Cautare




, Staff

Editor-in-Chief Forbes România

Opinii |
|

Viitorul altora sună bine

Încep cu o știre: Comisia pentru Științe și Tehnologie din Tanzania lucrează împreună cu think-tank-ul finlandez Demos Helsinki pentru elaborarea unui sistem de prognoză care să îi permită să devină o națiune de succes.
ionut_bonoiu_editorial.JPG

Tanzania este o țară de aproape patru ori mai mare ca suprafață și de cinci ori mai săracă decât România (dacă luăm ca reper PIB), cu o populație de peste două ori mai numeroasă. Un sfert din economie este reprezentat de agricultură, iar încă un sfert provine din turism. Trei locuitori din patru trăiesc în mediul rural, iar aproape jumătate din populație este foarte tânără (mai puțin de 15 ani).

În Finlanda, o țară cu o populație de nouă ori mai mică decât cea a Tanzaniei, dar o economie de aproape nouă ori mai mare, situația demografică este cu totul alta. Mai puțin de o zecime din populație are până în 15 ani, ceea ce ridică, la fel ca la nivelul întregii Europe, o problemă: cine va plăti în următoarele decade pentru susținerea sistemului de pensii, având în vedere numărul tot mai mare al bătrânilor?

Finlanda este, însă, o națiune obsedată când vine vorba de viitor și de prognoze. Are o comisie parlamentară dedicată, iar Guvernul este obligat prin lege să revizuiască la fiecare mandat strategia sa în acest domeniu (rapoartele anterioare s-au concentrat asupra unor probleme precum schimbările climatice și îmbătrânirea populației).

Nevoia sistemelor de prognoză este în parte o consecință a trecutului tulbure al Finlandei la marginea Europei, potrivit Demos Helsinki.  Confruntată cu șocuri economice și un peisaj geopolitic în schimbare rapidă, Finlanda a avut nevoie vitală pentru a supraviețui să înțeleagă și să anticipeze viitorul.

Iar investițiile majore făcute de Finlanda în învățământul de stat, cercetare și dezvoltare, infrastructură și inovare au permis Finlandei să se dezvolte rapid de la una dintre cele mai sărace țări din Europa la unul dintre cele mai de succes din lume – chiar dacă nu avea petrol sau alte resurse minerale.

Sistemul educațional finlandez este acum un reper la nivel mondial, fiind în fruntea oricăror clasamente și teste, deși poate părea ciudat pentru cineva din afară. Copiii nu încep școala înainte de vârsta de șapte ani, vacanțele lor sunt mai lungi, orarul este mai lejer, primesc mai puține teme și nu au programe speciale pentru elevii cei mai performanți. Echitatea a fost principalul obiectiv declarat al oricărei reforme a sistemului educațional, iar efectul obținut a însemnat, paradoxal, acoperirea nevoilor individuale ale fiecărui copil.

Toate acestea au fost posibile în doar câteva decenii datorită capacității finlandezilor de a vedea cadrul mai larg și de a încerca să anticipeze viitorul.

Viitorul e o temă foarte fierbinte în zilele noastre și nu doar când vine vorba de tehnologii care ne schimbă viața. Se discută despre viitorul Greciei în Uniunea Europeană, de viitorul Uniunii Europene în ansamblul ei, de viitorul națiilor și al statelor, pe fondul proliferării extremismului și terorismului.

De fapt, tot acest text a fost doar un preambul pentru ceea ce ar trebui să ne doară cu adevărat: Cum arată viitorul României? Și, mai ales, ce face România pentru a-și contura un viitor de  care să nu ne fie de-a dreptul frică?

În lipsa unei comisii parlamentare dedicate sau a obligativității Guvernului de a lua în serios această temă, dublate de dezinteresul societății civile și al mediului academic, putem doar să ne imaginăm cum ar arăta viitorul. Numai că, atunci când va veni, viitorul ne va surprinde din nou nepregătiți. Nu degeaba ne place să spunem că nu ne-am născut în locul potrivit!

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii