Cautare




, Contributor

Bani și Investiţii |
|

Headhunter: Cum sunt percepuți oamenii de business din România

Cum vede un headhunter cu experiență diferențele dintre managerii români și cei străini și cum pot fi explicate percepțiile asupra mediului de business din România.
Felicia Beldean

Cu 14 ani experiență în domeniul resurselor umane și cu o vastă expertiză de headhunter, Felicia Beldean, managing partner România și Bulgaria al companiei TARGET Executive Search CEE, este specialist în analiza, evaluarea și optimizarea comportamentului și a performanței manageriale. „Omul de business din România pare a fi unul instruit, creativ, deschis, flexibil, cu bune abilități de vânzare și care ia în serios respectarea deadlineurilor și a agendei stabilite. Managerul român pune accent pe relațiile interpersonale, umor și dezvoltarea relațiilor de prietenie cu colaboratorii săi”, explică Felicia Beldean portretul-robot al omului de afaceri român, fie el antreprenor sau manager.

De altfel, un studiu realizat recent și comandat de TARGET în colaborare cu Central European University Business School și GfK, arată că România s-a clasat în regiune ca fiind a doua țară ce oferă resursele necesare pentru evoluția optimă a pieței de business, după Polonia. România a înregistrat o creștere semnificativă în ceea ce privește locul ocupat față de clasamentul înregistrat în 2009, atunci când ocupa antepenultima poziție, înaintea Ungariei și Bulgariei. În continuare însă, la fel ca în precedentul studiu, România este devansată de Polonia.

Felicia Beldean explică acest lucru prin faptul că „ceea ce a relevat studiul de față este faptul că managerii polonezi sunt percepuți a munci mai susținut și a fi cu mai multă inițiativă în prevenirea și rezolvarea problemelor, sunt bine educați. De asemenea, în Polonia, se pare că managerii sunt mai orientați către satisfacerea cerințelor acționarilor și valorizează, în mai mare măsură, companiile pentru care lucrează, le sunt mai loiali”. De asemenea, în ceea ce privește punctele forte pe care le înregistrează Polonia, se mai numără mediul de business foarte dinamic și activ și orientarea către client.

La nivelul regiunii se pare că „lipsa unei direcții axate pe client pare a fi unul din principalele motive pentru care companiile nu devin mai competitive. În mod interesant, managerii locali sunt de părere că acest lucru nu este o problemă, managerii străini fiind cei care cred că aceste companii au rămas în urmă în această privință”, a explicat Klemens Wersonig, CEO TARGET Executive Search Group. Tot el mai sugerează faptul că, pe lângă orientarea către client, diminuarea birocrației și eliminarea corupției sunt condițiile necesare fără de care companiile din această regiune nu pot avansa. Felicia Beldean argumentează, la rândul ei, că percepțiile managerilor locali, deci inclusiv a celor români, și cele ale celor străini sunt ancorate în „experiențele și modelul lor mental despre acel fenomen.

Dacă există modele diferite, vor exista și discrepanțe – cum este și cu exemplul concret «orientarea către client»”. Felicia Beldean explică, în continuare, că românii au un anumit model al acestui concept în sensul în care consideră că este dezvoltată această orientare, în timp ce managerii străini consideră că mai sunt multe etape de parcurs. „În general, managerii locali își schimbă atitudinile în măsura în care sunt expuși la alte culturi, au experiențe de muncă în afară, conduc businessuri regionale sau internaționale și fac parte din companii multinaționale. Din acest punct de vedere, constatăm deseori diferențe semnificative între manageri care au experiență «în companii multinaționale» și cei care au lucrat doar în companii românești”, spune ea.

Despre România, managerii străini spun, potrivit studiului, că le place să locuiască în această regiune, însă punctele slabe vin atunci este vorba de mediul de lucru. „Un loc extraordinar în care să trăiești, dar nu un loc foarte bun în care să muncești”, spune unul dintre aceștia, potrivit studiului realizat de către TARGET. Expații sunt de părere că românii sunt prietenoși, în general, iar dobândirea contactelor sunt importante pentru orice business. De altfel, potrivit studiului punctele forte ale României sunt umorul – foarte important în relațiile profesionale, la fel ca și legarea de prietenii la locul de muncă. De partea cealaltă, la capitolul puncte slabe rămâne în continuare birocrația, ca fiind una dintre problemele serioase cu care se confruntă încă societatea românească.

Nici viața unui headhunter nu este însă lipsită de provocări în România. Într-o piață tânără, în care headhuntingul nu este practicat decât de 25 de ani – față de Statele Unite, unde există de aproape 90 de ani – atitudinea față de acest proces de recrutare diferă de la companiile cu acționariat românesc la cele multinaționale. „În timp ce primele, în majoritate, nu recunosc valoarea adăugată și nu apelează de obicei la servicii specializate pentru a-și atrage buni profesioniști din piață prin intermediul headhunting-ului, văzând aceste servicii ca o cheltuială, celelalte privesc headhunterii ca pe niște parteneri importanți”, explică Felicia Beldean.

Cu toate acestea, headhunterul și-ar dori ca România de peste șase ani să fie cel puțin regionalizată, dacă nu globalizată. Scenariul pe care și-l imaginează pentru România este acela în care „headhunter-ul acționează din București sau din orice regiune a României, la fel ca și colegul său din Londra, Singapore sau New York – căutând manageri pentru piața românească la nivel global și „exportând” lideri din România către piețele internaționale”. Condițiile esențiale pentru realizarea acestui scenariu țin însă de creșterea competitivității economiei românești, dezvoltarea mediului de business, dar și de mediul geopolitic favorabil „fără «crize» majore”.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii