Cautare




, Contributor

Lideri |
|

Suflu nou

Cu o tranzacţie istorică în portofoliu şi un nou şef polonez, piaţa de capital românească poate prinde puteri pentru a ieşi din liga celor mici.
sobolewski.jpg

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) are, de la jumătatea anului trecut, un nou director general – Ludwik Sobolewski. De origine poloneză, Ludwik Sobolewski are un parcurs de excepţie: este doctor în drept şi timp de aproape şapte ani (între 2006 şi 2013) a fost şeful Bursei din Varşovia, care a devenit una dintre cele mai puternice din regiune. Pe durata mandatului său, Bursa din Varşovia a căpătat importanţă regională, devenind cea mai mare din centrul şi estul Europei după capitalizare, prin introducerea multor inovaţii în domeniu, prin lansarea unor noi segmente de piaţă, dar şi prin implementarea unei strategii internaţionale destinate creşterii. Cea mai interesantă transformare ce a avut loc în această perioadă este tocmai faptul că Bursa de la Varşovia a devenit o companie publică în 2010, listată pe bursă. A fost decorat de două ori cu cea mai înaltă distincţie a statului polonez pentru meritele sale în dezvoltarea pieţei de capital din Polonia. Nici nu este de mirare pentru că, la preluarea mandatului, Bursa de Valori din Varşovia era de trei ori mai mică decât bursa de la Viena, însă după ce a părăsit postul, aceasta ajunsese de două ori mai mare decât cea din capitala Austriei. Toate acestea s-au numărat printre argumentele care au determinat Consiliul Director al BVB să îl numească în funcţia de director general, iar toată lumea speră ca povestea de succes pe care a înregistrat-o cu Bursa de la Varşovia să se repete şi la Bucureşti. Timpul scurt de când a fost numit la şefia BVB i-a permis, totuşi, lui Ludwik Sobolewski să observe care sunt principalele puncte negre ale funcţionării bursei autohtone.

După frauda de la Harinvest Râmnicu Vâlcea, când 44 de investitori şi-au văzut conturile golite şi au rămas şi fără acţiuni, paguba ridicându-se la peste un milion de euro, şeful BVB a subliniat necesitatea unor reglementări mai stricte astfel încât numai brokerii robuşti financiar să aibă acces la piaţa de capital.

În mai multe rânduri, şeful BVB a scos în evidenţă faptul că tranzacţionarea din România este printre cele mai scumpe din lume mai ales din cauza comisioanelor foarte mari, lucru care trebuie schimbat, dar şi că piaţa de capital autohtonă nu este competitivă, însă această problemă ţine de nivelul de competitivitate al întregii economii româneşti.

Primii paşi pentru deschidere a BVB către lume au fost făcuţi încă de la începutul acestui an când programul de tranzacţionare a fost prelungit cu o oră, astfel BVB se aliniază cu principalele burse europene care deschid şedinţa la ora 10 şi se închid la ora 18.30, ora României. În plus, şedinţa de la Bucureşti se va suprapune o oră şi jumătate cu şedinţa din SUA, care începe la ora 16.30, ora României. Polonezul susţine că astfel „BVB trimite un mesaj clar comunităţii internaţionale că piaţa de capital din România a făcut un prim pas pentru a se deschide către lume. Acesta va fi urmat de alte proiecte la care BVB lucrează, ca parte a unui proces ce va deschide drumul către statutul de piaţă emergentă“.

Mai mult, un raport care va analiza măsurile ce ar trebui luate pentru dezvoltarea bursei românești va fi lansat la sfârşitul lunii ianuarie. Grupul de lucru care va realiza acest raport este format din specialişti din mediul de afaceri, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi câțiva dintre participanţii la piaţa de capital. Astfel, nume grele ale pieţei de capital autohtone – precum Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri România, Lucian Anghel, preşedinte BCR Pensii  (și al Bursei de Valori București) sau James Stewart, vicepreşedinte trezorerie şi pieţe de capital al Raiffeisen Bank – s-au raliat grupului denumit „Great barriers shift” în efortul de a găsi soluţii pentru ca BVB să ajungă de la categoria pieţelor de frontieră la cea a pieţelor emergente. Astfel, se poate spune că există, pentru prima dată, premise solide pentru ca piaţa de capital să poată deveni motorul economiei româneşti, iar cert este că polonezul Ludwik Sobolewski are capacitatea de a promova bursa. Mai ales că, tot el spune că BVB ar trebui să ajungă în doi ani o piaţă medie precum cea de la Praga sau Budapesta, iar pe termen lung ar trebui să devină a doua piaţă din regiune după cea de la Varşovia. Însă pentru ca bursa de la Bucureşti să o ajungă din urmă pe cea poloneză „România trebuie să își cultive cultura investițională”, după cum consideră Mădălina Rachieru, Counsel, departamentul piețe de capital în cadrul Clifford Chance Badea, iar „în continuare, sistemul bancar reprezintă prima opțiune pentru persoanele fizice, dar și pentru mediul de afaceri”. În opinia ei, „odată conștientizată valoarea pieței de capital, în paralel cu maturizarea industriei, încrederea și interesul vor veni de la sine”, dar specialista în domeniul pieţei de capital subliniază că „în paralel, este nevoie de un regim transparent de reglementări, aliniat la standardele internaționale, care să atragă marii investitori instituționali. Și, nu în ultimul rând, se impune un cadru legal care să încurajeze și să faciliteze intrarea pe piață a jucătorilor economici”.

Analiştii pieţei de capital sunt de părere că cele câteva momente-cheie ale anului 2013 în acest domeniu, cum ar fi listările unora dintre cele mai importante companii de stat din industria energiei – Nuclearelectrica şi Romgaz – precum și oferta secundară de acțiuni Transgaz, arată că România începe să se alinieze la standardele internaţionale. Mai mult, în urma dublei listări a Romgaz Mediaş, una dintre cele mai valoroase companii ale statului, la bursele de la Bucureşti şi Londra, statul a reuşit să strângă 391 milioane de euro din vânzarea a 15% din companie, tranzac­ţia fiind cea mai mare din istoria BVB.

„În primul rând, trăgând linie la final de decembrie, Bursa de la Bucureşti a raportat o creştere anuală considerabilă a indicelui BET-C, de 26%. Este un semnal puternic pentru o piață în curs de maturizare, mai ales în contextul în care la sfârșitul lui 2012 avansul a fost puțin peste 6%”, mai spune Mădălina Rachieru. O altă mişcare interesantă, care a avut loc anul trecut, este faptul că Franklin Templeton a anunţat că îşi revizuieşte ideea listării secundare a Fondului Proprietatea la Bursa din Varşovia, urmând să anunţe în prima parte a anului propunerea privind noua piaţă unde ar urma să fie cotate acţiunile Fondului.

Pe de altă parte, anul trecut a fost marcat şi de o serie de incidente care subliniază nevoia de maturitate şi de siguranţă a mediului investiţional. „În ultimii ani, am asistat la scandaluri de fraudă și investitori păgubiți, cel mai recent caz fiind mediatizat chiar la finalul anului trecut. Este evident că încrederea poate fi afectată considerabil mai ales la nivelul micilor investitori, încetinind astfel entuziasmul pieței per ansamblu”, mai spune Mădălina Rachieru. Nici eşecurile nu au lipsit în 2013 pe piaţa de capital, unul dintre cele mai răsunătoare fiind ratarea listării la bursă a Adeplast, compania producătoare de materiale de de construcţii, condusă de Marcel Bărbuţ.

Cu toate acestea, semnalele sunt pozitive, iar analiştii consideră că din experienţa ultimelor luni „România rămâne un punct de referință pe harta investitorilor în piețe de capital și trebuie să ne folosim de acest moment pentru a lansa sau relansa proiecte majore pentru economia națională”, după cum precizează şi Mădălina Rachieru. Oricât de paradoxal ar putea părea, venirea unui șef străin s-ar putea să fi fost cel mai bun lucru care i s-ar fi putut întâmpla pieței de capital românești în ultimii ani. Iată de ce Ludwik Sobolewski este, fără îndoială, unul dintre cei 14 pentru 2014.

Aflați ce alte articole mai cuprinde ediția specială “14 pentru 2014”

Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei din 20 ianuarie, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer  sau în aplicația de iPad a Forbes România.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii