Cautare




, Forbes Staff

Afaceri |
|

20 pentru 2020. Tensiuni la cote înalte

Pe parcursul anului 2019, tensiunile de pe arena internațională s-au amplificat semnificativ, iar în 2020 nu sunt prea multe șanse ca spiritele să se liniștească, în contextul în care clivajele între marii jucători globali au devenit mai adânci ca oricând în ultimele trei decenii.
028 dosar 01 externe

După un an dominat de divergențe pe plan global, 2020 va fi și el haotic, iar Donald Trump nu își va schimba stilul care l-a consacrat, fiind nevoit să pluseze, în contextul în care, în acest an, vor avea loc noi alegeri prezidențiale în SUA, iar liderul de la Casa Albă va trebui să acorde o atenție constantă sondajelor de opinie. Alegerile prezidențiale americane, programate să aibă loc în toamna acestui an, vor fi momentul adevărului pentru Donald Trump, contestat puternic de-a lungul acestui mandat atât de presa de peste ocean, cât și de o parte semnificativă a opiniei publice americane.

Dacă actualul lider de la Casa Albă nu va avea emoții în ceea ce privește obținerea nominalizării Partidului Republican, în tabăra cealaltă cursa pentru nominalizarea candidatului Partidului Democrat pentru alegerile prezidențiale este mai strânsă. Astfel, în alegerile primare ale democraților s-au înscris politicieni precum fostul vicepreședinte Joe Biden, Elizabeth Warren sau Bernie Sanders. Potrivit sondajelor, Joe Biden este favorit pentru obținerea nominalizării democraților, însă intrarea în competiție a lui Michael Bloomberg, fondatorul agenției de știri financiare care îi poartă numele, i-ar putea da planurile peste cap fostului vicepreședinte al Statelor Unite. Fost primar al New York-ului, Michael Bloomberg, deține resursele necesare finanțării unei campanii electorale prezidențiale, fiind al nouălea cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată de Forbes de peste 55 de miliarde de dolari. Înaintea intrării în competiție, Bloomberg anunța că scopul lui este să „reconstruiască America” și să îl învingă pe Donald Trump. „Nu ne putem permite încă patru ani de politică nechibzuită pe care o duce preşedintele Trump. Acesta reprezintă o ameninţare existenţială pentru ţară şi valorile noastre. Dacă mai câştigă un nou mandat, nu ne vom putea reface în veci”, sublinia Bloomberg înaintea intrării în competiția electorală.

Cu toate acestea, majoritatea sondajelor de opinie indică faptul că vom avea parte de o cursă pe muchie de cuțit, chiar dacă Donald Trump este încrezător că va fi câștigătorul detașat al competiției. Cu toate că rata de încredere în Donald Trump este una destul de mare pentru un președinte aflat la final de mandat (50%, potrivit Rasmussen Reports), majoritatea sondajelor de opinie îl dau drept favorit pe candidatul democrat, fie că acesta va fi Joe Biden, Michael Bloomberg sau Elizabeth Warren.

Printre avantajele lui Donald Trump se numără starea stabilă a economiei americane, care a înregistrat un ritm de creștere de 2% în anul anterior, precum și una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din istorie. Pe lângă economie, și statistica pare a fi de partea liderului de la Casa Albă, din moment ce majoritatea președinților în funcție înscriși în cursa pentru încă un mandat au fost realeși. Astfel, în ultimul secol doar patru președinți americani s-au lovit de refuzul electoratului și nu au reușit să mai câștige un nou mandat.

Pe de altă parte, un motiv de îngrijorare pentru Donald Trump este reprezentat de recenta decizie a Camerei Reprezentanților, aflată sub controlul democraților, care a decis inculparea președintelui pentru abuz de putere și obstrucționarea Congresului. Astfel, Donald Trump este suspectat că i-ar fi cerut lui Volodymyr Zelinsky, președintele Ucrainei, anchetarea lui Joe Biden, posibil contracandidat în alegerile prezidențiale, și a fiului acestuia, Hunter. Cu toate acestea, Senatul este cel care va decide asupra vinovăției lui Trump, care ar urma să fie destituit în cazul în care va fi găsit vinovat. Demiterea lui Donald Trump este însă puțin probabilă, din moment ce Republicanii dețin majoritatea în Senatul american.

Conflicte fără sfârșit

De când a devenit președintele Statelor Unite, Donald Trump a dezvoltat o adevărată artă a impredictibilității, luând prin surprindere atât aliații SUA, cât și competitorii de pe arena internațională. Președintele american a pus în practică promisiunile asumate în timpul campaniei electorale, ducând o politică agresivă mai ales în sfera comercială, iar una dintre principalele ținte ale liderului de la Casa Albă a fost China. În schimb, după mai bine de doi ani de negocieri, neliniștile generate de disputele comerciale dintre Washington și Beijing ar putea să se aplaneze în acest an, ținând cont că cele două state urmează să semneze un tratat comercial, care ar urma să dubleze exporturile americane pe piața chineză în următorii doi ani. Potrivit oficialilor americani, tratatul prevede reducerea anumitor taxe vamale aplicate pe bunuri chineze importate de Statele Unite în schimbul unor achiziții de bunuri industriale și produse agricole și energetice americane ce ar însuma circa 200 miliarde de dolari pe parcursul anilor 2020 și 2021. De asemenea, China își va asuma angajamentul de a asigura o mai bună protecție a drepturilor de proprietate intelectuală pentru companiile străine cu operațiuni în China, precum și să renunțe la practicile de manipulare a monedei.

2020 a început în forță pe arena internațională, iar tensiunile au atins paroxismul după ce generalul iranian Qassem Soleimani, șeful forțelor de elită Quds din Iran, a fost ucis într-un atac aerian care a fost lansat de armata americană asupra convoiului în care acesta se afla pe aeroportul din Bagdad. Oficialii de la Teheran au promis să răzbune moartea lui Soleimani, atacând două baze americane din Irak. Totodată, regimul de la Teheran a anunțat că nu va mai respecta termenii Acordului Nuclear semnat în 2015 și că vor continua programul de îmbogățire al uraniului. De asemenea, semne de îngrijorare vin și dinspre Coreea de Nord, care a anunțat la începutul acestui an că regimul condus de Kim Jong-Un nu va mai respecta moratoriul privind testarea de rachete balistice cu rază lungă de acțiune și arme atomice, avertizând că Statele Unite nu au respectat măsurile asumate cu privire la sistarea exercițiilor militare comune cu Coreea de Sud.

Un nou început

Noul an înseamnă și un nou început pentru Uniunea Europeană. Noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, fost ministru german al Apărării, și-a preluat prerogativele la 1 decembrie 2019 și are obiective îndrăznețe pentru următorii ani. Însă contextul în care noua Comisie Europeană debutează nu este unul facil, existând divergențe semnificative între principalele familii politice europene, precum și între cancelariile statelor membre UE, în timp ce epopeea Brexit-ului este aproape de final.

După ce a identificat „o planetă sănătoasă ca fiind cea mai mare provocare și responsabilitate”, von der Leyen a propus obiective de mediu mai ambițioase, cu o reducere a emisiilor de 50%-55% până în 2030. În plus, comisia von der Leyen, împreună cu experţii naţionali în securitate cibernetică, va avea ca obiectiv finalizarea unei liste de măsuri pentru a reduce riscurile asupra rețelelor 5G. Printre problemele cu care se va mai confrunta fostul ministru german al Apărării se mai numără relația UE cu China, precum și discuțiile legate de aderarea Macedoniei de Nord și a Albaniei la Blocul comunitar.

În ceea ce privește Brexit-ul, șansele ca acesta să se finalizeze în acest an au crescut semnificativ după alegerile parlamentare desfășurate la finele anului trecut în Marea Britanie.
Impasul politic generat de referendumul din 2016 privind apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană și de repetatele eșecuri de a părăsi Blocul comunitar este aproape de a se finaliza, după ce Parlamentul de la Londra a adoptat proiectul de acord privind ieșirea din UE propus de premierul conservator Boris Johnson. După victoria din alegerile parlamentare anticipate şi aprobarea în principiu a Acordului Brexit în Camera Comunelor, Boris Johnson este aproape de a atinge obiectivul de a scoate Marea Britanie din UE la data de 31 ianuarie, dacă acordul va fi ratificat și de Parlamentul European.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii