Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Lideri |
|

Forbes Heroes: Teatrul vieții

Ilinca_stihi_4466
Regizoarea Ilinca Stihi face parte dintr-o generație de profesioniști pentru care teatrul radiofonic înseamnă viața cu sunetele și emoțiile din fiecare clipă.

Proaspătă absolventă a Academiei de Teatru și Film „I.L. Caragiale” din București (secția regie film), Ilinca Stihi s-a angajat, în 2005, ca regizor la Societatea Română de Radiodifuziune. Mai precis, în departamentul Teatrul Național Radiofonic. Mulți apropiați i-au spus atunci că a făcut o greșeală, pentru că teatrul radiofonic este mort, nu mai are ascultători. Tot în acea vreme, a rămas însărcinată și alți „înțelepți” i-au spus că este mult prea devreme, „n-o să poți face carieră”! Dar tânăra regizoare și-a asumat aceste provocări.

13242229_1297358010293274_158881131_o

32 de rețete pentru a deveni propriul erou

Până atunci, teatrul radiofonic însemna ca marii actori ai scenei românești să vină la radio, să înregistreze o piesă în studio și să plece frustrați pentru că nimeni, niciun ascultător, nu le-a văzut privirile, gesturile sau intenția de a face o acțiune la un moment dat. Era o mare frustrare pentru actori. Rareori, spectacolele radiofonice erau înscrise la diferite festivaluri în străinătate. „Acolo, ne întâlneam cu reprezentanții marilor radiouri din lume. Ei aveau tehnologii extraordinare, bugete și făceau lucruri la care noi nici nu visam. În plus, aveau «pile» și își dădeau premii între ei”, declară Ilinica Stihi cu o undă de ironie amară. Se părea că teatrul românesc radiofonic nu avea nicio șansă pentru a se afirma în lume.

Ilinca Stihi și colegii săi de la Teatrul Național Radiofonic au înțeles că vechiul drum „artistic” este închis și că teatrul radiofonic este, în fapt, un laborator de creație. Într-o cabină de montaj poți să recreezi fie atmosfera bătăliei de la Termopile, fie să străbați foarte ușor distanța București – Buenos Aires, de exemplu. Aceste evadări în imaginar nu necesită bugete uriașe ca în producțiile de filme.

Relațiile stabilite cu profesioniștii teatrului radiofonic din străinătate și participarea la festivalurile internaționale i-au relevat tinerei regizoare că teatrul radiofonic este un fenomen viu, dinamic și foarte ascultat în multe țări ale lumii. Regizoarea și-a pus întrebarea ce ar trebui să facă aici, la București, pentru această artă în care se investește masiv pe alte meridiane. „Am început să scriu povestea mea, mărturisește Ilinca Stihi. Povestea pe care mi-aș fi dorit s-o spun prin intermediul radioului, în felul meu, dezvoltând un stil nou de scriitură radiofonică”. Astfel, producțiile regizate de Ilinca Stihi au obținut în ultimii șapte ani premii internaționale – printre care distincții la Festivalul de la New York, Premios Ondas de la Barcelona, Prix Marulic din Croația – și premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic al anului 2013.

Spectacolele realizate de Ilinca Stihi și de colegii săi de la Teatrul Național Radiofonic sunt racordate la timpurile actuale, guvernate de comunicare și interacțiune. Întreaga redacție a reușit în scurt timp să pună teatrul radiofonic românesc pe harta internațională a acestui gen de spectacol. „Mi-am dat seama că, în momentul în care alegi să fii sincer și să spui ce ai de spus, lumea te ascultă, indiferent dacă vii de la BBC, din Canada sau de la București”, afirmă Ilinca Stihi.

În 2013, Ilinca Stihi a inițiat alături de regizorul Attila Vizauer, redactor- șef la Redacția Teatru, și Mihnea Chelaru, inginer de sunet, primul Festival Internațional de Teatru Radiofonic din România, Grand Prix Nova. În acest an, Grand Prix Nova s-a aflat la a doua ediție, bucurându-se de un mare interes din parte companiilor internaționale de producție.

„Anul acesta, la un festival, un ziarist străin ne-a întrebat cum se explică faptul că filmul și teatrul radiofonic românesc au succes internațional. Această alăturare este onorantă pentru noi, cei de la Teatrul Național Radiofonic”, conchide Ilinica Stihi.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii