Cautare




, Contributor

Sunt redactor Forbes Romania, coordonator al proiectului Forbes 50 cele mai influente femei din România, scriu despre cariere, educație și servicii medicale.

Gastronomie |
|

Vin cosmopolit

Legenda spune că Bachus, zeul vinului la daci, greci şi romani, s-a născut în Banat. Cert este că zona a atras şi atrage în continuare iubitori şi profesionişti ai vinului din toate colţurile lumii.
REC_8123.jpg

Cramele Recaş au doi proprietari români şi unul englez şi tot aici lucrează în prezent un vinificator australian şi unul spaniol. Ecuaţia pare să funcţioneze, de vreme ce în 2012 au câştigat 10 medalii de aur la diverse competiţii, iar cifra de afaceri a crescut cu peste 25%.

Philip Cox era în 1991 un proaspăt absolvent englez de Filosofie, angajat la o mare firmă londoneză de advertising. Jobul nu tocmai potrivit pentru România, unde nu prea exista piaţă de reclamă la acea vreme. Dar Cox s-a reorientat şi a fondat în 1992 propria firmă, care importa bere Heineken şi apă minerală Perrier, printre altele. În 1993, Cox începe să exporte vinuri de la Recaş în Germania şi  de atunci, Recaş a rămas polul afacerilor sale. Clientul său german,  Carl Reh, unul dintre cei mai mari producători de vin, decide să producă el însuşi vin în România, cu struguri de la Recaş. Cox a preluat acest proiect, care avea să devină Crama Oprişor. Dar după încă şapte ani, absolventul de filosofie a decis că… „in vino veritas” şi s-a hotărât să continue pe cont propriu, cu producătorul pe care îl ştia de ani de zile, Recaş : „pentru via foarte bună şi pentru echipa condusă de Gheorghe Iova şi Ioan Georgiu”, cu care s-a asociat. Cei trei asociaţi au crescut afacerea rapid, iar firma cu profil agricol a devenit în 10 ani o corporaţie cu peste 800 de hectare de vie şi o producţie anuală de peste 8 milioane de sticle de vin în 2012.

Calitatea unui vin depinde de vinificator – specialist în obţinerea, ameliorarea şi conservarea vinului. Acesta trebuie să se implice în strategia de întreţinere a viei în timpul anului şi mai ales să aleagă momentul cel mai potrivit de recoltare a strugurilor. Din 2005 vinificatorii Cramelor Recaş sunt spaniola Nora Iriate, cu experienţă în Rioja şi Bordeaux, şi australianul Hartley Smithers, absolvent al Facultăţii de Oenologie din Adelaide, care a ales să nu lucreze într-o singură cramă tot anul şi astfel migrează precum păsările călătoare, în funcţie de sezon: toamna în Europa şi iarna în emisfera sudică. Smithers este şi „vinificator senior” la crama care produce una dintre cele mai exportate mărci australiene de vin, Yellowtail.

Vinificatorul cunoaşte fiecare bucată de pământ, ştie cum reacţionează strugurii la condiţiile meteo, dar nu poate aduce calitate acolo unde nu este. „90 % din calitatea vinului vine din struguri, restul depinde de deciziile vinificatorului (esenţiale), pentru că el reduce cât mai mult din pierderea calităţii”, spune Cox.  De pildă, vinificatorul controlează viteza de fermentare, temperatura şi evită contactul cu oxigenul. „În producţia de vin, dacă ceva trebuie făcut la un anumit interval, se poate face şi sâmbătă noaptea”, adaugă unul dintre proprietarii Cramelor Recaş.

Cifra de afaceri a grupului Cramele Recaş în 2012 a fost de peste 20 de milioane de euro, în creştere cu peste 25 % faţă de anul 2011. „Pentru 2013 ne propunem o creştere de aproximativ 15%”, adaugă Cox, Iova şi Georgiu. În 2012 Cramele Recaş au vândut aproximativ 7,5 milioane de sticle de vin, din care peste  42 % la export. Creşterea pe piaţa internă a vânzărilor de vin îmbuteliat a fost de aproximativ 12 % faţă de 2011 , iar la export creşterea a fost de peste 60%. Vedetele producătorului bănăţean sunt Paparuda Syrah, recomandat de The Times şi Wine Spectator şi Unwined Pinot Grigio 2011. În ediţia din noiembrie a revistei Wine Spectator vinurile Paparuda Cabernet Sauvignon 2011 (9 $) şi Unwined Pinot Grigio 2011 (5 $) au obţinut fiecare câte 86 de puncte şi calificativul de „Best Buy”.

Struguri şi bani

Vinul înseamnă nu doar struguri şi vinificatori, ci şi tehnologie. La Recaş reconversia suprafeţelor de vie a însemnat o investiţie de aproape 10 milioane de euro din care  70% din fonduri europene. Din 2003 se modernizează tehnologia de vinificaţie şi îmbuteliere şi se fac investiţii  în clădiri, utilaje, echipamente, de aproximativ  8 milioane de euro din care 6 milioane din surse proprii.  

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii