Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

|
|

Sub presiune maximă

Anul 2017 va fi decisiv pentru Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Va rămâne sau va pleca din fruntea DNA?
CSM - MANDAT DNA - CODRUTA KOVESI

Atacurile și loviturile la adresa Laurei Codruța Kovesi s-au înmulțit în 2016, anul în care și-a început al doilea mandat în fruntea instituției. Toate au fost lansate cu un singur scop: demolarea procurorului-șef al DNA. Afacerea „Black Cube”, în care doi cetățeni israelieni, angajați ai firmei de consultanță Black Cube, ar fi avut misiunea s-o intimideze și s-o hărțuiească pe Laura Codruţa Kovesi, a stârnit în mass-media scenarii demne de un film de la Hollywood. Românii obișnuiți, care își plătesc taxele și impozitele și care admiră munca procurorilor din ultimii patru ani, adică lupta anticorupție la nivel înalt, n-au înțeles mare lucru din aceste combinații care se întind ca brațele unei caracatițe. Dosarul „Black Cube” este instrumentat de DIICOT și are puternice rădăcini în servicile secrete.

Suspiciunea de plagiat a tezei de doctorat a șefei DNA a tulburat, încă o dată scena publică din România. La câți plagiatori cu funcții înalte are România, iată că și primul procuror al DNA este un hoț, așa că trebuie să demisioneze! – s-a vrut acest mesaj promovat printre români. La începutul lunii decembrie 2016, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a dat verdictul final: teza nu este un plagiat, șefa DNA își păstrează titlul de doctor. Totuși, Consiliul a constatat că sunt 20 de pagini suspecte de plagiat, că sunt fraze care nu sunt originale, dar că nu sunt elemente care afectează teza în sine. Codruța Kovesi n-a demisionat în ciuda dorinței multor „actori” care apar în fiecare seară la talk-show-urile televiziunilor de știri. Oricum, întreaga afacere a mai dat o lovitură în imaginea DNA, principala instituție care ține sus steagul anticorupției în România.

La începutul acestui an, așa-zisele „dezvăluiri” ale fugarului Sebastian Ghiță, fost deputat PSD, rămas fără imunitate parlamentară, în cadrul unor înregistrări prezentate de România TV, au lovit în, cine altcineva?, Laura Codruța Kovesi și în generalul Florian Coldea, directorul adjunct al Serviciului Român de Informații (SRI). Generalul „a căzut la datorie”, fiind trecut în rezervă, în urma unei anchete interne a SRI. Procurorul-șef al DNA rezistă în continuare în funcție, generând numeroase critici din partea politicienilor cu mari probleme penale. Dar Kovesi nu s-a retras într-o poziție defensivă, ci a sesizat Inspecția Judiciară pentru a verifica afirmațiile lui Sebastian Ghiță, afirmații despre care susține că sunt „tendențioase și mincinoase”. Printre „dezvăluirile” lui Ghiță se numără o „amintire” legată de un chef cu lăutari, într-o vilă din Sinaia, în care Codruța Kovesi, Vasile Dîncu și el ar fi cântat „La Chilia-n port”… O „amintire” deconcentrantă și uluitoare pentru cetățenii români, care sunt puși să cearnă adevărul de minciună, într-o țesătură de intrigi complicate. Întrebată de ziariști despre afirmațiile lui Ghiță, procurorul-șef al DNA a replicat sec: „Nu comentez declarațiile unui inculpat fugar”. Apoi, Kovesi a respins categoric afirmațiile lui Ghiță.

La aceste atacuri se adaugă procesul pe care Kovesi îl are cu Antena 3, cel mai agresiv dușman din media românească, și mulțimea de acuze și declarații tendențioase lansate din partea unor oameni pe care îi unește același deziderat: demolarea procurorului-șef al DNA și punerea sub control politic a procurorilor. Lista contestatarilor este foarte lungă: Traian Băsescu, Elena Udrea, Sebastian Ghiță, Victor Ponta, Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu, nume grele implicate în dosare grele!

Am asistat în ultimul an la o încleștare teribilă în jurul DNA. Un veritabil război are loc pentru cucerirea acestei „redute”. Se folosește întregul arsenal din dotare în acest război al acuzelor, manipulărilor și manevrelor subterane din partea celor vizați de condamnări penale. Mirosul de pușcărie este foarte puternic pentru „armata” care dorește debarcarea lui Kovesi. Singurul sprijin politic intern pare să vină din partea președintelui Klaus Iohannis. De altfel, trebuie observat că sprijinul extern este mai puternic în cazul Kovesi decât cel intern. De parcă, străinii ar fi mult mai interesați de lupta anticorupție și consolidarea justiției în România decât cetățenii români și clasa politică ce îi reprezintă.

În 2016, Laura Codruța Kovesi a primit Titlul de Comandor al Ordinului Steaua Polară, conferit de Regele Suediei pentru lupta împotriva corupției din România. În cadrul ceremoniei de la Ambasada Suediei la București, Laura Codruța Kovesi a spus: „Această decorație onorantă reprezintă pentru mine o recunoaștere a efortului constant al colegilor din DNA de a lucra cu profesionalism și corectitudine în lupta cu corupția la nivel înalt”.

În același an, ambasadorului Franței la București, François Saint-Paul, i-a acordat Legiunea de Onoare din partea Republicii Franceze pentru „devotamentul în lupta împotriva corupției, pentru contribuția la construcția societății și pentru extraordinarul curaj în această luptă”. Cele două înalte distincții reprezintă o palidă consolare la „tratamentul” la care este supusă șefa DNA în plan intern. Să mai amintim, nu în ultimul rând, că revista „Forbes România” a desemnat-o pe locul doi în „Topul celor mai influente femei din România” – ediția 2016.

Pentru că Raportul de Activitate al DNA pentru anul 2016 nu a fost încă dat publicității, să aruncăm o privire în raportul din anul precedent: au fost trimiși în judecată 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu; au fost trimiși în judecată un prim-ministru, cinci miniștri, 16 deputați și 5 senatori, adică de de cinci ori mai mulți înalți demnitari decât în 2013; au fost instituite măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. Toate aceste date, care pot să recâștige încrederea românilor într-o justiție curată și puternică, au stârnit, pe de altă parte, regruparea „armatei penalilor” și atacurile furibunde împotriva DNA.

Cel de-al doilea mandat al procurorului Kovesi la conducerea Direcției Naționale Anticorupție, început în mai 2016, se anunță, în fapt, o prelungire a unei situații foarte tensionate. Atacurile „penalilor” vor continua într-o guvernare PSD, dispusă să pună „batista pe țambal”

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii