România este un hub pentru Microsoft”, spune Kostas Loukas, CEO al Microsoft România, având în vedere că gigantul american desfășoară aici nu doar operațiuni comerciale, ci și servicii globale. Filiala locală a Microsoft a fost inaugurată în 1996, când compania avea doar patru angajaţi. Acum numără o echipă de peste 500 de membri care își desfășoară activitatea în cele două centre de la București și Timișoara, iar echipa este în continuă creştere, circa 90 dintre angajați alăturându-se companiei numai în ultimele șase luni.
„Nu vorbim de un job oarecare pentru că dincolo de cunoștințele profesionale căutăm oameni care să fie comunicativi și capabili să lucreze în echipa noastră. Cum ne măsurăm performanța interioară? În primul rând, ne uităm care este contribuția fiecăruia la succesul celor din grup și cum folosește succesul celor din grup să își facă treaba cât mai bine”, explică șeful Microsoft România, un om cu experiență în diferite domenii, dar care crede că IT-ul este industria cu cel mai mare potențial, în special pentru că are un impact asupra unui număr extins de domenii. Loukas lucrează de aproape zece ani în cadrul Microsoft și este de șapte luni în fruntea subsidiarei din România. A preluat această funcție într-un moment extrem de important pentru companie, atât la nivel de grup cât și local, el având practic rolul de a coordona strategia Microsoft de trecere către un business de device-uri și servicii pentru utilizatori individuali, la noi în țară. Înainte de a veni la Microsoft, Loukas a lucrat timp de trei ani în diferite posturi de management în cadrul Coca-Cola Southeast Europe, dar a făcut parte şi din echipa de marketing și vânzări a P&G. A absolvit un program de Executive MBA la INSEAD, are studii masterale în Finanţe la London School of Economics și este absolvent de economie, la Universitatea din Atena, un domeniu despre care, își amintește zâmbind că tatăl său, matematician de profesie, îi spunea adesea că nu poate fi considerat o știință.
„Am fost mereu curios din fire, de la vârste fragede îmi plăcea să învăț lucruri noi, iar această curiozitate s-a păstrat”, este scurta autodescriere pe care și-o face șeful Microsoft România. Tot din dorința de a încerca noi provocări a acceptat să treacă de la conducerea unei subsidiare mai mici, precum cea din Cipru și Malta pe care a condus-o timp de un an și jumătate, la cea din România. „În cazul companiei din România vorbim de o responsabilitate mult mai mare în primul rând pentru că aici compania este mult mai extinsă, ai nevoie de o viziune mai largă, trebuie să fii capabil să manageriezi o echipă numeroasă, dar în același timp să știi să delegi, pentru că nu poți să fii implicat în fiecare detaliu al procesului, iar dacă încerci să faci asta riști ca întregul proces să se prăbușească”, explică Loukas.
O sarcină deloc ușoară având în vedere că alături de toate celelalte companii Microsoft din lume și cea din România trebuie să se alinieze noii strategii a grupului, una care a început să prindă contur încă de anul trecut și care a devenit tot mai evidentă odată cu schimbările ce au avut loc la vârful corporației. La începutul lunii februarie, fostul șef al Microsoft, Steve Ballmer i-a predat ștafeta lui Satya Nadella, care a devenit cel de al treilea general manager din istoria corporaţiei, fondate de Bill Gates (primul CEO al Microsoft și fost președinte) și Paul Allen, în 1975. Nadella are o experiență de peste 22 de ani în cadrul companiei, unde a deţinut postul de vicepreşedinte executiv pentru divizia de servicii enterprise şi cloud și a coordonat operațiunile din zona aplicaţiilor de business. „Satya are experienţa necesară pentru a conduce Microsoft în această perioadă plină de provocări în domeniul dispozitivelor mobile şi cu oportunităţi în platforma cloud”, declara Bill Gates după numirea noului CEO.
Adaptarea la noua strategie se face în fiecare țară în care Microsoft este prezentă, dar într-un ritm specific. „În ceea ce privește adopţia cloudului, dacă ne uităm la Europa de Vest sau la SUA vedem că acest fenomen este exploziv, dacă ne uităm la țările est-europene, spre exemplu, observăm că lucrurile se mișcă puțin mai lent, dar important este că se află pe aceeași traiectorie”, spune CEO-ul Microsoft România. Totuși, el subliniază că partenerii din România au trecut de mult de faza în care își pun problema dacă vor adopta aceste trenduri. Se discută acum, mai degrabă, cât de repede pot fi ele puse în practică. Drept urmare, anul trecut Microsoft a lansat în România o serie de soluții cloud pentru companii (Windows Server, System Center, Visual Studio, Windows Azure, Windows Intune și SQL Server), complementare altor servicii comerciale din portofoliul corporației. Rata de adopţie a serviciilor cloud în rândul IMM-urilor din România este încă destul de redusă, remarcă șeful Microsoft România, dar preconizează că lucrurile se vor schimba semnificativ în acest an, în care „clienții și partenerii companiei vor fi nevoiți să facă alegeri importante pentru afacerile lor. Toate business-urile sunt dependente de tehnologie. Cei care vor fi suficient de inteligenți să folosească noile tehnologii la potențial maxim astfel încât să aducă avantaje competitive pentru companiile lor se vor dezvolta mai rapid și vor reuşi să îşi crească afacerea”, explică Loukas.
În România, Microsoft lucrează cu peste 3.000 de parteneri comerciali, peste 90% dintre ei sunt români, iar pentru fiecare leu pe care Microsoft îl câștigă aici, partenerii săi din industria locală produc între 5 şi 9 dolari, potrivit reprezentanţilor companiei IT americane. Mai mult, aproximativ o sută de specialişti români în domeniu lucrează pentru corporaţie în Statele Unite. Aceste date demonstrează, în opinia lui Kostas Loukas, că piaţa este una extrem de competitivă, iar resursa umană a țării are un potenţial imens. „Cred că sunt mulți cei care subestimează potențialul României. Eu privesc lucrurile dintr-o perspectivă mult mai optimistă, mă uit în jur și îi văd uneori pe clienții și partenerii noștri plângându-se că e dificil să lucrezi aici. Dar haideţi să ne uităm puțin la punctele fundamentale, vorbim despre o țară din Europa Centrală și de Est, cu aproape 20 de milioane de locuitori, cu piețe dezvoltate și domenii foarte puternice precum cel energetic, tehnologic sau agricol”, a mai spus șeful Microsoft România.
Chiar dacă evoluția cifrelor de afaceri arată că această industrie pare că merge din ce în ce mai bine nu înseamnă că piața este lipsită de provocări. Acestea apar adesea, la fel ca în alte industrii, când vine vorba de relația cu instituțiile statului. Spre exemplu, anul trecut statul a plătit peste 106 milioane lei (23,8 milioane euro) pentru licențele Microsoft, o mare parte dintre acestea fiind licențe pentru sistemul de operare Windows XP Service Pack 3 (SP3) pentru care producătorul american a anunțat că, din luna aprilie a acestui an, nu va mai oferi suport tehnic. Ceea ce înseamnă că, începând de luna următoare, utilizatorii acestui sistem de operare nu vor mai primi update-uri de securitate, iar riscul de virusare al calculatoarelor cu Windows XP este ridicat.
Statul român este un client fidel al companiei americane având în vedere că, în întervalul 2009-2012, autoritățile au achitat circa 100 de milioane de euro pentru licențele companiei, iar până în 2015 vor mai achita alte 40 milioane de euro, potrivit datelor anunțate de Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI) la începutul anului trecut. De aceea, Kostas Loukas a explicat că Microsoft poartă discuții intense în prezent cu MSI legate de situaţia sistemului informatic al tuturor instituțiilor publice care folosesc încă Windows XP. Recunoaște că perioada pe care cele două instituții o mai au la dispoziție pentru a găsi o soluție este foarte scurtă, dar crede că această problemă va fi rezolvată la timp. În ceea ce privește zona IMM-urilor, reprezentantul Microsoft România susține că sunt foarte multe firme care au migrat deja de la Windows XP la un alt sistem de operare și admite că pentru unele companii această schimbare a fost destul de dificil de realizat pentru că, cel mai probabil, a însemnat o recalculare a bugetelor.
Revenind la planurile la nivel global ale Microsoft, rezultatele strategiei de a miza în acest an pe dispozitivele mobile – o necesitate pentru a putea ține pasul cu trendurile pieței – încă se lasă așteptate. Microsoft a anunțat anul trecut, în septembrie, că a cumpărat divizia de telefoane şi cea de patente ale companiei Nokia pentru suma de 5,4 miliarde de euro. Însă acest anunț nu a impulsionat prea tare vânzările producătorului de telefoane având în vedere că, în ultimele trei luni ale anului trecut, aceste vânzări au scăzut cu 29% faţă de aceeaşi perioadă din 2012 şi cu 4,5% faţă de nivelul înregistrat în trimestrul al treilea. Cifra vânzărilor se situează mult sub ţinta de 50 de milioane unităţi pe an considerată de Microsoft necesară pentru a recupera investiţia făcută de compania americană. Cu toate acestea, Microsoft a anunțat venituri în creștere cu 14% în ultimele trei luni din 2013, al doilea trimestru fiscal, la nivel de grup, ajungând la 24,5 miliarde de dolari, în timp ce profitul net a crescut cu aproape 3%, la 6,56 miliarde de dolari.
Kostas Loukas este convins că, în următorii ani, vom asista la o evoluție spectaculoasă a tehnologiei, în special în zona dispozitivelor interconectate și crede că piața și infrastructura din România sunt suficient de dezvoltate încât să nu avem motive să ne îndoim că ne vom alinia tuturor tendințelor din piața globală.
Aflați ce alte articole mai cuprinde ediția specială “Energia anului 2014”.
Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.
