Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

|
|

Teodor Meleșcanu: „Sunt convins că ne vom îndeplini rolul de mediator cu succes, avem o experiență de peste 10 ani ca stat membru care participă la adoptarea deciziilor europene și suntem deja participanți ca președinție din umbră pe lângă președinția austriacă la Consiliul UE”

Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Externe, despre oportunitățile și pericolele României în contextul internațional tot mai dinamic din prezent.
052 core Melescanu

Care sunt punctele forte/slabe ale României în contextul internațional actual? 

Există două repere tradiționale ale politicii externe românești care nu s-au schimbat în ultima perioadă (din anii ’90 în prezent) respectiv apartenența la UE și NATO. Evident, modalitatea de raportare la cele două structuri s-a schimbat, a evoluat, anii ’90 și începutul anilor 2000 au fost marcați de eforturile de aderare iar după 2004, respectiv 2007, vorbim de exercitarea rolului de membru cu drepturi depline în ambele organizații. Însă, dincolo de aspectele formale, aceste două repere constituie în continuare puncte de referință pentru trasarea obiectivelor de politică externă ale României în sensul în care potențarea rolului de membru în cele două structuri este un efort constant și, așa cum știți, o prioritate clară a politicii externe, așa cum reiese din programul de guvernare 2018-2020.

Mai concret, cu privire la relația cu UE, eforturile diplomației române au permis, în această perioadă, creșterea rolului României ca stat membru UE în sensul unei participări și implicări mai active atât în procesul legislativ la nivel UE, cât și în procesul trasării liniilor directoare pentru acțiunea politică a Uniunii, la nivelul Consiliului European. De asemenea, se apropie un moment istoric pentru noi, și anume preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2019, iar pregătirile pentru acest prim mandat sunt pe ultima sută de metri. E un rol important pentru noi și un test al devenirii și vocației noastre europene. Astfel, inclusiv din perspectiva de președinție a Consiliului UE, vom susține dezvoltarea proiectului european pe baza principiilor și fundamentelor stabilite de Tratatele UE astfel încât UE să rămână în continuare un spațiu al competitivității, convergenței și coeziunii.

Nu putem vorbi de apartenența și relația excelentă cu UE fără să vorbim despre faptul că suntem membri NATO, iar raportul cu alianța nord-atlantică reprezintă o altă realizare semnificativă a diplomației române. Pentru prima oară în istoria Alianței a fost organizată o reuniune dedicată situației de securitate la Marea Neagră, la cel mai înalt nivel, cu participarea Georgiei și Ucrainei, cu ocazia Summit-ului NATO de la Bruxelles din iulie. Am obținut, anul acesta, creșterea considerabilă a prezenței navale NATO în Marea Neagră, iar Prezența Înaintată a forțelor și structurilor NATO în statele aliate de pe Flancul de Est a fost consolidată. România are o contribuție majoră la operațiunea NATO din Afganistan, iar la summit-ul din acest an am anunțat creșterea acestei contribuții cu peste 150 de militari, ajungând la aproximativ 950 în total anul viitor. Totodată, ne numărăm printre cele opt state aliate care vor atinge cel mai probabil în acest an o alocare bugetară pentru apărare de 2%. Vorbim, așadar, de relații privilegiate și vreau să vorbesc despre Parteneriatul strategic cu Statele Unite, un alt pilon al politicii noastre externe și de securitate. La capitolul realizări ale diplomației se încadrează convenirea, la cel mai înalt nivel, a întăririi relației de parteneriat strategic, cu accent pe dimensiunea de securitate și cea economică. Pentru prima oară în acest an, a avut loc la București o întâlnire la nivel înalt, parte a dialogului strategic cu SUA.

Totodată, relaţia dintre România şi Republica Moldova a fost şi rămâne specială, o temă faţă de care există aşteptări şi interes la nivelul ambelor societăţi. Dezvoltarea relației noastre constituie o prioritate de prim rang a Guvernului României, iar obiectivul strategic îl reprezintă integrarea europeană a Republicii Moldova. Avem un portofoliu consistent de proiecte în derulare, care au un fir comun: racordarea ireversibilă a Republicii Moldova la UE şi, implicit, la România, sub raport energetic, al infrastructurii, al instituţiilor, dar şi al valorilor. În ceea ce privește relația cu Federația Rusă, ne dorim relații bilaterale mai bune și suntem interesați de o relație bazată pe realism şi predictibilitate, este una dintre marile puteri ale lumii. Acest raport necesită însă, pe de o parte, o recunoaștere reciprocă a intereselor pe care le are fiecare parte și, pe de altă parte, a respectării normelor şi principiilor Dreptului internațional.

În ceea ce ne privește, există disponibilitate pentru această ameliorare, dar trebuie să ținem cont și de faptul că Rusia are o anumită poziție în ceea ce privește relația cu noi, în ceea ce privește apartenența României la UE și NATO. Cel mai invocat element este cel al instalației de la Deveselu, subiect pe care poziţia noastră este foarte clară – este o facilitate defensivă, care nu are niciun fel de capacitate ofensivă de a crea probleme, ci doar aceea de a intercepta rachetele balistice care se pot îndrepta spre teritoriul ţărilor membre din NATO.

 

Cât de atractivă este România din punctul de vedere al investitorilor străini? 

Actualul climat economic internațional este destul de complicat, cu evoluții adesea imprevizibile, și cu o anumită tendință spre manifestări de unilateralism și protecționism comercial. În acest context dificil, România se pronunță cu consecvență pentru depășirea prin dialog a disensiunilor comerciale, pentru relații internaționale bazate pe reguli, inclusiv pentru identificarea, după caz, a celor mai bune soluții de reformare a normelor comerțului internațional, pentru a corespunde mai bine provocărilor actuale.

Într-o regiune geografică cu un specific complex, România are un profil european și internațional de partener solid, reputat și de încredere, care își respectă angajamentele şi contribuie la dezvoltarea construcției europene și a cooperării regionale. Pentru a atrage cât mai multe investiții străine, un stat trebuie să ofere în primul rând stabilitate economică și politică, precum şi o predictibilitate a cadrului legislativ și a acțiunii instituționale care să permită dezvoltarea de proiecte pe termen mediu și lung și planificarea strategică a afacerilor.

 

Ce fel de Uniune Europeană ne dorim, în contextul în care se vorbește tot mai des despre un proiect cu mai multe viteze?

În opinia mea, un astfel de proiect, al unei Europe cu mai multe viteze nu va fi adoptat în mod oficial. În primul rând pentru că este o idee care ar întâmpina multă rezistență din partea multor țări, nu doar a noastră. În ceea ce ne privește, noi ne dorim o Uniune bazată pe solidaritate, pe coeziune și convergență, acestea fiind valorile primare, care au stat la baza construcției europene și care au animat evoluțiile politice ale acesteia.

O Uniune Europeană competitivă, care să facă față presiunilor economice globale, mai ales în contextul unor dinamici noi, din zone precum Asia sau a unor repoziționări din perspectivă comercială (SUA) nu este realizabilă decât în cazul în care reușim să consolidăm și să creștem performanța la nivelul întregii Uniuni. Or, fără reducerea decalajului între economiile statelor membre și fără asigurarea unor politici care să mențină și să dezvolte convergența, eforturile vor fi sortite eșecului. Cred că e foarte important să conștientizăm importanța acestei abordări, și nu doar la nivel de asumare politică europeană, ci și la nivelul deciziilor politice naționale. O Europă cu mai multe viteze însă, dincolo de formatele diferite de cooperare care există deja, antrenează riscul de a compromite ritmul de creștere la nivelul Uniunii și de a afecta competitivitatea Uniunii.

În fine, scenariile propuse de Comisia Europeană nu sunt exhaustive, sunt doar niște puncte de plecare pentru dezbaterea politică și am convingerea că decizia finală nu va ignora valorile pe care s-a construit Uniunea. Vom promova aceste idei și din poziția de președinte al Consiliului UE. România îşi dorește întărirea UE în forma în care există acum, stabilită prin tratatele existente. În acest context, extrem de important este Summitul de la Sibiu de anul viitor, în cadrul căruia toate părțile vor avea ocazia să își exprime punctul de vedere privind viitorul Uniunii.

De asemenea, ambiția noastră este să fim parte a nucleului dur al Europei, să fim parte a zonei țărilor care sunt preocupate de dezvoltarea proiectului european.

 

2019 aduce runde electorale la nivelul UE. Cum ar trebui să gestioneze România acest context, din calitatea sa de președinte al Consiliului Uniunii Europene? 

Într-adevăr, 2019 este un an important, cu implicații majore pentru viitorul Europei. De asemenea, întrucât Parlamentul European va intra în perioada electorală, va trebui să fim foarte activi în prima parte a mandatului. Una dintre sarcinile cele mai importante pe care le va avea președinția României la Consiliul UE este aceea de a fi un real mediator, de a facilita realizarea unui consens la nivelul UE pe diverse teme şi dosare care fac obiectul dezbaterilor noastre, printre cele mai importante dosare fiind Brexit și Cadrul Financiar Multianual. De asemenea, vom continua negocierile și adoptarea unor dosare deschise de președințiile anterioare, în special Bulgaria şi Austria. Sunt convins că ne vom îndeplini rolul de mediator cu succes, avem o experiență de peste 10 ani ca stat membru care participă la adoptarea deciziilor europene și suntem deja participanți ca președinție din umbră pe lângă președinția austriacă la Consiliul UE. E drept că o măsură a succesului președinției, în primul semestru al anului viitor este numărul de dosare finalizate. În momentul de față, există aproximativ 170 de dosare legislative discutate între statele membre, la care se adaugă zeci de alte dosare nelegislative sau inițiative europene. Însă dincolo de dosarele curente, să nu uităm că vom găzdui și una dintre cele mai importante dezbateri politice, comparabilă poate cu dezbaterile privind Tratatul de la Lisabona, care va marca viitorul Uniunii și restabilirea valorilor și a modului în care Uniunea va funcționa. Din nou, am convingerea că decizia finală va prezerva valorile fundamentale ale Uniunii și a principiului, „leaving no man behind”. Pe termen mediu și lung, cred că experiența președinției la Consiliul UE va fi benefică și pentru administrația românească, mai ales la nivelul modului de poziționare și de implicare concretă și activă în procesul decizional european. De asemenea, în rândul societății, sper că președinția va permite o internalizare mai clară a statutului de stat membru al Uniunii și o participare mai activă a cetățenilor, inclusiv prin participarea la consultările publice și inițiativele cetățenești.

 

Ținând cont de dinamica globală și de provocările curente la nivel internațional, putem vorbi de o schimbare de paradigmă la nivelul diplomației?

Azi ne confruntăm cu numeroase provocări globale, cum ar fi amenințările la adresa securității, dezastrele naționale, poluarea mediului, crizele financiare, războaiele civile și încălcările drepturilor omului. Multe probleme au căpătat o nouă dimensiune internațională, globală.

Pe de o parte, globalizarea este cu siguranță o forță unificatoare: principiile unei economii de piață libere au fost acceptate aproape în întreaga lume; tehnologiile moderne facilitează schimbul de informații și comunicare. Pe de altă parte, procesul de globalizare provoacă, de asemenea, diviziuni. Toate acestea pot duce la o schimbare de paradigmă la nivelul diplomației secolului XXI.

Chiar dacă politica de putere este încă o parte esențială a relațiilor internaționale de astăzi, s-a dezvoltat o nouă dimensiune, ocupând un loc important în relațiile dintre state: politici orientate către creșterea bunăstării, asigurarea securității și îmbunătățirea nivelului de trai, inclusiv prin asigurarea accesului la servicii bazate pe tehnologii moderne, elemente pe care România le promovează ca membru cu drepturi depline în UE şi în NATO.

Putem observa că la nivel european, regional și global aceste politici au devenit mai importante decât efortul tradițional de a crește puterea statului. Această schimbare de paradigmă a dus la un nou concept, în care puterea şi influența unui stat vin tocmai din modul în care promovarea bunăstării cetățenilor a devenit o parte esențială a legitimității politicii externe. În acest sens, politica externă nu mai este orientată în primul rând spre interesul statului, ci spre bunăstarea cetățenilor săi, fapt promovat la toate nivelurile diplomației. La sfârșitul lunii august a fost organizată reuniunea Anuală a Diplomației Române şi, cu această ocazie, pentru că tot vorbim de diplomaţie, vreau încă o dată să le mulţumesc tuturor colegilor care, alături de mine, fac faţă zilnic provocărilor pe care le menționam mai devreme. România de astăzi, puternică, membră a Uniunii Europene, a Alianței Nord Atlantice și un partener internațional respectat, este rezultatul cumulat a ceea ce am preluat și ceea ce am realizat prin munca noastră, a societății și a instituțiilor, a cetățenilor și a autorităților statului. Anul acesta a fost dinamic, plin de provocări pentru diplomații care reprezintă România și care servesc interesele cetățenilor săi cu devotament și profesionalism. Din acest punct de vedere, paradigma diplomației nu s-a schimbat. Această generație de diplomați va continua să-și servească țara și să promoveze interesele României și pe cele ale cetățenilor ei așa cum alte generații de diplomați au făcut-o înaintea ei.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii