Cautare




, Contributor

Servicii Financiare & Imobiliare & Auto

Afaceri |
|

Work vs home. Sau ambele

Mai țineți minte cum arăta viața voastră în urmă cu jumătate de an? Doar câteva luni au fost de ajuns pentru o schimbare puternică a modului în care privim locul unde trăim, unde lucrăm sau, așa cum s-a întâmplat pe timpul stării de urgență, unde trăim și lucrăm.  
076 cover Lemon Interior Design 1

Șocul primei luni de stare de urgență a fost atenuat, într-o anumită măsură, pentru mulți dintre manageri și antreprenori, de o constatare neașteptată: productivitatea angajaților care lucrau de acasă a crescut puternic față de perioada când aceștia erau la birou. Șocul celei de-a doua luni a fost că productivitatea a scăzut cu mult sub nivelul anterior. „Omul este o ființă socială, de aceea avem nevoie de interacțiune socială” a devenit una dintre cele mai des întâlnite afirmații făcute în ultimele luni, pentru a contrabalansa măsurile de distanțare socială.

La mai bine de două luni de la ridicarea stării de urgență, corporatiștii din România revin, gradual, la birouri, pentru a descoperi schimbări majore.

Jumătate dintre companii au revenit la birou cu o parte importantă dintre angajați în decursul lunii iunie, potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield Echinox, în ultima perioadă a lunii mai, pe companii din București și Cluj cu număr total de peste 17.000 de angajați care își desfășoară activitatea în clădiri de birouri. Conform aceleiași surse, 13% urmau să revină în luna iulie, aproape 20% dintre firme și-au programat revenirea în septembrie, iar 13%, în special din segmentul IMM, își propuneau să revină la birou abia la începutul anului viitor.

„Companiile vor continua să practice un mix între munca de la birou și munca de acasă dintr-o serie de motive, precum dorința unora dintre companii de a testa eficacitatea muncii de acasă pe un interval mai lung de timp sau atitudinea mai prudentă a unor angajați, care vor să evite pe cât posibil locurile aglomerate, precum mijloacele de transport în comun”, explica Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

În acest context, 30% dintre firmele intervievate de compania de consultanță imobiliară afirmau că în următoarele 12 luni vor avea nevoie de mai puțin spaţiu de birouri, peste 60% își acopereau necesarul de birouri cu spaţiile deja contractate, în timp ce aproape o zecime preconizează că vor avea nevoie de spaţiu suplimentar. Practic, doar 40% dintre angajații companiilor respondente s-au întors într-o primă fază la birou, în timp ce restul de 60% vor continua să lucreze de acasă, pentru că la o densitate medie de circa 10 mp/angajat, cât era standardul în piața locală înainte de pandemie, revenirea la birou a tuturor angajaților cu respectarea normelor de distanțare recomandate este, practic, imposibilă. „Acest procent de 40% este aproape de capacitatea maximă a spaţiilor de birouri deja închiriate în contextul actual, reconfirmând necesitatea sediilor de birouri și chiar potențialul de redimensionare a acestora prin preluarea unor spaţii suplimentare”, spunea Mădălina Cojocaru.

Răzvan Iorgu, Managing Director CBRE România, liderul pieței de consultanță imobiliară, consideră că „per total oamenii nu își doresc să lucreze de acasă.” El apreciază că este important să înțelegem că „fără oameni nu există nici birourile, nici locuințele, iar interacțiunea socială e foarte valoroasă pentru creativitate și pentru atașamentul oamenilor față de companie”. El citează un studiu realizat de CBRE Research, pe un eșantion de 1.200 de angajați din  România, Europa Centrală și de Est (CEE) și Europa de Sud-Est (SEE), potrivit căruia aproape două treimi dintre respondenți duc lipsa discuțiilor cu colegii de la birou și se simt izolați, iar 61% dintre aceștia nu reușesc să delimiteze viața profesională de cea personală, având ca rezultat dezechilibrul între viața profesională și cea personală.

În aceste condiții, companiile vor fi nevoite să regândească spațiile de birouri pentru a le face mai atractive și mai eficiente prin îmbinarea de noi concepte, cum ar fi utilizarea alternativă a birourilor, în funcție de activitățile din ziua respectivă, renunțând la procedurile existente înainte de izolare, consideră Răzvan Iorgu, care estimează că pentru următoarele 12 până la 24 de luni, cererea pentru reconfigurările de spații de birouri ar putea crește, având în vedere noua legislație și prezența fizică la birou.

„Lucrul de acasă sau rotirea celor care lucrează pot fi niște variante doar pe termen scurt, cred că soluția pe termen mai lung pentru cei care vor să își reia activitatea în totalitate și să respecte normele este reprezentată de relocare sau de închirierea unor spații suplimentare. Și e normal să vrea cât mai mulți să își reia activitatea pentru că economia trebuie să meargă și oamenii trebuie să își încaseze salariile întregi. Va fi nevoie de alte spații la birou și vor fi alte norme de respectat decât până acum”, consideră Cristina Căpitanu, care controlează alături de sora sa, Elena Oancea, compania Lemon Interior Design, una dintre cele mai dinamice afaceri din domeniu în ultimii ani.

Potrivit acestora, există soluții imediate pentru companii, de adaptare a spațiilor, fie prin renunțarea la anumite săli de ședințe, fie prin creșterea spațiului alocat fiecărui angajat (de la 8 metri pătrați asistăm la o creștere la 15 metri pătrați per unitate de lucru, potrivit Elenei Oancea). „Dar avem semnale că va crește interesul angajatorului pentru birouri amenajate eficient, care oferă condiții optime de lucru și pun accent pe sănătatea angajatului, spații care oferă și opțiuni de relaxare (…) Noi credem foarte mult în componenta de wellbeing a spațiului de muncă și cred că office-ul trebuie să învețe de la rezidențial”, completează Cristina Căpitanu.

De altfel, Lemon Interior Design s-a dezvoltat ca o companie specializată în segmentul rezidențial și a intrat abia în urmă cu un an în domeniul amenajărilor de spații office. De atunci, compania a fost responsabilă, printre altele, de refacerea spațiilor interioare ale One North Gate sau One Victoriei Center, precum și de câteva spații din cadrul proiectului Globalworth Plaza, acest domeniu contribuind la finalul anului trecut cu aproape un sfert la afacerile de aproximativ 4,5 milioane de euro ale companiei.

Cea mai mare parte din business a fost generată de divizia responsabilă de amenajările interioare rezidențiale, compania deținută de cele două surori fiind responsabilă, printre altele, pentru amenajarea interiorului celui mai scump apartament vândut vreodată în România, amplasat la etajul 20 (ultimul) al celui mai înalt dintre cele trei turnuri de apartamente cunoscute sub numele One Mircea Eliade (componenta rezidențială din cadrul uriașului proiect imobiliar One Floreasca City din zona de nord a Capitalei, care mai cuprinde fosta hală Ford care va fi restaurată și transformată într-un spațiu operat de Auchan România și un turn de birouri – One Tower). Apartamentul, cu un preț de aproape 7 milioane de euro, are o suprafață de circa 1.000 de metri pătrați și include chiar și o piscină de 9 metri lungime și 3 metri lățime. Recent, au mai fost anunțate încă două tranzacții cu apartamente din cadrul One Mircea Eliade, fiecare având un preț de 3,6 milioane de euro, Lemon Interior Design fiind, de asemenea, desemnată pentru realizarea amenajărilor interioare.

„Pentru noi, a fost o perioadă în care cererea pentru amenajări nu a scăzut, ba dimpotrivă. Mulți au fost nevoiți să își amenajeze casa, birourile sau să își reconfigureze spațiul pentru a le oferi cele mai bune condiții”, adaugă Elena Oancea.

Astfel, la fel ca în cazul spațiilor de birouri, modul cum sunt privite locuințele s-a schimbat fundamental în vremea pandemiei. Mulți și-au redescoperit locuințele, de la cei care stăteau la cozi la magazinele de bricolaj pentru o găleată de var sau vopsea cu care își renovau parțial apartamentele și până la managerii și antreprenorii care au realizat că sunt nevoiți să renunțe la city-break-uri, vacanțe prelungite sau călătorii în interes de serviciu.

“Oamenii nu au mai putut să călătorească. E un lucru clar că turismul a scăzut considerabil. Poate că în trecut adunau banii pentru vacanțe sau mașini, dar în acest moment nu prea are sens să pleci nicăieri. Sau în niciun caz nu mai pleci așa cum o făceai înainte. Ai, poate, două-trei destinații, dar nu mai mult. Ba, mai mult, am văzut că celor mai mulți le este frică să plece. Și atunci e normal să te întorci spre locul unde petreci cel mai mult timp – acasă”, explică Cristina Căpitanu, care consideră că perioada petrecută în casă le-a dat ocazia multora să înțeleagă de ce contează o locuință care oferă confort și echilibru.

Povestea afacerii de interior design a celor două surori a început în urmă cu mai bine de 15 ani și nu are nicio legătură cu planurile lor inițiale de carieră (Cristina Căpitanu a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, iar Elena Oancea a terminat Facultatea de Drept). Au cumpărat un mic business de retail de decoraţiuni şi mobilier de interior care purta numele pe care afacerea lor îl deține şi în prezent.

„Vindeam mici decorațiuni și încetul cu încetul ne-am implicat și pe partea de design. Basic, la început, cu recomandări de dimensiuni, de bibliotecă, de canapele, cum să punem lumina etc. A fost un prim moment important”, explică Cristina Căpitanu.

Apoi, spre finalul anului 2012, au decis să iasă din retail (erau anii de după criza economică declanșată după căderea Lehman Brothers) și să se concentreze pe design interior, care părea să devină o necesitate. Numai că rețeta de business a celor două surori avea o anumită particularitate, care le-a definit traiectoria de până acum. „În general, arhitecții și designerii sunt separați de partea de retail sau de implementare, dar noi am decis să oferim produsul complet: noi ne ocupăm de amenajare, de montaj, de mobilier, facem și importurile și livrăm apartamentul la cheie. E destul de întâlnit în străinătate acest tip de concept integrat care presupune o componentă importantă de project management. Pregătim totul de la schița tehnică, la buget complet și timpul în care vom livra proiectul.”

De la mici apartamente nu a mai fost decât un pas până la primele penthouse-uri, lobby-uri, case și proiecte tot mai mari și mai multe, printre cele mai vizibile fiind lobby-urile din cadrul proiectelor One Herăstrău Park sau One Charles de Gaulle. Anul trecut, în primăvară, Lemon Interior Design și-a extins linia de business prin intrarea pe segmentul amenajărilor de spații de birouri, o decizie care nu a fost ușoară, potrivit Elenei Oancea.

În plus, tot anul acesta compania a mai făcut un pas important, pe care l-a mai făcut și în urmă cu mai mulți ani, dar foarte timid. „De anul acesta am început să luăm proiecte mari în afara țării. Noi mai făcusem un proiect la Viena, în urmă cu mai mulți ani, dar în general am fost reticente la această idee pentru că presupunea o muncă foarte mare, multe călătorii, lucrul cu alte echipe etc. Dar acum avem două proiecte la care lucrăm și care vor fi gata în acest an, o casă de 850 de metri pătrați în Spania și un duplex de 300 de metri pătrați în Franța, la Paris. România, pe interior design, este o țară foarte competitivă din punct de vedere al prețului și avem cerere destul de mare din afară”, completează Cristina Căpitanu.

În acest condiții, Lemon Interior Design pare imună la pandemia de coronavirus, iar afacerile și mai ales numărul de angajați a crescut permanent, fiind estimat să ajungă la 25 la finalul acestui an. „Dincolo de orice, cel mai important este că sunt mulți cei care și-au schimbat modul de gândire referitor la casă. Vor să investească mai mult și vor să aibă un spațiu mai mare, vor să aibă lucruri frumoase, de calitate. Poate că înainte era doar locul unde ajungeai seara târziu și de unde plecai dimineața și era mai important un anumit restaurant sau o anumită destinație de vacanță sau, de ce nu, o anumită mașină, dar în perioada asta oamenii și-au dat seama că este foarte important locul unde stai tu cu familia și cu prietenii.” Iar dacă ne gândim la lecția pandemiei pentru segmentul office, după cum spunea Cristina Căpitanu, „office‑ul ar trebui să învețe de la rezidențial”.

 

 

-6,8 milioane de euro a fost cel mai scump apartament vândut anul trecut în România, designul și amenajările interioare fiind realizate de Lemon Interior Design

-4,5 milioane de euro a fost cifra de afaceri a Lemon Interior Design anul trecut

 

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii