Cautare




, Contributor

Redactor

Industrie |
|

Vinurile românești: calitate sau cantitate?

vinuri
Dependentă de condițiile meteo, producția de vinuri autohtonă menține România în topul primilor 15 producători mondiali, ca volum.

Pentru producătorii de vinuri și, implicit, pentru cultivatorii de viță de vie, condițiile meteorologice sunt atât motorul evoluției pozitive cât și, uneori, o piedică greu de depășit. Potrivit celor mai recente date furnizate de Organizația Internațională a Viței de Vie și Vinului, imprevizibilitatea fenomenelor meteo, manifestată în special sub forma abundenței de precipitații, a atras o scădere la nivel european a producției de vinuri. Dacă Franța, țara fruntașă în clasamentul celor mai mari producători de vinuri din Europa, a avut o creștere de 16% a producției, celelalte două țări de pe podium nu au evoluat la fel de bine. Producția Italiei, clasată acum pe locul al doilea, a scăzut cu 15% faţă de anul trecut, ajungând la 44,4 de milioane de hectolitri, iar cea a Spaniei, aflată pe locul al treilea, a scăzut în acest an, faţă de precendentul, cu 19%, ajungând la 37 de milioane de hectolitri. România a înregistrat o scădere cu 20% a producției de vin, deși rămâne cel mai bine plasată țară a Europei Centrale și de Est în topul întocmit de organizație. Astfel că, după semnele optimiste ale anului 2013, când producția crescuse la 5,1 milioane de hectolitri (de la 3,3 milioane de hectolitri în 2012), anul acesta producția de vin ajunsese la doar 4,1 milioane de hectolitri.

infoVinuri

Așa se face că țara noastră a ieșit din top 10, ocupând în prezent locul al 12-lea la nivel mondial, însă deasupra altor țări din regiune, precum Bulgaria (locul al 18-lea) și Ungaria (locul al 16-lea). Rămânând în sfera clasamentelor, din punctul de vedere al suprafeţei viticole, România ocupă locul al 5-lea la nivelul Uniunii Europene, cele 180.000 de hectare dedicate acestei culturi reprezentând 1,4% din totalul suprafeței agricole, potrivit datelor din Anuarul statistic al României, ediția 2013.

Cu toate că românii se mândresc cu o tradiție de 2000 de ani în producerea de vinuri, în prezent, atunci când vine vorba despre consum nu se mai poate spune că există o apetență pentru vin similară cu cea din statele mari producătoare de vin. Numai 24 de litri pe cap de locuitor înregistrează România, la nivelul consumului, la jumătate față de valoarea medie din țările cu tradiţie. Totuşi, această cifră o menține printre primele zece state consumatoare de vin (locul al 9-lea), conform declarațiilor lui Cătălin Păduraru, reprezentantul României la Organizația Internațională a Viței de Vie și Vinului.

Un alt capitol din povestea industriei producătoare de vinuri din România îl reprezintă raportul dintre exporturi și importuri. Pentru anul 2013, observând datele de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, România a importat 36.700 de tone de vin (dintre care 23.400 din Uniunea Europeană) și a exportat numai 10.400 de tone, 80% mergând către aceeași zonă. Cuantificate monetar, valorile se ridică la 38 de milioane de euro pentru importuri și 16,5 milioane de euro pentru exporturile de vin, pe parcursul anului de referință 2013.

Dar, în acest an, pentru unii producători producția de vin din România a scăzut cu 20%, iar principala cauză a acestei situații a fost apariția fenomenelor meteo neprielnice culturilor de vie. Anul acesta cantitatea de precipitații din zona Dobrogei a fost de 450 de litri de apă, cu 60% mai mare decât valoarea obișnuită pentru această regiune. Pentru compania WineRo, producătorul vinurilor Alira, din localitatea Aliman, județul Constanța, producția din podgoria de 80 de hectare a fost anul acesta cu 25% mai mică față de 2013. Și chiar dacă la recoltare semnele ploilor și ale grindinei au fost vizibile, Mircea Niculescu, directorul de vânzări al WineRo, declara pentru Forbes România că „în privința calității nu există motive de îngrijorare, vinurile fiind în parametri obișnuiți”.

Numele mari ale producției de vinuri din România, cum sunt Murfatlar sau Halewood România s-au lovit de aceeași problemă. Reprezentanți ai acestor producători au declarat, pentru Ziarul Financiar, că producțiile au scăzut cu 17% la hectar, pentru Murfatlar, respectiv cu 10%, în total, pentru Halewood România, în comparație cu anul 2013.

„Anul trecut nu mai știam ce să facem cu strugurii, iar anul acesta abia dacă ajungem la un volum de 30% față de anul trecut”, a declarat pentru Forbes România, Ioan Niculae, cel mai bogat român, care deține activități în industria chimică, dar și agricultură și viticultură (având o podgorie în zona Terasele Dunării). O situație asemănătoare se poate întâlni și în zona central-vestică a României, în cazul producătorilor mai mici, precum Domeniile Boieru din județul Alba, unde se cultivă 180 de hectare de viță de vie. Florin Dănoaie, directorul general al Domeniilor Boieru – unul dintre micii producători din țară, spune că „anul 2014 a fost unul foarte dificil pentru producătorii de vin din țara noastră, întrucât precipitațiile căzute în cantități foarte mari în lunile iunie-iulie, au favorizat apariția bolilor specifice viței de vie (mana și făinarea) care ne-au pus la grea încercare pe toți”. În plus, mai afirmă acesta, „problema nu a fost doar apariția acestor boli, ci și tratamentul care a fost cu greu efectuat din cauza precipitațiilor care, în unele zone ale țării, au persistat și pe o perioadă de 12 zile consecutiv”. Din fericire, situația s-a ameliorat odată cu apropierea toamnei care „a fost mai blândă cu producătorii de vin. Lunile septembrie și octombrie au fost luni cu mult soare și aproape lipsite de precipitații, astfel că acumulările de zaharuri au mers treptat și fără riscul de apariție a altor boli”, povestește Florin Dănoaie.

Vestea bună, pentru producătorii din sectorul vitivinicol, este că vor beneficia de sprijin financiar de aproape 239 de milioane de euro, din partea Uniunii Europene, pentru perioada 2014-2018. În perioada anterioară de finanțare (2009-2013), producătorii din acest sector au absorbit fondurile din partea UE în proporție de 100%, domeniul viticol dovedindu-se unul dintre cele mai active, în acest sens.

O categorie specială din sectorul vitivinicol o formează acei producători pentru care investițiile în podgorii au fost a doua opțiune. Este cazul familiei lui Valeriu Stoica, fondatorul casei de avocatură „Stoica & Asociații”, care împreună cu soția sa, Cristiana, este producătorul vinurilor Avincis, din Drăgășani, județul Vâlcea. Un alt investitor în domeniul viticol este și familia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care produce în aceeași localitate vinurile Casa Isărescu.

Un lucru este cert: deși România nu excelează la capitolul cantitate, în ceea ce priveşte producția de vinuri, faptul că acestea ajung în țări ca S.U.A. sau China, dar și cele 9 medalii de aur și 11 de argint de la Concursul Internațional de la Bruxelles, arată că vinurile românești se bucură de o reală apreciere a calității

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii