FacebookTwitterLinkedIn

Ca în orice business, şi crearea unui spaţiu de co-working are la bază două coordonate esenţiale: necesitatea şi persoanele care o sesizează. Lipsa unui spaţiu care să le ofere start-up-urilor şi altor iniţiative de tipul antreprenoriatului social, educaţional sau artistic, un punct de sprijin i-a determinat pe trei „oportunişti” să umple acest vid. Aşa a luat naştere Timişoara Startup Hub, prin contribuţia antreprenorului şi dezvoltatorului imobiliar Ovidiu Şandor, prezent şi în cea mai recentă ediție a topului Forbes 500 Miliardari cu o avere estimată la 23 de milioane de euro, a lui Radu Ticiu, expert în incubare de afaceri şi start-up support, iniţiator şi facilitator de comunităţi tehnice şi a lui Vlad Isac, informatician şi operator de spaţii de co-working. Celor trei li se adaugă „destul de multe alte persoane, voluntari, lideri ai unor comunităţi tehnice, iniţiatori ai unor proiecte non-profit din domenii diverse (arhitectură, tehnologie, educaţie, dezvoltare comunitară)”, a spus Radu Ticiu, CEO Timişoara Startup Hub. Sediul hubului se află în City Business Centre, noul pol de business al Timişoarei şi cel mai mare complex de birouri din afara Bucureştiului, dezvoltat de Ovidiu Șandor.

Şi pentru că fiecare hub este construit pe aceleaşi principii generale, însă fiecare antreprenor le pune în aplicare în mod diferit, la fel stau lucrurile şi în cazul Timişoara Startup Hub. „Modelul de business este unul care include generarea de venituri preponderent din partea firmelor rezidente, pentru utilizarea spaţiului de co-working, respectiv, pe moment, găzduirea de activităţi diverse de interes comunitar cu costuri aproape de zero pentru organizatori şi participanţi”, a explicat Radu Tinciu. De altfel, printre chiriaşii hub-ului bănăţean se numără acum 12 firme rezidente care, pe lângă accesul în spaţiile de co-working, pot merge gratuit sau subvenţionat în spaţiile de întâlniri şi de conferințe din Timişoara City Business Centre. Iar lista de beneficii caracteristică spaţiilor de co-working continuă: acces la echipamente de printing, video-conferinţă, acces la o bucătărie proprie echipată, acces la servicii de consultanţă tehnologică şi de afaceri (juridică, financiară, management, HR), acces la surse de investiţii (business angels), facilitarea accesului la persoane interesate de efectuarea de stagii de practică şi internship.

Nu numai startup-urile sau rezidenţii sunt clienţii fideli ai hubului din Timişoara. Radu Tinciu a povestit că, de pildă, copiii cu vârste între 7 şi 14 ani sunt implicaţi săptămânal în activităţi de educaţie în domeniul programării prin proiectului Timişoara Coder Dojo, la fel şi elevi de liceu şi studenţi care participă la întâlnirile lunare Timişoara Startup Kids. Iar ideile de diversificare şi de extindere a business-ului par să nu le lipsească deoarece spun că pe viitor ţintesc creşterea gradului de ocupare, definirea unor noi pachete de servicii, flexibilizarea modului de utilizare pe termene mai scurte a spaţiilor sau integrarea de activităţi ale comunităților tehnice. Dar fondatorii Timişoara Startup Hub afirmă că mai au multe proiecte pe care speră să le vadă materializate în cel mai scurt timp. De aceea, poate, cofondatorul hubului este de părere că, în cazul în care ar putea da timpul înapoi şi să reînceapă proiectul, „schimbările s-ar face probabil la nivel de nuanţă”  deoarece „capacitatea de schimbare este o calitate care trebuie exercitată în mod continuu”.

Aflați ce alte articole mai cuprinde ediția specială “România hub-urilor”

Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.