Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Macroeconomie |
|

Viitorul sună bine pentru CEE

alexandru_vlad_5847
Europa Centrală și de Est poate deveni în următorii ani o placă turnantă între Europa de Vest, Asia și Africa de Nord. Un spațiu favorabil investițiilor.

Alexandru Vlad, director executiv la Selgros Cash&Carry și director al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România, consideră că, în următorii ani, țările Europei Centrale și de Est vor înregistra creșteri economice. El argumentează: există o populație entuziastă și flexibilă și costurile sunt reduse cu forța de muncă și de transport. Apoi, Europa Centrală și de Est este un loc favorabil investițiilor, asta în condițiile în care nimeni nu mai are de gând să investească în Rusia și America de Sud. Nici China nu mai este un loc favorabil investițiilor. Mai mult, Alexandru Vlad pariază pe creșterea economică în această zonă pentru că aceste popoare mici au reușit să reziste vicisitudinilor istorice și, probabil, „le-a venit timpul”. „Cred că mijlocul secolului XXI va fi un timp al nostru, al esticilor!”, punctează Vlad.

Europa Centrală și de Est nu este un concept apărut imediat după 1945 sau după 1989. Această zonă s-a diferențiat tot timpul de Europa de Vest. Este o zonă care cuprinde aproape 100 de milioane de oameni (în afara Rusiei și Ucrainiei), cu un Produs Intern Brut cumulat la aproximativ un trilion de euro și cu țări foarte eterogene. Astfel, Bulgaria are un PIB pe cap de locuitor de 5.200 euro, în timp ce Slovenia are 26.000 euro, foarte aproape de țările apusene. Între 1990 și 2000, au fost multe frământări în țările acestei zone, atât din punct de vedere politic, social, dar și economic. Între 2000 și 2008, țările din Europa Centrală și de Est au înregistrat o creștere medie a PIB-ul cumulat de 4,6%, în fiecare an, de patru ori mai mult decât în Europa de Vest. În 2008, productivitatea ajunsese la 60% față de cea din Vest, după ce în urmă cu opt ani aceasta era de 38%. Producția de automobile a crescut de la 1,5 milioane în 2000 la 3,5 milioane în 2008.

În timpul crizei economice s-au produs diferențieri mari între Europa Centrală și Europa de Est. În Europa Centrală, investițiile din 2000-2008 au început să dea roade, așa încât criza s-a resimțit mai puțin. În schimb, în Europa de Sud-Est, criza a prins aceste țări într-o perioadă de investiții. De aceea, Polonia a avut în anii de criză o creștere economică în medie de 3,5%. Apoi, suprafața de vânzare pe o mie de locuitori, indicator foarte important, ce reflectă consumul pe cap de locuitor, înregistrează 1.200 de metri pătrați în Slovenia, aproape de țările occidentale. De asemenea, în țările Europei Centrale, comerțul tradițional a scăzut foarte mult în dauna comerțului modern. În această privință, România se află pe ultimul loc, comerțul tradițional și cel modern având ponderi egale (50%).

Care vor fi tendințele în retail pentru următorii ani, în România și în țările cu același nivel de dezvoltare din regiune? Alexandru Vlad consideră că suprafețele mari comerciale nu vor mai crește într-un ritm alert ca până acum. Suprafața medie comercială mai are loc de creștere, în schimb, suprefețele mici sunt la început și își vor continua expansiunea foarte rapid. Alexandru Vlad oferă drept exemplu rețeaua Lidl, care are 3.300 de magazine în Germania, 527 în Spania și 570 în Polonia. În România, în prezent, Lidl are doar 180 de magazine. Expansiunea acestei rețele și a altora cu suprafețe mici va continua alert.

Pe de altă parte, Alexandru Vlad prevede că mărcile își vor pierde din importanță în favoarea celor aparținând marilor lanțuri de magazine. Dar nu va fi de ajuns ca retailerii să ofere doar produse. Viitorul aparține celor care vor oferi și produse și servicii. „Va fi necesar să ofere și emoție!”, subliniază șeful de la Selgros.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii