Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Sub presiunea siguranței

Mai există... asigurare după plafonare? Departe de a adresa o întrebare existențialistă despre asigurări, ne uităm înainte evaluând efectele unei decizii neobișnuite pentru o piață liberă.
rechini asigurari_362674373

Vânzarea a 4.858 de polițe RCA a trecut pe profit Asirom Vienna Insurance Group (Asirom VIG), anul trecut, dacă se raportează profitul brut de 3,93 de milioane de lei la valoarea primei medii RCA anualizată a acestei piețe de 809 lei. Succesul pare nesemnificativ, în condițiile în care, în 2016, compania a vândut prime în valoare de 1,07 miliarde de lei (cu 45% mai mult decât în anul anterior), dintre care 64% provine din RCA. I-au ajutat să ia avans cross-selling-ul (vânzarea altor tipuri de polițe către cumpărătorii de RCA) și ieșirea din piață a Astra, care a falimentat în 2015, pe când avea o cotă de 8,7%, față de 20,3%, în 2011.

Dar creșterile Asirom VIG vin după trei ani de pierderi, care, cumulate, ajunseseră la aproape 314 milioane de lei, în ciuda faptului că volumul de prime brute subscrise (PBS) a avansat – la 575,3 milioane de lei, în 2014, și la 740,6 milioane de lei, în 2015. În 2013, asiguratorul a fost aruncat în corzi de o pierdere de 270,2 milioane de lei, aproape cât jumătate din volumul de 544,1 milioane de lei al PBS-urilor. S-a redresat, în următorii ani, după ce le-a analizat activitatea tuturor asiguratorilor din Europa Centrală și de Est care fuseseră înființați în comunism, dar și pe fondul problemelor marilor jucători din RCA (Astra, Carpatica, Euroins, City Insurance). În plus, Asirom a fost sprijinit de grupul mamă, VIG, care i-a crescut rezervele tehnice cu peste 70%. Oficialii Asirom nu au detaliat cât a contabilizat RCA-ul la profit, dacă a punctat, însă au lăsat să se înțeleagă că prezența pe această piață a avut un mare rol în rezultatele finale. „Piața asigurărilor din România este într-o dezvoltare puternică, dar observăm, din punct de vedere al Vienei, și al Asiromului, că piața din România are un potențial mult mai mare decât rezultatele din prezent. Dacă n-ar fi fost plafonarea RCA-ului de la jumătatea lunii noiembrie, probabil că ar fi fost și mai mare creșterea Asirom“, a spus Juraj Lelkes, CEO-ul Asirom VIG, în cadrul conferinței de presă în care compania și-a anunțat rezultatele.

Datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) arată că, din cauza plafonării tarifelor RCA, între 18 noiembrie 2016 și 18 mai 2017, valoarea primei medii trimestriale în trimestrul al patrulea al anului trecut s-a redus cu 9% faţă de cea din trimestrul al treilea, la 822 lei. În perioada plafonării, tarifele RCA, instituite de Guvern și calculate de ASF, au variat între 541 și 3.087 lei pentru persoanele fizice, în funcție de vârstă și de capacitatea cilindrică a autoturismului, iar pentru firme între 943 și 7.534 de lei, în funcție de capacitatea cilindrică.

Chiar și în aceste condiții, prima medie la RCA a sărit cu 23% anul trecut, comparativ cu anul anterior, până la 809 lei, fiind pentru prima dată când face un asemenea salt. Aceasta a urcat cu 13%, în 2015, cu 7,8%, în 2014, cu 13,5%, în 2013, cu 5,8%, în 2012, și a scăzut cu 26%, în 2011. Puternica majorare a prețurilor i-a revoltat pe transportatori, care după numeroase proteste au reușit să obțină plafonarea tarifelor RCA.

Vedeta și-a consolidat poziția

Evoluția excepțională a primei medii RCA se datorează ieșirii din piață a asiguratorilor care țineau prețul jos (Astra, în septembrie 2015, și Carpatica, în iulie 2016), din diverse motive. RCA-ul era oricum vedeta asigurărilor, dar anul trecut a ajuns să reprezinte 40% (4,03 miliarde de lei, valoare dublă, față de 2012) din piața de 10,05 miliarde de lei (1,3% din PIB), după ce a crescut cu 29,6%, față de anul precedent, în timp de piața generală a urcat cu 10%, iar celelalte asigurări non-viață au scăzut cu 4%. Creșterea pieței RCA este peste nivelurile anterioare – de 8,1%, în 2012, de 18,42%, în 2013, de 12,83%, în 2014, și de 16,64%, în 2015. De asemenea, ponderea în piață o depășește pe cea din anii precedenți – de 35%, în 2015, de 33%, în 2014, de 29%, în 2013, de 24%, în 2012, și de 23,6%, în 2011.

Valoarea tuturor PBS-urilor vândute în România a crescut cu 12%, anul trecut, comparativ cu anul precedent, până la 9,93 miliarde de lei, iar cele de pe teritoriul altor state a scăzut cu 54%, la 0,1 miliarde de lei. Pe fondul avansului din auto, asigurările generale (AG) au crescut cu 11%, mult peste cele de viaţă (AV), cu un avans de 6,7%. Spre deosebire de piața europeană, care este dominată de AV-uri (aproximativ 61%, conform datelor Insurance Europe pentru anul 2014), în România, acestea reprezintă doar aproximativ 18% din valoarea PBS-urilor.

Aprecierea puternică a pieței RCA se datorează și creșterii cu 5,6% a numărului de contracte încheiate, până la 7,72 milioane, peste ritmurile de 2,3%, din 2015, de 3,5%, din 2014, de 4%, din 2013, de 3,7%, din 2012, și de 2,1%, din 2011. Exprimat în unități anuale (pentru a ține seama de durata diferită a polițelor), numărul de contracte RCA încheiate anul trecut a urcat cu 5%, față de anul anterior, depășind ușor 4,98 de milioane. În plus, similar cu anii anteriori, dar în scădere, de la 60%, în 2012, la 51,4%, în 2016, pe această piață, cea mai mare pondere o au poliţele cu o valabilitate de șase luni. Portofoliile de clienți nu s-au modificat, astfel că ponderea contractelor încheiate cu persoanele fizice s-a menținut la aproximativ 78% din piață.

Niciun învins

„În anul 2016, se observă o concentrare semnificativă către primii asigurători din top, ajungându-se la situaţia în care primii doi asigurători să cumuleze aproximativ 38% din portofoliul de RCA din România (Euroins – 20,65%, Asirom – 17,33%). O statistică pentru anii 2011-2016 ne indică faptul că, în mod tradițional, piața RCA din România a fost dominată de trei-patru asiguratori mari, în timp ce ponderile celorlalți jucători au fost mult mai reduse sau chiar nesemnificave. Se remarcă o creștere semnificativă a cotei de piață pentru majoritatea societăților de asigurare care practică RCA (n.red. – de exemplu, City Insurance a crescut de la 10,4% la 16,1%, ajungând pe poziția a treia), datorită redistribuirii portofoliului deținut de Carpatica, un important jucător pe piața RCA în trecut“, se menționează în raportul ASF despre piața asigurărilor din 2016.

Liderul pieței RCA, Euroins, deținut de bulgarii de la Eurohold, a pierdut puțin din cotă, anul trecut, față de anul anterior, de la 22% la 20,65%, deși vânzările i-au urcat cu 22%, la aproximativ 890 milioane de lei, 95% provenind din RCA, iar profitul i s-a cifrat la 17,4 milioane de lei. În plus, în martie 2017, Euroins a ieșit din procedura de redresarea financiară, pe bază de plan, după mai bine de un an, deoarece a implementat măsurile impuse de ASF și și-a majorat capitalul cu 300 de milioane de lei.

Carpatica a reușit să adune 10,51% din piață, față de 16,4%, și să ocupe locul patru, în condițiile în care a emis polițe doar șase luni, iar Allianz-Țiriac a ajuns pe cinci, cu o cotă de 9,48%, de la 8,2%. Cea mai dinamică pe RCA a fost Generali, cu o creștere de 2,7 ori, până la 5,08%. O mică reducere a cotei a înregistrat doar Omniasig VIG, de la 10,2% la 8,92%.

După doi ani de probleme și de falimente, doar City Insurance, care anul trecut a avut afaceri de 790 de milioane de lei, dintre care peste 82% pe RCA, se află într-o situație incertă. Planul de redresare a eșuat, iar, în perioada următoare, ASF va stabili dacă declanșează mecanismul de rezoluție sau falimentul. Asiguratorul trebuia să-și majoreze capitalul cu 30 de milioane de euro și să recupereze împrumuturi de 39 de milioane de euro. Compania susține că a îndeplinit măsurile, dar ASF ignoră asigurările date. Pentru a depăși situația, City Insurance susține că va capitaliza firma cu un împrumut de 50 de milioane de euro și va face o majorare de capital de alți 50 de milioane de euro, prin atragerea unui investitor.

Problemele

Din cauza celor aproape cinci luni de plafonare a tarifelor RCA, Dan Gătăianțu, directorul financiar și membru în boardul Asirom, estimează o scădere a acestei piețe în acest an cu 5-10%, iar o lipsă de 200-400 milioane de lei ar putea afecta întreaga piață a asigurărilor, dacă restul claselor, mai ales cele de viață și sănătate, nu o vor putea acoperi. Adrian Marin, președintele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare din România (UNSAR), precizează că, din păcate, efectele negative economice ale plafonării RCA asupra asiguratorilor vor fi vizibile pe termen mediu și lung, având în vedere specificul acestei activități: „Pentru primele subscrise astăzi, putem plăti despăgubiri chiar și peste zece ani. În plus, subliniez că, deși această măsură legislativă este în vigoare timp de șase luni, practic, este vorba de un an și jumătate, în condițiile în care un șofer poate să își facă o poliță RCA pentru un an, în ultima zi a perioadei de plafonare. De asemenea, trebuie avut în vedere că principiul plafonării în sine este greșit. Pentru ca industria de asigurări din România să progreseze, este esențial să funcționeze după principiile pieței libere“.

Dar, în opinia UNSAR, un prim efect al plafonării a fost descurajarea unui comportament responsabil în trafic, pentru că principalii beneficiari au fost clienții cu daunalitate mare. „Anomalia generată a constat în faptul că șoferii cu o conduită rutieră bună au ajuns să plătească pentru asigurare aproape cât cei cu istoric ridicat de daune“, explică președintele Uniunii Asiguratorilor. Această situație o menționează și Virgil Șoncutean, CEO-ul Allianz-Țiriac Asigurări, care reamintește că a previzionat-o încă de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern privind impunerea unui tarif maximal, în septembrie 2016, și care adaugă impactul semnificativ diferit al acestei reglementări asupra segmentelor de RCA. Conform comunicatului ASF, de la finele lunii februarie 2017, prima medie anualizată RCA pentru autovehicule destinate transportului de marfă, aparținând firmelor s-a situat, la finele lunii decembrie 2016, la valoarea de 2.527 lei, față de 3.544 lei, în octombrie, scăzând cu peste 40%. Similar, pentru autovehiculele transport persoane, în decembrie, prima medie fusese redusă cu peste 70% (2.191 lei), față de octombrie (3.739 lei). În cazul persoanelor fizice, autoturismele, de exemplu, au avut o primă medie anualizată în decembrie de 465 lei, față de 553 lei în octombrie, diferența fiind de sub 19%. În plus, în perioada plafonării, unii asiguratori au stabilit pentru polițele pe șase luni același preț ca la cele pe un an.

„Din păcate, perioada aceasta de plafonare prin care trecem (n.red. – la momentul interviului) a amânat, în fapt, rezolvarea problemelor reale, sistemice care țin, în primul rând, de responsabilizarea asiguraților, de siguranța în trafic, de infrastractură. A fost trecută cu vederea una dintre principalele cauze ale dezechilibrelor de pe piața de asigurări RCA, respectiv creșterea constantă a daunalității pentru anumite segmente de clienți, ponderea cea mai mare fiind alocată transportatorilor. Conform statisticilor UNSAR, în 2016, valoarea daunelor plătite, plus rezervele de daune, pentru accidente petrecute în afara țării a crescut, față de anul anterior, cu circa 130%, 76% din totalul despăgubirilor pentru accidentele produse în afara țării fiind cauzate de către transportatori“, spune Aurel Badea, directorul Direcției Tehnice Allianz-Țiriac.

Dauna medie la RCA a fost constantă, anul trecut, la 7.127 lei față de 7.101 lei, în condițiile în care dauna medie RCA plătită pentru vătămări corporale s-a redus cu 11%, pe când cea pentru daune  materiale a urcat cu 2%. Dar una dintre problemele pieței de asigurări rămâne întârzierea la plata daunelor. În primele șase luni ale anului trecut, aproximativ jumătate dintre daunele pe RCA au fost achitate în termenul legal de 10 zile, principalii vinovați fiind marii jucători – City Insurance a plătit la 69 de zile, Asirom la 40 de zile și Euroins la 11 zile. Asiguratorii au plătit indemnizații brute totale (excluzând maturități și răscumpărări parțiale și totale) de 3,75 miliarde de lei, dintre care 96% pentru AG-uri, o scădere cu 5%, față de anul anterior. Scăderea aferentă AG-urilor s-a datorat falimentului Astra, Carpatica şi Forte Asigurări. Răspunderea civilă pentru utilizarea vehiculelor auto terestre a avut cel mai mare volum al indemnizaţiilor brute plătite, de 1,957 miliarde de lei, reprezentând 54% din AG, o scădere cu 4%.

De asemenea, anul trecut, doar cinci asiguratori respectau standardele internaționale privind petițiile – Allianz-Țiriac, Generali, Groupama, Omniasig VIG și Uniqua Asigurări, iar Euroins și Carpatica Asig (cât a funcționat) erau la grade medii sau reduse de conformare, pe anumite tendințe, arată o analiză a ASF. Numărul petițiilor s-a redus anul trecut, cu aproape 3%, coborând la 15.419, dintre care 9.156 de petenți, cu 1,38% mai puțini. Cele din urmă reprezintă 0,99% dintre daunele avizate de asigurători (928.497) și 0,07% dintre contractele de asigurare aflate în vigoare la 31 decembrie 2016 (12,71 milioane). Anul trecut, cea mai mare pondere din petiții, 98% din total, o dețin AG-urile, 8.956, dintre care 7.228 cele pe RCA și Carte verde, 79% din total, fiind cu 7,22% peste cele din anul anterior. Cele din urmă reprezintă aproximativ 0,12% din contractele RCA încheiate (5,8 milioane) și 2,6% din dosarele de daună RCA deschise anul trecut, 278.093.

În prezent, se lucrează la identificarea măsurilor care să vizeze soluționarea problemelor sistemice ale pieței RCA, printre care Legea RCA, adiptată de Parlament pe 16 mai. „UNSAR consideră că soluțiile trebuie să vizeze responsabilizarea șoferilor și creșterea siguranței în trafic. Țara noastră este în prezent pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de decese în accidente rutiere. În primul rând, și cel mai important, vom scădea numărul de tragedii pe șosele. Dacă se va întâmpla acest lucru, vom vedea un efect direct și în scăderea costului polițelor RCA“, mai spune Marin.

Spre deosebire de ceilalți jucători, Roland Gröll, membru în Consiliul Director al VIG (grup prezent în România prin Asirom, Omniasig și BCR Asigurări de Viață), spune că, deocamdată, este prea devreme pentru a analiza efectele plafonării RCA asupra pieței asigurărilor, dar este important ca piața de asigurări să funcționeze liber: „Ca orice intervenție a statului pe piață, decizia de a plafona tarifele RCA este de natură să facă mai mult rău și să amenințe stabilitatea financiară și sustenabilitatea asigurătorilor. Beneficiile, pe termen scurt, obținute de o anumită categorie de clienți în urma plafonării tarifelor ar putea duce la disfuncționalități ale pieței pe termen lung. De asemenea, considerăm că așteptările transportatorilor ca tarifele RCA să fie menținute la un nivel scăzut, în orice condiții reprezintă o tendință periculoasă pentru piață pe termen lung, în condițiile în care am constatat în trecut că tarifele menținute la un nivel scăzut în mod nesustenabil au dus la câteva falimente pe piața din România. Aceasta ar trebui să fie o lecție deja învățată“. După expirarea perioadei de plafonare, piața asigurărilor rămâne puternic în atenția ASF-ului, care a stabilit tarife de referință, cu un caracter orientativ. Acestea sunt fi calculate trimestrial, timp de un an, începând cu data expirării perioadei de plafonare, prin segmentarea pe riscuri similare, luându-se în considerare tipul asiguratului (persoană fizică sau firmă), caracteristicile tehnice ale vehiculului (capacitatea cilindrică sau puterea, masa maximă autorizată, numărul de locuri) și alți factori considerați relevanți astfel încât să se respecte principiile de omogenitate, credibilitate și de semnificație statistică, iar datele utilizate sunt cele agregate la nivelul pieței RCA pe o perioadă de cinci ani.

Potențialul

Cu un grad ridicat de concentrare, 87% din volumul total al PBS-urilor l-au realizat 10 dintre cei 31 asiguratori (dintre care 17 încheiau doar AG-uri, 7 doar AV-uri și 7 au practicat activitate compozită, Carpatica Asig și LIG Insurance dispărând din cauza falimentului) și cele 11 sucursale (8 au practicat AG-uri şi 3 AV-uri, Metropolitan Life devenind sucursală a companiei-mamă din Irlanda), nivel similar cu anii anteriori, piața continuă să atragă noi jucători pe RCA. Euro Insurance DAC (brandul LeasePlan Insurance), sucursală care se supune reglementărilor Băncii Centrale a Irlandei, oferă servicii din martie. Bulgarii de la Dallbogg se pregătesc să vândă RCA în țara noastră, din vara acestui an. Asiguratorul austriac Grawe a obținut licența RCA, în timp ce Ergo este pe ultima sută de metri pentru obținerea aprobărilor necesare de la grupul german.

Niciunul dintre ei n-are intenții agresive. Le-ar fi și greu. Primii cinci jucători au adunat, anul trecut, 55,24% din piață, Allianz-Țiriac Asigurări fiind liderul (13,08%), urmat de Omniasig VIG (11,54%), Asirom VIG (11,42%), Groupama Asigurări (9,93%) și Euroins Romania (9,27%). Afacerile și profitul Allianz-Țiriac au urcat anul trecut cu 16%, față de anul anterior, primele până la 1,2 miliarde de lei, iar al doilea la 88 de milioane de lei. Primii 10 asiguratori au subscris AG-uri în valoare de 7,367 miliarde de lei, respectiv 95% din segment. Primii 10 asiguratori de viață dețin 94% din volumul total al PBS-urilor din segment, cu subscrieri în valoare de 1,57 miliarde de lei, primii doi cumulând 54,5% din piață – NN Asigurări de Viață (39,6%) și BCR Asigurări de Viață VIG (14,9%).

Lelkes estimează că nu doar RCA-ul, dar restul asigurărilor non-viață au un potențial foarte mare: „În România există 8,9 milioane de locuințe, peste 20 de milioane de locuitori, peste 500.000 de companii. Țara mea (n.red. – Slovacia) este de patru ori mai mică, dar volumul asigurărilor este de patru ori mai mare. Se poate explica prin faptul că asigurarea medie în România este de 95 de euro, iar în Slovancia de 370 de euro“. Asigurările facultative de locuinţe au scăzut cu 6%, în 2016, față de anul precedent.

Oportunitățile de dezvoltare în asigurările din România pot apărea datorită nivelului scăzut al penetrării pe anumite linii de business, în principal pe asigurările facultative, spune Marin: „UNSAR estima la începutul anului 2016 că piaţa de asigurări private de sănătate va creşte, în următorii ani, datorită noului cadru fiscal, dar şi a nevoii tot mai crescute a românilor de a beneficia de servicii medicale de calitate. Tendința s-a confirmat, astfel că, la final de 2016, piața de asigurări de sănătate a crescut cu aproximativ 70% (n.red. – până la 173 milioane de lei), depășind estimările noastre. Cu toate acestea, piața rămâne mult sub potențial. Sperăm ca România să adopte cât de curând măsuri mai ample prin care asigurările private de sănătate, principalul instrument de finanțare a sistemului de sănătate în țările vest-europene, să fie valorificate și în țara noastră la adevăratul potențial“.

Și VIG (grup prezent în România prin Asirom, Omniasig și BCR Asigurări de Viață) voiește să se consolideze pe asigurările de sănătate, datorită cererii. „Piața românească de asigurări rămâne mai puțin dezvoltată comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est, astfel că potențialul de creștere este semnificativ. În mod cert, dependența de RCA este prea mare. Este necesară o diversificare a produselor de asigurare. De asemenea, segmentul asigurărilor de viață ar trebui să fie mai dezvoltat. Un element important din acest punct de vedere este creșterea nivelului de educație financiară“, menționează Groll.

De asemenea, Mihai Muntean, Chief Sales Officer și CEO interimar al NN, spune că asigurările de sănătate au cel mai mare potențial de creștere, în următorii ani, fiind un teren încă puțin explorat în România, comparativ cu alte piețe: „Românii încep să se preocupe tot mai mult de soluții financiare care le pot facilita accesul la servicii medicale costisitoare fără presiuni asupra bugetului de familie sau riscuri ale unui eventual faliment personal. Potențialul de dezvoltare se vede inclusiv în creșterea din ultimul an a competiției în acest segment, pe măsură ce tot mai mulți asiguratori au integrat din 2016 în portofolii și asigurări de sănătate. În ansamblu, piața este încă mică, însă trebuie ținut cont că, în ultimii opt ani, s-a triplat, iar anul trecut a avut o creștere aproximativ 30% față de 2015“.

Asigurările de viaţă au un potențial vast de dezvoltare și trebuie privite pe termen mediu şi lung, deși au urcând cu doar 6,7%, anul trecut, față cu anul anterior, reiese din raportul ASF. „Odată ce creşterea economică va fi percepută și în bugetele oamenilor, va creşte şi apetitul acestora pentru protecție și economisire, așa cum sunt, în foarte multe tări, asigurările de viaţă. Pentru a valorifica potenţialul, este nevoie și de o creştere a nivelului de educaţie financiară şi de introducerea unui regim fiscal adecvat“, indică Marin. UNSAR este în curs de definire a unui program de educație financiară.

Președintele UNSAR completează că există și alte linii care pot avansa consistent – asigurările agricole, răspunderile și cele legate de investiții venite prin fondurile europene – pentru care există apetit, însă condițiile nu sunt cele optime. Metropolitan Life a identificat în piața locală un mare potențial de dezvoltare în zona produselor de protecție dedicate. „Oferim un tip de beneficii care asigură individul matur – împreună cu familia sa – nu doar prin sprijin material în eventualitatea unor ocurențe nefaste, ci și din punctul de vedere al consultanței și ajutorului în situații de urgență, precum și în cazul unor decizii extrem de importante implicate“, detaliază Emilia Bunea, CEO-ul Metropolitan Life.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii