului diferențiat al taxei clawback pentru medicamente generice ca soluție pe termen scurt, fără impact bugetar, pentru menținerea accesului la tratament pentru pacienții români. Totodată, APMGR atrage atenția că păstrarea actualului mod de calcul al taxei clawback pentru medicamentele generice în următorul an va duce la dispariția de pe piață a altor mii de medicamente generice cu prețuri mici. Conform companiei de cercetare și studii de piață CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piață în perioadă următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe dintre acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice.
„Reiterăm autorităților și opiniei publice că medicamentele generice nu fac obiectul contribuției de tip clawback nicăieri în Europa. Aplicarea acesteia în continuare este direct responsabilă de distrugerea industriei farmaceutice generice locale și îngrădirea și mai mult a accesului la tratament pentru pacienții cu cele mai mici venituri, în contradicție cu obiectivele Programului de guvernare,” a declarat Laurențiu Mihai, director executiv al APMGR
Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) este o organizație non-guvernamentală și indepedentă, care își propune să contribuie în mod activ la îmbunătățirea accesului la tratament farmaceutic pentru pacienții români.
APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România:Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Terapia-a Sun Pharma company, Teva, Zentiva- o companie Sanofi.
