Cautare




, Staff

|
|

Un altfel de an excepțional

Urmând calea creșterii economice, piața de fuziuni și achiziții pare în pragul unui nou boom. Așa să fie? Da și nu.
shutterstock_167404766

Anul 2016 a fost excepțional de bun pe piața de fuziuni și achiziții (mergers & acquisitions) din România, apreciază Ioana Filipescu, Partener al Corporate Finance Financial Advisory Services din cadrul Deloitte: o valoare estimată la 3,4-4 miliarde de euro (depinde de evaluările date tranzacțiilor anunțate, dar la care nu se știe suma), cu 37%, în medie, peste cea din anul anterior; 85 de tranzacții de peste 5 milioane de euro; o valoare medie a unei tranzacții (obținută prin eliminarea din calcul a megatranzacțiilor) de 43 de milioane de euro; 3 megatranzacții, de peste 500 de milioane de euro, cele mari fiind de 100-500 de milioane de euro.

„Spre deosebire de prima parte, sfârșitul de an a fost decisiv în a schimba piața. Întrebarea pe care ne-o punem cu toții este: 2014-2016 reprezintă un trend? Este greu de spus, pentru că este o piață mică, ca număr de tranzacții. Vă dați seama în ce măsură valoarea pieței este influențată de tranzacțiile mari”, subliniază Filipescu. Peste jumătate din piața de M&A din 2016, aproape 2 miliarde de euro, o reprezintă cele trei megatranzacții: Ursus Breweries (856 de milioane de euro), 51% din KMG International NV (fostul Rompetrol, 595 de milioane de euro) și Profi (533 de milioane de euro).

În plus, valoarea medie a unei tranzacții, față de cea din țările comparabile cu România (Ungaria, Grecia și Croația), cu un volum anual de 1,5-4 miliarde de euro, este mică. „Dacă pe volum suntem campioni, pe media tranzacției, Ungaria ne depășește. Este mai mare de 40 de milioane de euro”, explică Filipescu. Între țările din Europa Centrală, de Est și de Sud, România este inclusă de investitori în a doua categorie. În prima se află Polonia, Turcia, Austria și Cehia, cu un volum anual de 10 miliarde de euro, iar, după noi, în a treia, Serbia, Bulgaria și restul țărilor din zonă.

Stăm însă bine la investitori. Fondurile de private equity reprezintă 27% din piață, „un nivel obișnuit, cel la care ne așteptam. Am asistat la intrarea unor fonduri mari de investiții, pe care nu le-am avut până acum. Aceasta este o particularitate a anului 2016. Cât de mult se uită alte fonduri mari care n-au intrat deja este în funcție de valoarea activelor care vor ieși la vânzare anul acesta. De la 100 de milioane de euro toți aceștia sunt interesați”, detaliază Filipescu.

Iar reprezentanții Deloitte sunt optimiști. Estimează piața de M&A din acest an la 3 miliarde de euro, din aproape 100 de tranzacții. „Când spun 3 miliarde nu înseamnă o scădere, ci o atenuare a influenței tranzacțiilor foarte mari. Întrebarea este câte megatranzacții vom avea anul acesta. Probabil că vor fi în domeniul energiei sau financiar-bancar”, precizează Filipescu. Radu Dumitrescu, Partner al Servcii de supot în tranzacții și Reorganizare din cadrul Deloitte, adaugă că anul acesta s-ar putea vinde cel puțin două bănci. „Totul depinde de diferența de așteptări. Interes este, și din partea investitorilor care sunt pe piață, și a celor noi. Tranzacțiile se pot încheia atâta timp cât cumpărătorul este dispus să plătească niște bani”, subliniază Dumitrescu. În vizor sunt Banca Românească, Veneto Banca, dar și alte bănci de mici dimensiuni.

Nimic surprinzător în această evoluție. Toate piețele de M&A urmează ciclurile economice, iar România a fost campioană la creșterea PIB-ului, în ultimii trei ani, în Europa. În plus, țara noastră este dependentă de investitorii străini, piața domestică având un procent mic.

De altfel, în ciuda creșterii, actuala piață de M&A din România este departe de boom-ul din 2008, când a ajuns la aproape 7 de miliarde de euro, fără sumele provenite din privatizări. „Pe vremuri, 2000-2008, denumeam megatranzacție orice depășea un miliard de euro. În zilele noastre, tranzacții de un miliard nu vom mai vedea prea multe, așa încât am coborât ștacheta la 500 de milioane de euro”, a detaliat Filipescu.

Pe urma ciclicității din economie, activitatea de M&A a crescut puternic între 2000 și 2008, după care a scăzut puternic între 2009 și 2014. Pentru a nu-și reduce veniturile, consultanții de M&A s-au orientat spre vânzarea de portofolii de credite neperformante (non-performing loans), o piață anuală de 1,5 – 2 miliarde de euro, ca valoare a portofoliilor tranzacționate, care sunt cumpărate la 5-20% din valoare, în funcție de vechimea creditelor, de monedă, de perioada contractuală, de momentul vânzării etc.

„Până anul trecut, tranzacțiile cu NPL-uri au fost locale. De anul acesta, mă aștept să devină regionale. Pe de o parte, potențialii cumpărători și-au dezvoltat infrastructura în toată regiunea. Pe de altă parte, au venit investitori mari care pot face astfel de tranzacții”, a precizat Dumitrescu. În prezent, BNR estimează că mai sunt NPL-uri în valoare de 6,4 miliarde de euro, cu aproape 50% mai puțin decât la începutul crizei.

Din fericire, din 2014, piața de M&A a reînceput să crească, iar 2015 a fost un an foarte bun, valoarea fiind de 2,7 miliarde de euro, din 71 de tranzacții și cu aproape 30% peste anul anterior.

Altă diferență este că, între 2000 și 2008, vânzătorii făceau legea, însă, între 2009 și 2014, cumpărătorii și-au luat revanșa. „În 2015 a fost o piață echilibrată, mai degrabă neutră, dar trebuie să ne gândim la calitatea activului în sine. În prezent, din punct de vedere al evaluărilor piața pare ușor încălzită”, arată Filipescu. Cât de încălzită, vom vedea, cel mai devreme, peste doi ani.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii