Antreprenorii reprezintă motorul de creştere al oricărei economii şi o sursă de locuri de muncă. La nivel european, după apariția crizei, apetitul pentru antreprenoriat a scăzut cu câteva puncte procentuale (de la 55% în 2009 la 42% în 2012), potrivit unui Eurobarometru despre antreprenoriatul în statele membre UE, din 2012. Statutul de angajat rămâne opţiunea preferată pentru mulţi europeni care se simt, în acest mod, mai protejaţi în faţa furtunilor economice. Cu toate acestea, există şi oameni dispuşi să ia totul de la zero, să îşi investească toată averea, să se lupte cu birocraţia inevitabilă, numai pentru ca ideea lor de business să prindă viaţă. Bărbaţii vor mai mult decât femeile să fie pe cont propriu, iar tinerii îşi doresc mai mult să fie proprii şefi decât restul populaţiei.
În România, atitudinea legată de antreprenoriat urmează aproape tendinţele la nivel european. Aproape jumătate dintre români (48%) spuneau, în 2012, că ar prefera să fie antreprenori mai degrabă decât angajaţi, în timp ce, la nivel european, numai 37% aveau aceeaşi opţiune. În schimb, în rândul tinerilor români, dorinţa de a deveni antreprenor, se simte mai mult, căci acest segment al populaţiei este mai atras de perspectivele pe care le oferă lucrul pe cont propriu.
Principalele trei motive pentru care tinerii români îşi doresc să înceapă o afacere sunt autoîmplinirea, posibilitatea de a-şi pune în practică ideile (52%), independenţa (26%), perspectiva unor venituri suplimentare (13%), potrivit Barometrului culturii şi educaţiei antreprenoriale în rândul tinerilor, România, 2014, realizat de EY. „Sectorul IMM-urilor reprezintă incubatorul din care se nasc viitoarele afaceri de succes. Şi, mult mai important, este zona în care tinerii învaţă să fie antreprenori, cum să conducă o afacere, cum să depăşească barierele aşezate între ei şi succes”, explică Gabriel Sincu, Tax Executive Director la EY România.
Problemele apar atunci când vine vorba de finanţarea afacerii fiindcă majoritatea susţin businessul din economiile personale, în prima fază, şi mai apoi de la surse externe precum băncile, investitorii de tip angel sau crowdfounding. Coaliţia pentru Dezvoltarea României, o platformă de consultare ce înglobează organizaţiile cele mai reprezentative pentru mediul de afaceri autohton, sublinia că unul dintre cei cinci piloni care ar trebui să susţină o strategie de dezvoltare a antreprenoriatului este şi finanţarea privată, pe lângă accentul pus pe câteva domenii importante pentru economie, returnarea investiţiei, educaţia şi scăderea birocraţiei şi costurilor administrative inutile.
Fiindcă aceste bariere nu sunt imposibil de trecut, alte piedici le reprezintă chiar greşelile pe care le fac, din nepricepere, cei care cochetează cu antreprenoriatul. „Cel mai des întâlnite greşeli ţin de amatorism în domeniul organizării şi administrării afacerii. Oamenii sunt mult prea ocupaţi de problemele curente şi ajung « să nu mai vadă pădurea din cauza copacilor », lucru care se întoarce împotriva lor atunci când afacerea a ajuns la o masă critică de la care antreprenorul are nevoie de ajutor pentru a putea continua ritmul de creştere”, mai argumentează Sincu subliniind, în acelaşi timp, importanţa unui demers clar încă de la începutul afacerii.
Şi dacă de la consultanţi, de regulă, toată lumea aşteaptă sfaturi sau predicţii, sugestia pe care le-o transmite Gabriel Sincu celor aflaţi la început de drum poate fi sintetizată „foarte bine într-un proverb al indienilor Dakota: «atunci când îţi dai seama că eşti călare pe un cal mort, e timpul să descaleci». Mai pe româneşte, dacă ideea care ţi s-a părut grozavă nu merge, e bine să renunţi la ea până nu e prea târziu”. Antreprenoriatul este o experienţă plină de adrenalină, însă nu este pentru oricine şi nu toate ideile sunt, în cele din urmă, businessuri sustenabile.
