Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

|
|

Un premier de sacrificiu?

Toți ochii sunt ațintiți pe Sorin Grindeanu. Va reuși premierul să câștige o cotă mare de încredere  în rândul românilor? Sau va confirma ștampila care i-a fost deja pusă: „e omul lui Dragnea”?
BUCURESTI - CONFERINTA DE PRESA - PSD

Etichetele se pun repede în România. Sorin Grindeanu n-a scăpat de o asemenea etichetă: „omul lui Dragnea”, „o marionetă”, un membru de partid cuminte și docil, care va executa întocmai ordinele președintelui PSD! Anul 2017 este decisiv pentru cariera politică a premierului Grindeanu. El are două opțiuni: fie să arate că este un om politic puternic, cu viziune, cu idei clare despre dezvoltarea României, aplicând programul cu care PSD a câștigat alegerile parlamentare din 11 decembrie, fie să se complacă în rolul de „ucenic” care face exact ce îi spune șeful său, Liviu Dragnea. Timpul scurt care a trecut de la instalarea Guvernului Grindeanu la Palatul Victoria pare să confirme a doua opțiune, cea de executant. Totuși, nu ar fi deloc o variantă proastă pentru România ca un premier să fie condus de un președinte de partid pentru implementarea unui program ce vizează reducerea sărăciei, creșterea veniturilor, relansarea economiei, pe scurt, o viață mai bună pentru români.

Dar spațiul de manevră al premierului Grindeanu ține de ambițiile președintelui PSD, Liviu Dragnea, care își dorește să conducă nemijlocit România din fotoliul de prim-ministru. În prezent, legea îl împiedică pe Dragnea să fie premier din cauza condamnării penale cu suspendare. Dacă Legea nr. 90/2001 va fi declarată neconstituţională, ca urmare a demersului Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, și Liviu Dragnea va putea prelua funcția de premier, atunci Sorin Grindeanu își va încheia cariera politică, ieșind pe ușa din dos a Palatului Victoria. Aceasta este starea de provizorat ce apasă pe umerii lui Grindeanu, o stare generată de planurile personale ale șefului său de partid. La investirea sa în funcția de premier de către Parlament, Sorin Grindeanu a fost întrebat de ziariști dacă va demisiona din fruntea Executivului în cazul în care Legea 90/2001 va fi declarată neconstituţională de către Curtea Constituțională. Răspunsul său a fost: „Eu, azi, am fost votat premierul României. Programul de guvernare este votat pe 2017-2020”. Și a adăugat: „Avem un «scadenţar» foarte bine pus la punct pentru implementarea programului de guvernare”. Declarația lui Grindeanu transmite un mesaj „liniștitor”: guvernul său este unul cu „bătaie lungă”, care știe ce are de făcut… până în 2020.

Sorin Grindeanu nu-și va exercita funcția doar sub „controlul” atent al șefului PSD. Va mai suporta și privirea (grea) a președintelui României, Klaus Iohannis. Prima întâlnire între cei doi, la care a fost prezent și Viorel Ştefan, ministrul Finanțelor Publice, a avut drept subiect construcția viitorului buget de stat. În calitate sa de președinte, Klaus Iohannis a fost îndreptățit să afle de la sursă care sunt principiile premierului în definitivarea bugetului de stat. De asemenea, președintele s-a dovedit, până-n prezent, singura voce critică, demnă de o opoziție redutabilă, la adresa manevrelor partidului de guvernământ de a împărți cât mai mulți bani. „Generozitatea” PSD îl îngrijorează pe Klaus Iohannis, nu atât prin punctele câștigate de partidul lui Dragnea în fața electoratului cât mai cu seamă prin dezechilibrele pe care le pot genera aceste sume de bani în bugetul de stat. De altfel, după discuția de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a declarat că „nu va fi deloc uşor” ca Guvernul să vină cu un buget sustenabil, cu deficit de sub 3% şi cu respectarea tuturor angajamentelor, având în vedere măsurile deja luate. Președintele se referea la creșterile de salarii deja adoptate și la promisiunile PSD în domeniul salarial, exprimându-și temerea că bugetul stabilit de Guvernul Grindeanu nu se va încadra în deficitul obligatoriu de 3%. Îngrijorările președintelui se bazează pe cifrele existente. Grindeanu l-a asigurat pe Iohannis că guvernul său va aborda construcția bugetului de stat cu „maximă responsabilitate”.

Așadar, „poza de grup” în care apare Sorin Grindeanu îi cuprinde pe Liviu Dragnea și pe Klaus Iohannis. Între acești doi oameni politici, noul premier va trebui să-și construiască terenul pe care va evolua. Presiunile vor fi mari din ambele direcții. Ca un devotat om de partid, Sorin Grindeanu nu va risca să „joace de capul” său, ci va face echipă cu Liviu Dragnea, chiar și cu riscul de a fi sacrificat. Nu trebuie uitat faptul că Guvernul are în prezent un sprijin confortabil în Parlament, și toate deciziile sale nu vor întâmpina piedici, dimpotrivă, vor fi încurajate.

Bugetul de stat, primul examen al Guvernului Grindeanu

Bugetul de stat va fi trimis spre aprobare în Parlament în jurul datei de 25 ianuarie. Acesta este primul angajament al premierului Grindeanu. Este un deadline realizabil, dar orice întârziere va scădea „nota” guvernului la capitolul imagine.

Cel de-al doilea angajament asumat este păstrarea deficitului bugetar sub 3%. Sau chiar la 3%. Pentru a-și dovedi responsabilitatea asupra acestei chestiuni, premierul a subliniat: „Sunt lucruri la care noi, ca ţară, dincolo de cine conduce Guvernul, dincolo de cine e preşedinte sau ministru al Finanţelor, trebuie să le respectăm. Așa dovedim seriozitate și suntem priviți ca și parteneri serioși”. Este o altă declarație din „familia” de mesaje: contați pe noi, nu vă vom dezamăgi!

Datele și direcțiile pe care se bazează construcția bugetului din 2017 sunt în mare parte fixate. Un deficit bugetar de 3% sau sub 3%. O creștere economică estimată la 5,2%, creștere precizată în programul de guvernare al PSD. Armata va beneficia de 2% din PIB, conform angajamentului pe care România și l-a luat în calitate de țară membră NATO. Creșteri de bugete pentru Sănătate și Învățământ. Bugetele mai mici cu până la 19% – 20% pentru Camera Deputaţilor, Senat, Administrația Prezidențială, SRI, SIE și Curtea de Conturi. De asemenea, în viziunea premierului, Produsul Intern Brut (PIB) va depăşi anul acesta 800 de miliarde de lei, cu venituri de 253,1 miliarde de lei și cheltuieli de 277,2 miliarde de lei. Se vor crea circa 180.000 de locuri noi de muncă, estimează Grindeanu. Mai mult, ministrul Finanțelor Publice a exclus introducerea de noi taxe sau creșteri de taxe în cursul acestui an.  Toate aceste date și declarații au la bază estimări care sunt furnizate de Comisia Naţională de Prognoză. Întrebarea fundamentală este dacă îi vor ajunge banii Guvernului Grindeanu pentru a onora promisiunile și angajamentele făcute în campania electorală. Pentru că votanții PSD nu vor uita ușor acele promisiuni.

Sunt multe elemente care îi aduc cu picioarele pe pământ pe noii guvernanți. Consiliul Fiscal a arătat deja un impact negativ la bugetul de stat de 8,9 miliarde de lei, în acest an, generat de creşterile de salarii şi micşorările de taxe, adoptate de guvern. Apoi, veniturile vor scădea cu 9,3 miliarde de lei din cauza intrării în vigoare, de la 1 ianuarie, a măsurilor din Codul Fiscal de eliminare a supra-accizei, a impozitului pe construcţii şi a reducerii TVA, de la 20% la 19%. De asemenea, eliminarea celor 102 de taxe nefiscale vor conduce la un minus de 1,5 miliarde de lei, iar prin eliminarea impozitului pe pensiile cuprinse între 1.050 de lei şi 2.000 de lei se vor pierde 1,3 miliarde de lei.

Până la urmă, Guvernul Grindeanu se va confrunta cu presiunea solicitărilor salariale, fiind obligat „să se întindă cât îi permite plapuma”… bugetului. Investițiile în infrastructură și în economia reală nu par să reprezinte, în acest moment, prioritățile guvernului. Bugetul construit de Guvernul Grindeanu, sub atenta supraveghere a lui Liviu Dragnea, va fi aprobat fără probleme de Parlament. Dar nu votul final al parlamentarilor va fi marele examen al lui Sorin Grindeanu, ci implementarea acestuia în viața reală a românilor.

Cum a revenit PSD la Guvernare?

Ca un lup flămând! După un an de stat pe tușă, PSD se grăbește să se instaleze la guvernare, să arate cine este „șeful”, să acapareze toate pârghiile puterii, „să arate pisica” adversarilor (Klaus Iohannis) și, nu în ultimul rând, să plătească polițe. Discuțiile despre bugetul de stat din 2017 au început, din păcate, cu o problemă care s-a dovedit falsă: „gaura” de 10 miliarde de lei în buget lăsată „moștenire” de Guvernul Cioloș. Pentru mulți comentatori și analiști onești ai scenei politice din România era de așteptat ca PSD, venit la putere, să acuze „moștenirea grea” lăsată de tehnocrații lui Cioloș. Dar așteptările au fost depășite cu mult de campania de manipulare declanșată de Liviu Dragnea. Astfel, această campanie care a condus la înființarea unei comisii parlamentare de anchetă, are rolul de a distruge imaginea foștilor guvernanți. Cu alte cuvinte, PSD zice: și tehnocrații au furat! Cu siguranță, nu vor conta concluziile anchetei parlamentare, explicații competente bazate pe cifre și fapte, ci jocul de imagine care urmărește compromiterea fostului premier și a câtorva foști miniștri, persoane incomode pentru PSD. Pe această campaniei demolatoare, Guvernul Grindeanu are șansa să apară în fața electoratului, deja mituit cu promisiuni și ceva creșteri salariale, drept un Executiv integru, competent și curat.

Pe de altă parte, viteza cu care s-au făcut deja înlocuiri în diferite instituții ale statului – ANAF, CNAIR – arată frustrările mari acumulate de PSD în anul de guvernare tehnocrată.

PSD se grăbește să-și pună oamenii loiali în posturile-cheie. Competența acestora va fi dovedită în acest an complicat. În cazul unui eșec, capul lui Grindeanu va cădea primul. În situația unui succes, capul lui Dragnea va fi singurul ce va apărea pe scenă

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii