Cautare




, Contributor

Servicii Financiare & Imobiliare & Auto

Afaceri |
|

Woman Summit 2021: În careul femeilor

Fie că vorbim despre politică, antreprenoriat, leadership sau ONG-uri, importanța femeilor în roluri de conducere este tot mai evidentă. Cum se echilibrează centrii de putere?  
060 Woman Summit 08

O întrebare la care au răspuns cele mai reprezentative voci feminine din diferite domenii, în cadrul Forbes Woman Summit, primul eveniment din România dedicat femeilor de succes care au schimbat în bine mediul de business și societatea românească. Aflat la cea de-a patra ediție, Forbes Woman Summit 2021 a adus împreună elita din businessul românesc feminin, lideri de succes, cei care reprezintă o sursă de inspirație și sprijin pentru femeile din România, ajutându-le să-și realizeze potențialul și să se autodepășească.

Debutul summit-ului s-a făcut înglobând păreri, opinii, despre egalitatea de gen, dezechilibrele existente, rolul femeii lider în societatea de astăzi, dar și despre acțiuni concrete pentru a impulsiona femeile să se orienteze către poziții de conducere. Temă ridicată de altfel chiar de ministrul Muncii. „Mi-am propus, chiar dacă tema egalității de gen este oarecum secundară în societatea noastră, să ridic alături de alte doamne acest subiect pentru că el, în România, arată uriașe dezechilibre, care ulterior se regăsesc la nivel de salarizare, de ocupare etc.”, a declarat Raluca Turcan, ministrul Muncii și Protecției Sociale. Deși, la nivel european, România este în top în ceea ce privește funcțiile de management ocupate de femei, Raluca Turcan subliniază că „în politică nu este așa”. De ce? „Pentru că femeile nu au fost tradițional implicate în politică”, explică Therese Hyden, ambasadoarea Suediei în România.

Iar ca balanța să se încline în favoarea femeilor, o schimbare de mentalitate este mai mult decât necesară atât la nivelul întregii societății, cât și în mediul public și privat. „Doar așa vom vedea mai multe femei în mediul de business”, mărturisește Excelența Sa, Therese Hyden. Așadar, ce se poate face mai exact pentru a impulsiona femeile să se orienteze către leadership? „Cred că primul lucru pe care îl putem face este să găsim răspunsul la întrebarea: ce le oprește pe femei să devină lideri? Unul dintre răspunsuri este faptul că femeilor nu li s-a dat ocazia”, mai punctează ambasadoarea Suediei în România.

Lumea afacerilor a fost de-a lungul timpului preponderent dominată de bărbați. Însă, astăzi, se poate spune că România are numeroase repere feminine, care au depășit chiar și granițele țării. „Sunt destul de multe dovezi care arată că firmele private care au mai multe femei în consiliul de administrație sau în poziții de management au date financiare mai bune”, continuă Therese Hyden. Prin urmare, până și rezultatele financiare demonstrează importanța egalității de gen.

Un model în acest sens este Finlanda, una dintre primele țări care a inclus femeile în viața politică. Doar guvernul țării este format din 50% femei, în timp ce mediul de business este ocupat în proporție de 30% de femei. „Și același procent se aplică și pentru consiliile de administrație ale mai multor companii. (…) Sunt multe motive pentru care nu avem mai multe femei antreprenor”, afirmă Marjut Akola, ambasadoarea Finlandei în România, accesul redus la finanțare și lipsa modelelor de urmat fiind printre cele mai importante.

În România, potrivit unui studiu realizat de Deloitte în 2020, doar 10-11% din persoanele existente în board-urile companiilor sunt femei. Un număr mult mai mic comparativ cu Finlanda, spre exemplu, sau alte țări din UE, motiv pentru care s-a și realizat acest studiu. „Trebuie să aducem în atenția publicului care sunt acele aspecte pozitive ale leadershipului feminin”, atrage atenția Alexandra Smedoiu, partener Deloitte România, lider al industriei de real estate și coordonatorul programului Deloitte SheXO Club.

De remarcat este că, în urma studiului, s-a constatat că și bărbații români susțin femeile în poziții de conducere, însă acestea sunt percepute a fi plătite mai puțin decât omologii lor masculini. De asemenea, și la capitolul decizii se pare că femeile sunt percepute sub nivelul bărbaților. „Dar excelăm la alte subiecte, cum ar fi comunicarea, empatia, calități care în perioada post-pandemică ne vor duce pe culmi neașteptate”, mai spune Alexandra Smedoiu. Studiul a evidențiat fără doar și poate că există diferențe majore între leadership-ul feminin și cel masculin, modul în care cele două genuri se raportează la acest concept. Însă, pentru Camelia Șucu, fondatoarea ClassIn Living, leadership-ul nu are gen. Ea consideră în schimb că un lider trebuie să știe să dăruiască, în timp ce Sonia Năstase, Business Executive Officer, Nestlé divizia Nespresso, vede succesul unui lider, indiferent de gen, egal cu echipa sa. „Pentru mine, cea mai mare realizare și succesul înseamnă să las o echipă foarte închegată, foarte unită”.

Opinie împărtășită de altfel și de Fulga Dinu, Country Manager Operations Immofinanz România, care susține că pentru ea, dintotdeauna, oamenii sunt ceea ce contează cel mai mult. „Eu cu echipa mea am o relație ca și cu familia mea. (…) Conlucrăm extraordinar de bine. Las pe fiecare să își facă lucrurile în ritmul lui și eu știu și cine face și cine nu face fără să țin condica. (…) O echipă extraordinară trebuie să ai. Nu faci singur nimic”, precizează aceasta.

Discuțiile din cadrul summit-ului au continuat punând accent și pe provocările prin care au trecut în ultimul an femeile aflate în roluri de conducere. Astfel că, pentru Camelia Șucu, ca antreprenor și ca mamă, principala provocare a fost să-și inspire propriile fete, mai ales că „de cele mai multe ori ești ascultat în afară, dar nu la fel acasă”. Copiii sunt de asemenea o provocare și pentru Monica Vușcan, director tehnic producție Farmec. „Provocare este relația cu fiica mea, care e la studii în Olanda și care acum vede și ea cât de greu este să răzbați și cât contează sfaturile și modelele pe care le poți avea”.

La nivel de business, relația cu clienții și, implicit, comunicarea a reprezentat o provocare atât pentru Sonia Năstase, cât și pentru Beatrice Dumitrașcu, care însă s-au adaptat și au căutat soluții pentru a adresa schimbările impuse de criza sanitară. Spre exemplu, în cadrul Nespresso, au dezvoltat un blog pentru a fi aproape de consumatori. „Ne-am dorit să oferim conținut și să arătăm că ne pasă. Așa am încercat să fim aproape clienților”, mărturisește Sonia Năstase, Business Executive Officer, Nestlé divizia Nespresso. În schimb, cei de la One United au adoptat o strategie omni-channel. „Am început să lucrăm cu video cu clienții sau cu potențialii clienți”, susține Beatrice Dumitrașcu, CEO Residential Division One United Properties. Pentru Elisabeta Moraru, CEO Google România, principala provocare s-a conturat în jurul proiectelor ce țin de accesul la educație și la resurse. „A fost o provocare să arătăm că se poate și să construim proiecte prin care fetele își pot urma visurile”.

Iar în ceea ce o privește pe Ioana Filipescu, Managing Director Investment Advisory Partners, a fi în pandemie cu un business la început de drum este de departe cea mai mare provocare. Însă, există și părți bune. „Acum găsești profesioniști consacrați foarte buni, care nu mai au nevoie să stea sub o umbrelă și sunt O.K. să-și asume independența”, subliniază aceasta.

Concentrată mai degrabă pe oportunitățile crizei a fost și Mădălina Teodorescu, Vice President First Bank. „Aș putea spune că provocările au fost pentru toți aceleași. Ne-am confruntat cu o noutate. Dar cele mai mari crize aduc cele mai multe oportunități”, menționează executivul, în cadrul Forbes Women Summit 2021.

 

 

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii