Pe vremea când era copil, se construia Barajul Vidraru, şi odată cu el, s-a ridicat o cabană, care a funcţionat, în prima fază, ca sediu pentru inginerii şi arhitecţii care lucrau la baraj. În 1968, cabana, care era amplasată la vărsarea pârâului Valea cu Peşti în lacul Vidraru, a intrat în circuitul turistic, fiind parte din societatea BTT, fostul Birou de Turism pentru Tineret. Nicu Ceauşescu, fiul răsfățat al cuplului Ceaușescu, a ales să o păstreze pentru a merge cu prietenii, cabana devenind astfel prohibită. Dumitru Grecu avea atunci 15 ani şi nu spera că îi va trece vreodată pragul. În comunism, când majoritatea populaţiei nu avea acces la produsele de import, aici găseai de toate. În cazul în care Nicu Ceauşescu nu venea cu prietenii lui, se mai puteau caza aici, pentru o noapte, persoanele cu relaţii la acea vreme. Pentru argeşeni, o noapte la cabana Valea cu Peşti era un vis. Între timp, Dumitru Grecu a terminat Politehnica şi 11 ani a lucrat în cercetare la Electroargeş. Apoi a decis că are nevoie de o provocare: fabrica de globuri şi ceramică din Curtea de Argeş, pe care a condus-o doi ani.
Odată cu schimbarea regimului comunist, după Revoluţia din 1989, imposibilul a devenit posibil. Dumitru Grecu povesteşte că lucra la Cooperaţia Meşteşugărească, iar în 1993 a devenit directorul societăţii Posada, care administra şi deţinea patrimoniul, inclusiv al acestei cabane. Atunci i-a trecut pragul şi şi-a dat seama de potenţialul ei. Multe personalităţi ale vremii şi-o doreau datorită poziţiei. Este construită pe o peninsulă, care intră în Lacul Vidraru, înconjurată de apă pe un arc de cerc de 270 de grade, cu muntele în spate, într-un loc cu energie benefică. Mai mulți oameni de afaceri au luptat timp de cinci ani pentru a intra în posesia cabanei, deşi în 1994, printr-un proces de privatizare prin metoda MEBO, salariaţii societăţii Posada cumpăraseră deja întreg patrimoniul societăţii, inclusiv cabana. Actualul acționar majoritar este însă acum Dumitru Grecu, care a păstrat vechea structură a cabanei şi a extins-o de la 15 camere la 60, capacitatea de cazare fiind de 150 de persoane. „Am deschis hotelul în august 2011. Am păstrat vechea structură, arhitectura și numele. Valoarea investiţiei a fost de 3,5 milioane de euro, din care 2,1 milioane de euro fonduri europene. Restul investiţiei a fost acoperită din surse proprii şi bani împrumutaţi de la bancă“, spune Dumitru Grecu. Obținerea fondurilor europene a fost anevoioasă. „Erau fondurile alocate imediat după aderare, în 2007, şi nu prea se știa cum trebuiesc alocate. Am făcut dosarul și mi l-au respins. Nu existase un proiect precedent prin care o cabană să fie transformată într-un hotel de patru stele. După trei luni de temeinică argumentare și amenințări cu darea în judecată a acelor care refuză să semneze proiectul de finanţare, proiectul a fost acceptat și apoi declarat de succes de către Ministerul Dezvoltării şi Turismului“, povestește Dumitru Grecu.
Cei mai mulţi turişti vin aici vara, odată cu deschiderea spectaculosului traseu Transfăgărăşan, care leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania, străbătând Munţii Făgăraş, cea mai înaltă grupă montană din România, ce fac parte din Carpaţii Meridionali. Drumul ajunge în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2.042 m. Astfel, Transfăgărăşanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul şoselelor alpine din România, după Transalpina din Munţii Parâng, care urcă până la 2.145 m.
Îndrăgit de străini
Transfăgărăşanul este mediatizat mai ales de către străinii care ajung să îl cunoască. Un astfel de moment a fost sosirea echipei Top Gear. Cele trei maşini de lux alese pentru această emisiune au fost: Aston Martin DBS V12 Volante, un Ferrari California şi un Lamborghini Gallardo LP560-4 Spyder. La sfârşitul episodului „Decapotabile în România” a emisiunii pe care echipa de atunci a „Top Gear“ – Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May – a realizat-o în România, Jeremy Clarkson a spus că Transfăgărăşanul este „cel mai frumos drum din lume“, un titlu pe care îl acordase în trecut Trecătorii Stelvio din Italia. „Construit în anii 70, acesta este Transfăgărăşanul. 6.000 de tone de dinamită au fost folosite pentru realizarea acestuia şi 40 de vieţi au fost pierdute. Dar din aer arată ca şi cum fiecare curbă a fiecărei mari piste de curse din lume a fost înnodată pentru a crea o mare fundă a perfecţiunii automobilistice“, spunea Jeremy Clarkson aflat la volanul unui Aston Martin. „Acesta este cel mai bun drum din lume! România îţi mulţumim că ai acest drum. Putem să rămânem aici pentru totdeauna?“ a mai spus Clarkson. Vedeta Discovery Channel – Les Stroud, celebrul supravietuiţor în sălbăticie, a filmat în Argeş unul dintre episoadele emisiunii inventate de el – „Survivorman“, ocazie cu care afirma despre Transfăgărășan că este „Drumul lui Dumnezeu“. Numeroşi actori de la Hollywood au ales Transfăgărăşanul ca platou de filmare, fiind impresionaţi de frumuseţea şi măreţia acestui drum. Sharon Stone şi Andy Garcia au filmat pelicula „What About Love“; celebrul regizor Francis Ford Coppola, cunoscut pentru seria „Naşul“, a filmat aici pentru „Youth Without Youth“; Adrien Brody şi Rachel Weisz, ambii câştigători ai premiilor Oscar, au venit pe Transfăgărăşan pentru a filma „The Brothers Bloom“; Nicole Kidman şi Jude Law au filmat pentru „Cold Mountain“; Nicolas Cage a filmat „Ghost Rider 2 – Spirit of Vengeance“, iar o reclamă filmată de celebrul actor Jean-Claude Van Damme pe Transfăgărăşan a apărut în Marea Britanie. Zona este împânzită de obiective turistice: Biserica Domnească, Mănăstirea Curtea de Argeş, Fântâna lui Manole, Biserica Olari la Curtea de Argeş, Mănăstirea Corbii de Piatră, Mănăstirea Aninoasa, Cetatea Poienari, celebrul traseu Valea lui Stan, barajul și lacul Vidraru şi nu numai. Casele din satele prin care se trece cu maşina mai păstrează încă detalii din arhitectura veche, iar timpul pare că nu se grăbeşte deloc.
Spectaculoasa şosea ar trebui să fie deschisă o perioadă mai mare de timp în fiecare an. „Încă ne mai luptăm pentru asta. Ne-am întâlnit în anii trecuţi cu reprezentanții Comisiei de Transport din Camera Deputaților, cu Ministrul Finanțelor și au decis să facă un studiu de fezabilitate pentru a determina condițiile în care Transfăgărășanul poate fi deschis tot timpul anului. Când au văzut că drumul este perfect circulabil au decis să fie deschis mai devreme, iar anul următor l-au deschis şi mai devreme. Anul acesta voiam să îl deschidem la 1 mai, dar, pentru că a nins foarte mult, urma să îl deschidem pe 15 mai“, spune Dumitru Grecu.
Un alt moment mediatizat a fost vizita Mădălinei Ghenea și a lui Gerard Butler în iulie 2013. „Era 20 iulie, iar hotelul era plin. Păstrasem două camere, dar nu pe cele mai bune. Nu eram siguri că ajung. Actorul a fost foarte deschis față de personalul și clienții hotelului și a apreciat meniul tradițional. La plecare, pentru a-i scăpa de paparazzi, i-am luat cu mașina mea pentru a-i duce spre Cabana Capra, unde îi aștepta elicopterul. Speram să trecem neobservaţi. Paparazzi și-au dat seama, s-au anunțat unii pe alții și au pornit după noi. Erau opt mașini. Gerard Butler i-a filmat și s-a amuzat de situație. Au lungit suspansul și am ajuns de două ori până aproape de elicopter, pentru că ne-am mai plimbat prin sat. Apoi am intrat sub elicele elicopterului cu mașina, și din mașină au intrat direct în elicopter. Ne-am pupat, ne-am despărțit și a doua zi Gerard m-a sunat și mi-a mulțumit pentru tot ce am făcut. A spus că a fost frumos și cu multă adrenalină“, povesteşte Dumitru Grecu.
Proiect de un miliard
Unul dintre cei mai buni arhitecți din județul Argeș l-a vizitat pe Dumitru Grecu și i-a încredințat planurile de dezvoltare ale zonei Transfăgărășan, realizate în perioada comunistă. „Arhitectul Nicolae Ernst a şi pictat câteva hoteluri de pe acest traseu. Transfăgărășanul fusese construit în perioada comunistă special pentru realizarea unei stațiuni alpine, pentru că aici este cea mai lungă perioadă de timp cu zăpadă. A văzut că mă interesează Transfăgărășanul și mi-a spus că îmi dă aceste planuri, pentru că spera că voi face eu ceva cu ele. Am considerat că este de datoria mea să continui acest proiect, afirmă Dumitru Grecu“. Pe baza acestor planuri, el a realizat un proiect modern pentru o staţiune turistică alpină cu mai multe hoteluri de patru şi cinci stele şi un complex hotelier de cinci stele pe malul lacului Vidraru. În funcție de calitatea materialelor folosite, valoarea totală a investiţiilor poate ajunge până la un miliard de euro. În acest proiect ar urma să fie implicați mai mulți investitori și statul român, prin infrastructura de acces. Accesul se va putea face rutier, cu un trenuleț electric și cu telecabina.
Pe lângă hotelul Valea cu Peşti, Dumitru Grecu mai deţine Hotelul Naturalias, în Albeştii de Argeş şi pensiunea Casa Domnească din Curtea de Argeş. Naturalias este un proiect destinat prevenirii îmbătrânirii prin metode naturale. Proiectul ar urma să fie finanţat din fonduri europene, pe care Dumitru Grecu se luptă din nou să le obţină. După cât de implicat este în dezvoltarea acestei zone, l-am întrebat dacă el a ales Transfăgărăşanul sau a fost invers. Este convins că Transfăgărăşanul l-a ales pe el.
