Cautare




, Contributor

Sunt redactor Forbes Romania, coordonator al proiectului Forbes 50 cele mai influente femei din România, scriu despre cariere, educație și servicii medicale.

Lideri |
|

Toate drumurile duc la bancă

De ce e importantă intrarea unui „rege al asfaltului” pe o piaţă în curs de recalibrare.
umbrarescu_ok.jpg

Dorinel Umbrărescu,  unul dintre «regii asfaltului», surprindea în prima jumătate a lui 2013 prin cumpărarea a 93% din ATE Bank România de la Piraeus Bank. Tranzacția de circa 10 milioane de euro a fost finalizată în luna decembrie, iar «moştenirea» primită de omul de afaceri este cât se poate de favorabilă, deoarece, cu o  rată a creditelor neperformante zero, ATE reprezintă un caz unic pe piaţă.  Astfel, rata de solvabilitate a băncii este mare, de  42%, deoarece anterior, Piraeus Bank a preluat cea mai mare parte  a portofoliului de credite. Noua bancă ce urmează a fi lansată se va numi  Banca Română pentru Credit şi Investiţii.

Dar domeniul în care a devenit cunoscut ocupantul locului al unsprezecelea în cea mai recentă ediție a topului Forbes 500 Miliardari (cu o avere estimată la 300 de milioane de euro) a fost cu totul altul decât cel bancar.  După ce, în anii precedenţi, afacerile băcăuanului care controlează, alături de soţie, companiile UMB Spedition (construcţii şi reparaţii de autostrăzi) şi Tehnostrade, impresionau prin creşteri spectaculoase, în 2012 (ultimul an pentru care sunt disponibile informații pe site-ul Ministerului de Finanțe), cifra de afaceri a UMB Spedition a fost în scădere faţă de 2011, de la 187 de milioane de euro la circa 138 de milioane de euro, iar Umbrărescu a anunţat în 2013 că va fi nevoit să trimită acasă aproape trei mii de oameni.  De aici, probabil, şi interesul omului de afaceri pentru alt domeniu.  După Valer Blidar, un alt puternic om de afaceri local, care lansa în 2009 Banca Feroviară, Umbrărescu este al doilea om de afaceri român care fondează o bancă pe timp de criză.

Alături de unii jucători de pe piaţă care se întreabă dacă este o iniţiativă inspirată, Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, îşi exprima la rândul său îndoiala că investiţia în sectorul bancar este o soluţie pentru dezvoltarea capitalului românesc.

Întrebarea este mai mult decât legitimă într-un sector grav afectat de criză, unde BCR, cel mai mare jucător de pe piaţă, a trecut în 2013 printr-un proces de restructurare, în urma căruia a concediat 1200 de angajaţi din retail banking şi a angajat 400 de persoane cu jumătate de normă. 

Totuşi tranzacțiile de pe piața bancară nu au lipsit anul trecut. De pildă, grupul polonez Getin Holding a devenit, la începutul lunii decembrie, acţionar cu drepturi depline al RIB, o bancă preluată de la foştii acţionari după ce aceştia nu au mai putut să o susţină.

Ultima zi a anului trecut a adus o nouă tranzacție, după ce banca ungară MKB, parte a grupului german BayernLB, a anunțat că a vândut subsidiara românească Nextebank către Emering Europe Accession Fund (EEAF), un fond administrat de Axxess Capital, care deține, printre altele, instituția financiară nebancară Patria Credit. E drept, tranzacţia urmează să fie încheiată după obţinerea avizului BNR. Alte bănci care aşteaptă cumpărători sunt Millennium şi Volksbank.

În 2013, pe piaţa bancară au mai existat și vânzări de portofoliu, precum cel de retail al RBS către UniCredit Ţiriac și cel al Citi către Raiffeisen. UniCredit a preluat astfel active de circa 315 milioane de euro şi pasive de 230 de milioane de euro, precum și 80.000 de clienţi de retail.  Henk Paardekooper, CEO RBS România, estimează că sectorul bancar românesc a avut o evoluţie pozitivă, iar faptul că a reușit să devină profitabil după câţiva ani de pierderi „va conduce la îmbunătăţirea ratelor de adecvare a capitalului băncilor, ceea ce va da un impuls pozitiv activităţii de creditare a economiei”.

Potrivit lui Adrian Mitroi, lector Investiţii şi Finanţe Comportamentale, la Academia de Studii Economice, modelul de business bancar este în curs de recalibrare, într-o realitate mai orientată pe servicii şi mai puţin pe preţ: „competiţia este acerbă şi scoate în evidenţă erori de pilotaj managerial, de genul unei expuneri prea mari pe un sector doar pentru acaparare de cotă de piaţă cu orice preţ”, spune Mitroi, care crede că, acum, în piaţă, o parte importantă din capitalul disponibil (financiar şi uman) este alocată businessurilor generate anterior şi reparării exceselor.  „Trendul merge către repatrierea capitalului şi realocarea lui spre linii de business mai conservatoare, în ţara de origine”. Începând cu noul ciclu economic, însă, România  va trece printr-un punct de inflexiune care o va  poziţiona mai atractiv pentru capital investiţional şi uman, susţine Adrian Mitroi.

Aflați ce alte articole mai cuprinde ediția specială “14 pentru 2014”

Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei din 20 ianuarie, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer  sau în aplicația de iPad a Forbes România.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii