FacebookTwitterLinkedIn

În 2006, circa 41% dintre românii din mediul urban declarau că: „Banca mă ajută în ceea ce vreau să fac”, arată Studiul Național de Audiență (SNA) FOCUS, realizat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT). Era unul dintre anii (puțini la număr) în care „economia duduia” și începuse să se poarte (cu lăcomie) o „modă” pe care românii n-o mai trăiseră până atunci: „creditele cu buletinul”. Altfel spus, important era să ai buletin ca împrumuturile să curgă peste tine. În următorii șase ani, marcați de criza economică începută în 2009, numărul celor care au considerat că băncile „îi ajută” s-a redus simțitor. Anul trecut, doar 24% dintre orășenii au fost în stare să confirme „ajutorul” băncilor. Relația de parteneriat, îți dau bani ca să te ajut în ceea ce vrei să faci, s-a prăbușit. Nu are rost să căutăm vinovații ori pe cei care au greșit. Pe de o parte, băncile s-au retras din viața reală (datorită crizei și angoaselor create de dificultățile financiare), iar pe de altă parte, românii și-au temperat „nevoile de consum”, preferând să trăiască și fără ajutorul (înrobitor) al bancherilor.

O cifră relevantă în acest sens, desprinsă din studiul BRAT, arată că 71% dintre românii din mediul urban consideră că „băncile
sunt interesate doar de banii noștri și de beneficiile pe care le pot avea de pe urma acestora”. Firește, banca nu este o instituție „de asistență socială”, care oferă bani dezinteresată, dar această conștientizare a românilor – „băncile sunt interesate doar de banii noștri” – contribuie la adâncirea prăpastiei care s-a căscat între bănci și clienți.

Astfel, s-a ajuns în 2013 ca 55% dintre românii din orașe să declare că au încredere doar în băncile mari. În 2006, cifra procentuală a încrederii în marile instituții bancare a fost de 71%. Așadar, o pierdere masivă de încredere în rândurile clienților. Asta în situația în care în cei șase ani analizați de studiul BRAT, în piața bancară n-au avut loc falimente răsunătoare, așa cum s-au întâmplat în anii ’90. Pierderea încrederii a avut loc doar datorită comportamentului reținut și „antipatic” al bancherilor.cifră relevantă în acest sens, desprinsă din studiul BRAT, arată că 71% dintre românii din mediul urban consideră că „băncile sunt interesate doar de banii noștri și de beneficiile pe care le pot avea de pe urma acestora”. Firește, banca nu este o instituție „de asistență socială”, care oferă bani dezinteresată, dar această conștientizare a românilor – „băncile sunt interesate doar de banii noștri” – contribuie la adâncirea prăpastiei care s-a căscat între bănci și clienți.

De asemenea, circa 35% dintre intervievați au declarat că preferă să-și țină economiile acasă (bună informație pentru hoți!), pentru că nu au încredere în bănci. În 2006, procentul celor cu „banii la saltea” era de 25%. Nu-i mai puțin adevărat că românii au început să stea din ce în ce mai prost în relația cu banii lor. Doar 28% dintre cei interveviați au declarat că, în 2013, reușesc să pună bani deoparte față de 36% în 2008.

Dar la ce mai folosesc băncile? Studiul BRAT relevă că 34% dintre românii de la oraș folosesc băncile pentru depozite, în scădere față de 2008, când 43% făceau această afirmație. Orășenii rămân circumspecți în achiziționarea de noi credite. Intenția de achiziție pentru acest an este la o treime față de cifrele anului 2006, în special în cazul creditelor pentru achiziționarea unui automobil, a unui teren sau a creditelor pentru nevoi personale. Cea mai mare scădere se înregistrează la nivelul achiziției de automobile. Astfel, doar 1,5% dintre români intenționează să-și deschidă un credit pentru achiziționarea de automobile, față de 5,1%
în 2006.

Atenție la comisioanele bancare! În 2008, a fost atins maximul numărului celor dețineau depozite de economii (13%). Numărul acestora s-a redus treptat, atingând în prezent nivelul din 2006, adică 10% dintre locuitorii de la orașe având în prezent un astfel de depozit. Mai mult, românii au început să acorde o importanță din ce în ce mai mare comisioanelor percepute de bănci. Comparativ cu 2006, când 7% dintre români acordau atenție comisioanelor, în prezent 11% le consideră importante. De subliniat faptul că aproximativ un milion de români consideră comisioanele ca fiind al doilea cel mai important criteriu pentru alegerea băncii la care urmează să-și deschidă un depozit. Nivelarea dobânzilor pe piața bancară a scos în față comisionul, aceasta devenind „elementul” care face diferența dintre produsele instituțiilor bancare. Totuși, trebuie remarcat și faptul că 22% din populația din orașe consideră că dobânzile oferite la crearea unui depozit sunt cele mai importante. Dar numărul celor aleg banca în funcție de dobânda acordată la depozite a scăzut cu 11 puncte procentuale începând din 2006.

Conturile curente s-au înmulțit. Dacă scăderea numărului de credite este evidentă, bancherii se pot mulțumi cu o activitate „susținută” în zona conturilor curente. Asta pentru că din ce în ce mai mulți români primesc lefurile pe carduri. În prezent, circa 30% dintre români dețin un cont curent în lei, iar 25,5% își încasează salariul pe card. În 2006, 19% declarau că au o cont curent în lei și 20% primeau salariul pe card. Creșterea utilizatorilor de carduri pentru încasarea salariului se datorează în principal băncilor care și-au promovat cu tenacitate acest serviciu.

Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România