Triatlon: Calea spre succes - Forbes.ro
Cautare




, Contributor

SportsMoney |
|

Triatlon: Calea spre succes

Nu e important în ce moment începi, ci cât de departe poţi ajunge. Este doar una dintre asemănările dintre triatlon şi business descoperite de un om de afaceri.
112 triatlon Peter Klosz 1

Indiferent de vreme, nu există zi în care să nu vedem oameni care aleargă, înoată sau merg cu bicicleta, afară sau în spații interioare. O fac pentru a-şi menţine sănătatea şi pentru a avea o minte limpede. De câţiva ani, triatlonul atrage tot mai mulţi oameni de toate vârstele. Nu numai participarea la competiţii are avantaje, ci acestea vin mai degrabă din pregătirea pentru a participa la triatlon.

 

„Triatlonul îţi impune nu numai un lifestyle sănătos, dar şi o anume rigurozitate în viaţa de zi de zi. Practic, te pregăteşti pentru trei sporturi diferite: nataţie, ciclism şi alergare, care necesită multă ambiţie, program zilnic bine stabilit şi 6-10 antrenamente pe săptămână. Îţi dă un scop, îţi dă o stare fizică şi spirituală aparte, o încredere în sine – pentru că faci ceva ce nu mulţi reuşesc să facă. Bineînţeles, participarea în sine este o sărbătoare, atmosfera de amiciţie și camaraderie pe care o întâlneşti în competiţiile de anduranţă fiind ceva care trebuie experimentat. Indiferent de distanţă, de competiţie şi de nivelul de pregătire, un concurs de triatlon în sine este foarte greu şi satisfacţia de a termina, de a te autodepăşi de fiecare dată, îţi oferă nişte sentimente de care uşor poţi deveni dependent”, spune Peter Klosz, președintele Federației Române de Triatlon (FRTRI).

Alerga la Maratonul Piatra Craiului când a aflat prima dată de triatlon, de la un alt concurent, care era triatlonist. Au intrat în vorbă şi a aflat că e din Tîrgu Mureş, ca şi el. Erau în zona Vf. Fundurii – Marele Grohotiş. „L-am întrebat despre ce este vorba în acest sport şi, aşa, între gâfâituri, mi-a povestit ce înseamnă triatlonul. Ajuns acasă, am căutat informaţii pe internet şi am început să mă pregătesc de primul meu triatlon, în 2009, Lacul Reci. Am făcut distanţa de sprint şi am mai convins şi câţiva colegi de la club să vină cu mine, iar ei au făcut proba de ştafetă. Ne-am îndrăgostit pe loc de acest sport, de atmosfera de concurs şi am decis că vom organiza, anul următor, şi noi, acasă, în Mureş, primul triatlon. Aşa, din 2010, avem concurs de triatlon în Tîrgu Mureş”, povesteşte Peter Klosz. Şi tot aşa a ajuns să organizeze, în 2017, Campionatele Europene de Cross Triatlon şi Cross Duatlon.

Nimic nu îl poate opri pe Klosz, nici măcar problemele de sănătate. A fost operat de bypass coronarian în 15 martie şi pe 2 iunie a luat startul la triatlonul Fără Asfalt, la mare. A terminat la tura scurtă (750 înot + 32 km Mountain Bike + 5 km alergare) pe locul 2 din 20 la categoria sa de vârstă şi 21 la open (clasament general), din 128 de participanţi. „Totuşi, tind să cred că nu a fost o idee «strălucitoare». Dacă mi-ar cere cineva sfatul acum, aflat în aceeaşi situaţie, aş zice să mai aştepte câteva luni, dar în astfel de momente omul are tendinţa să îşi demonstreze lui însuşi anumite lucruri, după ce a trecut prin momente dificile. Vrei să simţi «live» că poţi, că viaţa merge mai departe, poate chiar mai bine decât mergea înainte,” explică el.

 

Dezvoltare exponenţială

Triatlonul, atât pe plan mondial, cât şi local, este în vogă. Este un sport relativ scump şi un sport de anduranţă, de autodepăşire, cu un număr tot mai mare de adepţi din partea păturii sociale bine aşezate.

„În România, dezvoltarea a fost una exponenţială, mai ales din 2012, când a fost înfiinţată Federaţia Română de Triatlon, după despărţirea de Federaţia Română de Ciclism. În 2011 au existat cinci competiţii private şi un campionat naţional, cu câţiva sportivi la start, un singur antrenor şcolit în triatlon, niciun arbitru, fără competiţii de copii, fără loturi naţionale. În 2017, am avut 29 de competiţii în calendarul FRTRI, mai mult de 8.000 de finish-eri (numărul celor care termină un triatlon diferă de al celor care îl încep), am organizat campionate europene şi balcanice, chiar şi un campionat mondial. Avem aproape 20 de antrenori şcoliţi de Federaţia Internaţională şi aproape 30 de arbitri internaţionali, loturi naţionale la diferite categorii de vârstă şi subramuri ale triatlonului, am obţinut şi primele medalii la campionate europene şi mondiale şi ţintim calificarea la Jocurile Olimpice de Tineret din 2018 şi la Jocurile Olimpice din Tokyo 2020”, explică preşedintele Federaţiei de Triatlon, care crede că dezvoltarea triatlonului este una de excepţie, atât în aria sportului de masă, cât şi a sportului de performanţă.

Cea mai importantă competiţie organizată în România a fost Campionatul Mondial de Wintertriatlon 2018 Cheile Grădiştei, de departe cel mai bine cotat eveniment organizat de federaţie. Este urmat de Campionatele Europene de Cross Triatlon şi Cross Duatlon Tîrgu Mureş 2017, Cupele Europene de Elite Mamaia 2014 şi 2015, Cupele Europene de Juniori Tulcea 2015, 2016 şi 2017, Ocean Lava Mamaia 2017. În 2018, competiţiile majore sunt Cupa Europeană de Juniori Bucureşti (premieră), Cupa Europeană de Juniori Tulcea, XTERRA România Tg. Mureş. „În 2019 ne pregătim de «competiţia monstru» Multisport Triatlon European Championships, în cadrul căreia, în decurs de 10 zile, se vor organiza şase Campionate Europene la diferite subramuri ale triatlonului, în aceeaşi locație, Tîrgu Mureș. Aşteptăm peste 3.000 de sportivi din Europa la aceste competiţii destinate nu numai sportivilor de performanţă, ci şi sportivilor amatori.”

Visul lui Peter Klosz este ca un triatlonist român să participe la Jocurile Olimpice, poate chiar cele de la Tokyo din 2020. Ca preşedinte al FRTRI, spune că este obligaţia lui să asigure condiţiile necesare ca triatloniştii români să aibă şansa de a îşi câştiga dreptul de a participa la Jocurile Olimpice. Asta înseamnă, practic, toate programele pe termen scurt şi lung ale federaţiei. Programele pe termen scurt, precum Tri-Go-Tokyo, înseamnă asigurarea bazei materiale necesare pentru sportivii de top, încât aceştia să participe la cât mai multe competiţii prin care pot aduna puncte suficiente pentru a ocupa un loc la Olimpiadă.

„Înseamnă că, începând din 2018, participăm la câte două competiţii importante pe lună – cupe continentale şi cupe mondiale, deplasări costisitoare pentru care trebuie să asigurăm fondurile necesare, pe care le obţinem prin contracte cu MTS, cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR), din venituri proprii şi sponsorizări.” Toate programele pe termen lung legate de copii şi cadeţi, de juniori, şcolirea antrenorilor şi organizarea competiţiilor internaţionale în ţara noastră servesc scopului „suprem” – prezenţa triatloniştilor români la cel mai important eveniment sportiv din lume – Jocurile Olimpice.

 

Cum se adună banii

În funcţie de scopurile sale, organizatorul unei competiţii de triatlon poate obţine profituri financiare sau de imagine. La competiţiile organizate de cluburile private, competiţii mici sau concursuri locale sau naţionale ori competiţii internaţionale majore, de exemplu Campionatele Europene de Cross Triatlon şi Duatlon Tîrgu Mureş, care uzual sunt organizate de entităţi private, dacă nu se urmăreşte un profit financiar, se doreşte un bilanţ zero. Finanţările, în cazul acestora, vin de obicei din trei direcţii: autoritatea locală, sponsorizări din mediul privat şi taxele de înscriere.

„În cazul Campionatelor Europene din Tîrgu Mureş, de exemplu, ponderea era, în mare, de 55% pentru autoritatea locală, 10% sponsorizări și 35% taxe de înscrieri. Bugetul total depăşea uşor 75.000 de euro”, explică el. „Au fost prezenţi peste 500 de sportivi, dintre care 350 străini plus însoţitori. După calculele noastre estimative, competiţia a putut să aducă în cele patru zile venituri de peste 250.000 de euro în economia oraşului – locuri de cazare, servicii, restaurante şi tot ce înseamnă turism, nevorbind de profitul pe termen lung în turismul local”.

În cazul evenimentelor organizate de FRTRI, de exemplu Mondialele de Wintertriatlon, scopul a fost mai puţin economic. Federaţia a urmărit să genereze o imagine pozitivă, să popularizeze triatlonul pe toate căile. Era un eveniment major şi o posibilitate de a arăta ce pot. După feedback-urile primite, ei cred că au reuşit să obţină ceea ce şi-au propus, iar pe plan sportiv au obţinut rezultate excelente şi primele medalii de „mondiale”. În acest caz, fondurile necesare organizării au venit de la Ministerul Tineretului şi Sportului, sponsorizări atât de la sponsorul oficial al FRTRI, cât şi de la alte companii private, taxe de înscriere şi venituri proprii FRTRI. Bugetul total a ajuns la aproximativ 45.000 de euro, din care peste 30% erau numai costurile de televizare.

Triatlonul oferă un antrenament complet şi complex. Este cel mai „cool” sport de anduranţă, cu cea mai mare rată de creştere la nivel mondial. Cei care îl practică spun că nu este doar un sport, ci un stil de viaţă. Este o punte de comunicare între oamenii pasionaţi de sport şi este o cale de a-ţi intra în formă. Sunt două tipuri de persoane care practică triatlonul: cei competitivi, care vor să ajungă pe podium sau în preajma lui şi vor să‑şi îmbunătăţească mereu timpul, şi cei care o fac pentru aventură, fun&fitness.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii