Cautare




, Contributor

I'm a News Editor at Forbes Romania, with a focus on covering food industry, health industry, agriculture, tourism, FMCG and HoReCa. Have any news tip? Drop me an email at laura.cioba@forbes.ro

Bunuri de consum |
|

Trendul culturilor vedetă

De mai bine de cinci ani, statisticile autorităților se minunează de potențialul agricol al României, însă „grânarul Europei” încă nu-și poate depăși condiția de a exporta numai materie primă.  
Fantastic,Aerial,Photography,Of,Green,Wavy,Field,In,Sunny,Day.

Care rămâne miza câștigătoare a fermierului român într-un astfel de climat? Alegerile bazate pe teama legată de factorul vreme și evitarea culturilor susceptibile să sufere din cauza lipsei de apă.

Practic, în era tehnologiei și a vitezei, vorbim despre faptul că, în România, fiecare an agricol își pune amprenta diferit asupra evoluției culturilor și randamentelor obținute de fermieri, din cauza schimbărilor climatice care aduc cu sine provocări și scad nivelul de predictibilitate de care agricultura are nevoie pentru a fi competitivă, profitabilă și sustenabilă.

Astfel, pe baza datelor centralizate de către GEOGLAM (Group on Earth Observations Global Agricultural Monitoring Initiative), în anul agricol 2021 culturile-vedetă care plasează fermierii români pe poziția de leader sunt grâul, orzul și rapița. Dacă privim și din interior, nu trebuie să uităm și porumbul. „Calculând o investiție de circa 700 euro pe hectar, care reprezintă cheltuieli de înființare, cheltuieli fixe și variabile, amortizări în fermă, față de un venit generat de minim 1.500 euro, avem deja atributele unei culturi vedetă. Mai mult, porumbul generează costuri mici de depozitare și păstrare a identității”, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Plantele oleaginoase au o cerere deosebită în contextul global, pre și post pandemic, iar susținerea lor a venit din lipsa disponibilității la nivel global, pe de o parte, și din susținerea din partea energiei fosile, pe de altă parte, avantaj de care s-a bucurat anul acesta cultura de rapiță. De menționat este și cultura de grâu, care a urcat abrupt în statistici din punct de vedere al cotațiilor generate de efectele adverse ale vremii la nivel global.

Conform datelor operative din data de 16 august 2021, oferite de către MADR, producția totală de grâu recoltată este de peste 11,3 milioane de tone, fiind cea mai mare producție înregistrată de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Producții medii situate peste media națională de 5.346 kg/ha s-au realizat în vestul țării în județele Satu Mare, Timiș, Bihor, Arad, dar și în județele Olt, Caraș Severin, Ialomița, Brăila și Botoșani.

„Alegerile fermierilor s-au bazat pe teama legată de factorul vreme. Astfel, grâul a intrat cu circa 100.000 tone în plus în asolament 2020 față de 2019, iar rapița a generat o limită inferioară de doar 390.000 hectare”, a punctat și Cezar Gheorghe, expert analist în comerțul cu cereale, care a punctat că primăvara lui 2021 a adus însă în plus la cultura de floarea soarelui diferența de asolament, precum și la porumb, distribuția fiind efectuată la nivel de disponibilitate semințe. Aceste alegeri au fost dictate însă de succesul prețului la cele două produse, semințele de floarea soarelui și porumb, unde vârfurile anului agricol 2019-2020 au fost de 720 USD/tonă, respectiv 238 EURO/tonă, în paritatea CPT Constanța sau procesator intern.

„Nu mizăm pe o cultură anume, încercăm să respectăm rotația, facem tehnologie adaptată factorului limitativ apă și avem în cultură o pondere mai ridicată a culturilor de toamnă (mai mult grâu), pentru a trece mai ușor de stresul hidric care se instalează primăvara târziu. Ne menținem financiar în zona costurilor de producție, cu profituri din cheltuielile directe doar în anii buni”, a explicat Dan Hurduc, fermier din județul Vaslui, care deține 2200 de hectare din care 880 ha cu grâu, 750 ha cu rapița și 300 ha cu floarea-soarelui, restul reprezentând cultura de lucernă și porumb.

În ciuda faptului că în ultimii ani, cea mai profitabilă cultură s-a dovedit a fi rapița, fermierii din Dobrogea au recunoscut însă că, pentru ei, aceasta este precum un bilet la loterie. „Pe cât de rentabilă este rapița, la fel de greu este de prins. Este cunoscut faptul că în regiunea Dobrogea, în perioada optimă de semănat a acestei culturi, avem în fiecare an secetă, iar riscul de a nu răsări este foarte mare”, a recunoscut Vonica Maniu, care deține 2.400 de hectare în județul Constanța, dintre care 1.200 cu rapiță.

Potrivit ultimelor date oferite de către Ministerul Agriculturii, anul acesta, pentru cultura de rapiță s-a înregistrat cea mai mare producție medie la hectar (3.022 kg/ha) din 2007 și până în prezent, datorită soiurilor folosite, aplicării tehnologiei adecvate cât și a condițiilor agro-meteorologice favorabile.

În ceea ce privește regiunea Banat, anul agricol 2021 a fost unul cu o producție bună pentru culturile de grâu, orz și rapiță, care au depășit producțiile din 2019 și 2020 datorită precipitațiilor din perioada octombrie 2020 – aprilie 2021. În această zonă, producțiile la grâu au fost între 6 și 8 tone/ha, ceea ce rezultă o medie de 6,8 – 7 tone/ha, la rapiță de 2,5 până la 4 tone/ha (adică o producție medie de 3 tone/ha), iar la orz producția a fost între 6 și 8 tone/ha, rezultând o producție medie de 7 tone/ha.

Producțiile care au avut de suferit din cauza lipsei precipitațiilor au fost cele din categoria culturilor de primăvară: porumb, floarea soarelui și soia.

„Ploile din luna iulie au venit tardiv pentru unele suprafețe, astfel reducând semnificativ producțiile pe hectar. Cultura de soia a suferit din cauza caniculei și a lipsei precipitațiilor, cauzând avortarea florilor care conduce spre o producție estimată între 0 și 2,5 tone/ha”, a caracterizat situația agricolă a culturilor din zonă, Nicolaie Apopi, fermier din județul Timiș cu 2.520 de hectare cultivate. Acesta a precizat că anul acesta a mizat cu 70% din suprafața fermei pe culturile de toamnă: grâu, rapiță și orz, pentru a obține producțiile dorite.

Chiar dacă ultimii trei ani au fost marcați de schimbări importante, astfel încât preferințele fermierilor cu privire la cultura pe care au mizat s-au modificat în funcție de factorii majori care au modelat piața mondială, exporturile românești cu privire la aceste culturi-vedetă au rămas în aceleași marje procentuale și aduc din nou în lumină discrepanțele dintre anii agricoli 2018‑2019, 2019‑2020 și 2021-2022, susțin specialiștii. „Volumul a fost dictat de ofertă, însă procentual se rezumă la aceleași valori. Sezonul 2021-2022 este în curs, dar potențialul de export se prefigurează a fi în mod sigur mult mai mare față de anii precedenți, creșterea fiind acordată cu diferența pozitivă între 2018-2019 și 2021-2022”, a completat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Cum arată impactul financiar în ceea ce privește exportul acestor culturi? Analizele Clubului Fermierilor Români indică valori deosebite ale producțiilor agricole. Conform evaluării fiecărei culturi la cotațiile din data de 23 august 2021, se remarcă faptul că România are o piață de 8,4 miliarde de euro, care trebuie însă analizată și reglementată.

Sunt cifre impresionante, însă de remarcat sunt și slăbiciunile pe care le prezintă piața noastră agricolă, și anume politici corecte de retenție a materiei prime în țară în vederea procesării. Iar aici, experții fac referire în primul rând la semințele de floarea soarelui care sunt apanaj european și ruso-ucrainean. „Diferența o face faptul că tandemul ruso-ucrainean își protejează materia primă și, implicit, adaugă valoare prin procesare. Noi, din contra, exportăm fără valoare adăugată intra și extra-comunitar”, subliniază Cezar Gheorghe.

În acest context: ce fac țările care importă materia noastră primă? O procesează, creându-și astfel marje de profit din vânzările de ulei rafinat și sroturi. Potrivit specialiștilor, România a ajuns să exporte materie primă precum semințele de floarea soarelui și pe piețe precum Orientul Mijlociu, Asia de Est, Asia de Sud-Est, sau chiar Africa (Sub-sahariană) sau de Sud (Africa de Sud).

În spațiul intracomunitar, țara noastră este un adevărat rezervor de materie primă. România livrează porumb, semințe de floarea-soarelui și rapiță unor state din Europa ca Franța, Spania, în regiuni ca nordul Olandei (semințe de floarea soarelui și rapiță), precum și Ungaria (semințe de floarea soarelui și rapiță). Alte țări care beneficiază de materia primă românească în cantități însemnate sunt și Bulgaria și Turcia, către care exportăm semințe de floarea soarelui și rapiță.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii