Așadar, cum poate da fiecare dintre noi cel mai bun randament la birou dar, în același timp, să se poată bucura de o viață bogată și plină de satisfacții din punct de vedere personal?
I se spune echilibru între viața personală și cea profesională (din englezescul „work-life balance”), însă nu e vorba nici pe departe de o împărțire perfect echilibrată între cele două componente.
Am discutat în cei peste 15 ani de jurnalism cu multe sute de oameni de afaceri de top, deopotrivă antreprenori și manageri, români și străini, despre viață și afaceri, nu neapărat în această ordine. Dar de trei ani am decis să dedicăm ediția de august a revistei Forbes România tocmai acestui subiect: (pseudo)echilibrul dintre viața de la birou și cea din afara biroului.
De-a lungul acestor trei ani am ales să ne concentrăm pe povești ale unor manageri și antreprenori activi în România. Am scris despre modul cum l-a ajutat crichetul pe Ahmed Hassan, unul dintre cei importanți lideri din Big Four, să renunțe să vină sâmbăta la birou, dar și cum a profitat Dana Mirela Ionescu de pasiunea pentru schi pentru a face performanță pe Wall-Street, iar mai apoi pentru organizarea celor mai mari listări din istoria României. I-am rugat pe manageri și antreprenori pasionați de triatlon (Dragoș Chivu, Dragoș Petrescu) sau alergări (Iulian Stanciu) să ne explice cum au ajuns să aplice zi de zi, la birou, lecții din sport. Sorin Mîndruțescu, unul dintre cei mai importanți executivi din IT&C, și soții Florin și Măriuca Talpeș au povestit despre beneficiile pe care le generează timpul investit în film și, respectiv, dans.
Un studiu realizat în urmă cu câțiva ani de către profesorii Boris Roysberg și Robin Abrahams de la Harvard Business School prin chestionarea a mai bine de 4.000 de executivi din toată lumea concluziona că în loc să caute echilibrul dintre viața profesională și cea personală, managerii și antreprenorii ar trebui să își asume din start ce tip de viață vor să ducă. Să stabilească de la bun început care sunt oportunitățile pe care consideră că merită să le fructifice și care sunt cele pe care ar trebui să le decline. Altfel, vor fi nevoiți, potrivit celor doi profesori, să jongleze permanent cu prioritățile, adică să nu se implice total în nimic, niciodată: „succesul la nivelurile ierarhice superioare înseamnă îmbinarea vieții de la birou cu cea din afara lui astfel încât să nu se piardă pe ei înșiși, pe cei dragi, dar nici drumul bătătorit către succes”.
Noua definiție a succesului reprezintă unul dintre subiectele pe care le veți regăsi în ediția specială de august a Forbes România, interlocutorii fiind unii dintre cei mai importanți jucători din avocatura de business, un domeniu încercat la fel de mult (dacă nu chiar mai mult) ca întreaga economie românească în anii de la venirea crizei pe meleagurile noastre.
De asemenea, pornind de la listele anuale ale lui Bill Gates cu cărțile pe care le recomandă a fi citite peste vară, i-am rugat pe câțiva dintre cei mai importanți oameni de afaceri din România să ne împărtășească preferințele lor pentru această vară, de la literatură clasică la cărți de afaceri, biografii sau științe exacte. Le-am solicitat, în același timp, să ne recomande cărțile pe care le consideră esențiale pentru biblioteca unui om de afaceri.
Nu în ultimul rând, tot în ediția specială de vară a revistei veți regăsi un nou dosar Forbes Small Business, care include șapte povești ale unor tineri antreprenori, adică tot atâtea motive pentru a transforma pasiunea într-o afacere. Adică un echilibru (aproape) perfect, atins natural.
