Cautare




, Staff

Editor-in-Chief Forbes România

Opinii |
|

Vorba multă…

Nici nu trecuseră trei săptămâni de la șocul primei jumătăți de an, că britanicii deveniseră personajele principale într-o telenovelă.
Marea Britanie

Premierul David Cameron și-a anunțat demisia, pentru ca apoi doi dintre artizanii Brexit, conservatorul Boris Johnson și naționalist-extremistul Nigel Farage, liderul UKIP, să evite să-și asume responsabilitatea pentru votul surprinzător de la referendum și, implicit, să ducă mai departe dorința britanicilor de a ieși din Uniunea Europeană.

BREXIT: Tabăra anti-UE a câştigat referendumul. Zece întrebări la care trebuie să știi răspunsul

Într-o țară dominată de imaginea femeii care și-a sărbătorit recent jubileul de 90 de ani, a fost nevoie de alte două femei – Theresa May și Andrea Leadsom -, care să intre în cursa pentru funcția de lider al conservatorilor și prim-ministru al Marii Britanii. În cele din urmă, Andrea Leadsom, secretarul de stat britanic pentru Energie, a renunțat în favoarea ministrului de Interne, Theresa May, care urma să devină premier al Marii Britanii la momentul la care ediția curentă a revistei a fost trimisă în tipar. May va deveni, în cazul în care telenovela britanică nu va căpăta alte elemente dramatice, a doua femeie premier din istoria Marii Britanii, după „doamna de fier” Margaret Thatcher.

Citește și: Global, regional, local și invers

Ați citit deja toate aceste informații până acum, după cum ați citit și tot felul de reacții mai mult sau mai puțin extreme la Brexit. Dincolo de titlurile alarmiste legate de viitorul britanicilor, este important să privim cu atenție cifrele din spatele discuțiilor.

Marea Britanie avea deficit comercial în raport cu Uniunea Europeană, iar ponderea UE în totalul exporturilor era mult mai redusă decât în cazul Ungariei sau României. Nu în ultimul rând, economia se afla pe un trend de reducere a ritmului de creștere economică, iar lira sterlină se afla deja de multă vreme pe un trend de devalorizare față de euro și dolar. Cu alte cuvinte, nu e cazul să ne facem prea multe probleme pentru britanici, căci se vor descurca cu siguranță, deoarece au la dispoziție pârghiile monetare necesare.

BREXIT: Theresa May va fi noul premier al Marii Britanii

Mai degrabă ar trebui să ne gândim la criza care se prefigurează în ceea ce privește sistemul bancar din Italia sau să privim cu atenție în ograda noastră, la recent anunțatul „proiect” pentru România. Lipsa unei strategii a fost dintotdeauna una dintre problemele principale pe care le-a ridicat mediul de afaceri, alături de instabilitatea și inconsistența legislativă, acestea având un rol mult mai important asupra investitorilor decât nivelul propriu-zis al impozitării, după cum spunea recent Ionuț Simion, liderul companiei de consultanță PwC România și președintele Camerei de Comerț Româno-Americane (AmCham).

Cu toate acestea, reacția mediului de afaceri local a fost destul de neutră la anunțul făcut de primul ministru Dacian Cioloș și președintele Klaus Iohannis privind lansarea, cu sprijinul Academiei Române și al Băncii Naționale a României, a documentului strategic „România competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă”. Au existat și destule voci care au criticat faptul că documentul strategic constă mai degrabă din considerații generale decât din modalități concrete de creștere a competitivității economiei românești.

Să fim sinceri, însă, cu un președinte pasiv și un Guvern tehnocrat acceptat mai degrabă de nevoie de către o clasă politică aflată la minime istorice în privința gradului de încredere, era imposibil să ne așteptăm la „curajul” impunerii unor linii strategice precum se întâmplă în cazul „dictatorului” Viktor Orban, așa cum îl alinta președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-un moment de euforie determinată, probabil, de prea multe „pahare de vorbă” avute pe timpul discuțiilor summitului de la Riga din primăvara acestui an.

Exercițiu de imagine sau nu, proiectul strategic anunțat de către oficialii români ar trebui să reprezinte, însă, pretextul ideal pentru ca fiecare dintre noi să-și facă o analiză critică. Să știm cine suntem, ce am făcut până acum, să înțelegem care sunt, de fapt, punctele noastre forte și punctele noastre slabe și, în cele din urmă să ne construim propria strategie. Iar apoi să repetăm procedura la scara industriei din care facem parte, a organizațiilor și asociațiilor din care facem parte și, în cele din urmă, la nivelul întregii economii. Altfel riscăm să aducem în derizoriu și noțiunea de strategie, așa cum s-a întâmplat cu cea de oameni de afaceri.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii