Spirtoasele se situează pe locul 3 în topul preferințelor consumatorilor români, după categoria de bere și cea de vin. Dacă băuturile spirtoase se confruntau deja cu un potențial redus de creștere înainte de pandemie, datorită ocaziilor limitate de consum, în noul context, această categorie va avea probabil de suferit cel mai mult pe termen lung.
Cu un volum de 3.7 litri consumați pe cap de locuitor, România s-a situat în anul 2019 pe locul 12 la consumul de spirtoase în Europa de Est, după Cehia, Ungaria și Croația. Acest lucru se datorează în principal comportamentului de consum: popularitatea festivalurilor în rândul tinerilor români, unde se consumă în principal bere și cidru, împreună cu preferința românilor de a se strânge cu prietenii și familia la un grătar, ocazie unde consumul de bere este din nou favorizat, nu lasă prea mult loc pentru dezvoltarea produselor cu un conținut ridicat de alcool, care sunt în general consumate sub formă de cocktailuri la ieșirile în oraș cu prietenii. De asemenea, opțiunea pentru produsele obținute în gospodăriile individuale joacă un rol foarte important în menținerea unui volum scăzut al spirtoaselor achiziționate din retail sau HoReCa.
Cu toate acestea, eforturile depuse de jucătorii din piață în a-și diversifica portofoliile, promova produsele și educa consumatorii în direcția consumului de băuturi tari, au dat elan, în special categoriilor precum gin, vodka și whisky, care în ultimii ani au înregistrat creșteri de două cifre de la an la an. Un venit în creștere i-a determinat pe români să opteze pentru produse spirtoase dintr-un segment superior de preț, acest lucru putând fi observat în creșterea prețului mediu al spirtoaselor în ultimii 5 ani.
Începutul anului 2020, însă, nu doar a stopat elanul prins de categorie, ci a rescris regulile jocului. Cea mai mare lovitură pentru consumul de băuturi cu un conținut ridicat de alcool a fost înregistrată între lunile martie și iunie, timp în care segmental HoReCa a fost complet închis. Deși începutul lunii iunie este marcat de redeschiderea teraselor, acestă măsură va ameliora doar parțial pierderea suferită de industrie deoarece:
– Deși terasele au fost deschise, spațiul de servire este limitat, din cauza măsurilor de distanțare a meselor, ceea ce în unele cazuri va însemna înjumătățirea numărului de locuri oferite în aer liber în mod normal.
– Există posibilitatea ca nu toate terasele să beneficieze de spațiul necesar pentru a se încadra în normele de siguranță impuse de situația actuală. Dacă luăm ca exemplu terasele din zona Centrului Vechi din capitală, unde spațiul exterior al fiecărei unități este foarte restrâns, există posibilitatea ca unii manageri să considere mai fezabilă opțiunea de a nu deschide.
– Un alt semn de întrebare este scepticismul consumatorilor. Chiar dacă momentan răspândirea virusului este ținută sub control, atâta timp cât nu există încă un remediu pentru tratarea acestuia, este posibil ca mare parte din populație să evite în continuare vizitarea teraselor.
– În ceea ce privește strict băuturile spirtoase, deocamdată, nu se întrevede nicio estimare cu privire la redeschiderea cluburilor, un generator important de consum pentru acestă categorie.
– Lipsa turiștilor care dispun de un buget ce le permite să încerce băuturi sofisticate va avea la rândul său un impact negativ asupra categoriei.
În consecință, conform estimărilor actuale, categoria de spirtoase vândute în HoReCa este preconizată a avea o scădere în volum de peste 20% în anul în curs, iar retailul va reuși să acapareze doar o parte din acest volum, creșterea așteptată fiind de 6%.
În ceea ce privește impactul asupra valorii categoriei, ne așteptăm ca în următorii 5 ani să asistăm la un fenomen de revenire la produsele din segmente inferioare de preț, pe fondul unei perioade de instabilitate economică. Deși rata șomajului înregistrată în luna februarie este de sub 4%, impactul pandemiei va fi resimțit începând cu următoarele luni.
Cu toate că viitorul nu arată tocmai pozitiv pentru categoria de băuturi spirtoase, este posibil ca acestă lovitură suferită de industrie să reprezinte un imbold. Pe de-o parte, brandurile care au folosit această perioadă de distanțare socială, în care consumatorii au fost mult mai activi în mediul online, pentru a întări relațiile cu aceștia, vor avea cel mai probabil de câștigat pe termen lung. Pe de altă parte, pierderea suferită de lipsa turiștilor în prima jumătate a anului poate fi parțial compensată de preferința românilor pentru turismul local în acest an.
În ceea ce privește industria per total, și mai ales segmentul HoReCa, vremuri nemaiîntâlnite vor aduce cu siguranță soluții nemaiîntâlnite. Poate că nu ar fi ieșit din comun să vedem în curând și în România baruri cu touchscreen de unde consumatorii își pot comanda singuri cocktailul dorit, astfel limitând interacțiunea cu o altă persoană.
