Cautare




, Contributor

Afaceri |
|

Steve Jobs al Chinei

Lei Jun a construit una dintre cele mai apreciate companii de tehnologie private din lume – Xiaomi – prin copierea iPhone-ului (având şi preţuri mai mici decât acesta). Acum ţinteşte chiar la poziţia Apple în piaţă.
Alibaba's Jack Ma tops Forbes China Rich List

Din poziţia de CEO al unui start-up, Lei Jun s-a mândrit că şi-a întrecut competitorii: 100 de ore muncite pe săptămână erau un standard. Acum, când compania sa, Xiaomi, a ajuns repede una dintre cele mai puternice companii private de tehnologie din lume, iar Lei este pe locul 8 în topul celor mai bogaţi oameni din China, cum i s-a schimbat volumul de muncă? Nu s-a schimbat: 100 de ore rămân etalonul lui. Lei nu îşi doreşte să încetinească ritmul dacă există chiar şi cel mai mic risc de a strica tot ceea ce a obţinut până acum. „Dacă aş fi spus acum patru ani că voi reuşi să fac asta“, spune Lei în limba mandarină cu accente de Wuhan, „nu aş fi avut nici un fel de credibilitate“.

Prin „asta”, fondatorul şi CEO-ul de 45 de ani al Xiaomi se referă la cucerirea celei mai mari pieţe de smartphone din lume cu viteza fulgerului. Compania lui Lei nici măcar nu a existat înainte de 2010, iar astăzi, vânzările telefoanelor sale Mi le-au depăşit pe cele ale celorlalte smartphone-uri din China. Cum Asia reprezintă mai mult de jumătate din cele 1,5 miliarde de smartphone-uri care se vând anual în lume, numai acest succes l-a făcut pe Xiaomi să ocupe poziţia a treia în lume, după Samsung şi Apple.

Lei a fost supranumit Steve Jobs al Chinei şi asta pentru un motiv întemeiat. El a studiat şi a copiat mult din stilul cofondatorului Apple:  nevoia de a-şi face apariţia cu produse în stadiu demo, preferinţa pentru tricouri negre şi jeans şi o capacitate surprinzătoare de a înţelege perfect designul industrial al Apple (atrăgând critici legate de un posibil furt de idei din partea designerului al iPhone, Jony Ive). Dar Lei, care are o avere estimată la 9,9 miliarde de dolari, se evidenţiază ca fiind propria legendă de business – cel puţin în China. Aşezat la o masă de conferinţe la etajul 15 al uneia dintre clădirile Xiaomi, cartierul high-tech aflat în vestul Beijingului, subliniază latura poetică a misiunii sale: „Scopul meu este să transform Xiaomi într-un brand naţional în China, să influenţez toată industria din China şi să aduc un beneficiu fiecărui utilizator din lume”.

Xiaomi câştigă prin faptul că le oferă chinezilor ceea ce îşi doresc: telefoane cu o variantă ieftină de Android. Xiaomi a vândut peste 60 de milioane de terminale în 2014, de două ori mai multe decât în 2013; vânzările de 5,5 miliarde de dolari obţinute în prima jumătate din 2014 le-au depășit pe cele înregistrate pe tot anul 2013, când divizia sa de telefoane a avut câştig net de 80 de milioane de dolari.

Xiaomi a câştigat China eliminând distanţa dintre companie şi piaţă. Totul este vândut online, direct cumpărătorilor, iar Xiaomi poate controla relaţia cu clienţii. Producătorul cumpară telefoane în lot pe tot parcursul anului, lucru mai bun decât plasarea unor comenzi mari, pentru a profita încontinuu de devalorizarea preţului componentelor. Zeci de îmbunătăţiri ale produsului vin din ideile trimise de clienţi prin servicii de microblogging precum Weibo. Lei are mai mult de 4 milioane de followeri pe reţelele sociale din China şi petrece mult timp pe MiTalk, site-ul de chat al Xiaomi, bucurându-se de ideile ce vin de la clienţi şi cerându-le feedback. (Steve Jobs nu a fost niciodată atât de popular). În 2012, compania a început să găzduiască o convenţie anuală pentru fani şi susţine întâlniri regulate ale userilor care au sentimentul unei renaşteri spirituale. Cei mai conservatori dintre aceştia cântă, aplaudă, joacă diverse jocuri şi cumpără mascotele colorate ale companiei, „MiBunny”, care se vând în sute de mii de exemplare pe lună.

Entuziasmul alimentează perioadele de flash sales ale companiei care oferă produse la preţ redus. Când primul telefon Xiaomi, Mi1, a fost pus în vânzare în toamna anului 2011, compania a primit 300.000 de precomenzi în primele 34 de ore. Anul trecut, a vândut 100.000 din noul model în 90 de secunde. Pe data de 11 noiembrie anul trecut, a vândut peste 1 milion de telefoane în timpul promoţiei Singles’ Day pe Alibaba.com care a bătut recordurile mondiale de cheltuieli online în 24 de ore.

Formula care are succes în China are succes peste tot în lume. În noiembrie, Xiaomi a vândut peste 10.000 de telefoane în mai puţin de 40 de secunde în Indonezia, una dintre cele şase pieţe pe care şi-a propus să înregistreze creşteri, alături de Hong Kong, India, Malaezia, Singapore şi Taiwan. Ţinteşte şi alte regiuni – inclusiv SUA, însă din cauză că are atât de mult de lucru în piaţa chineză care reprezintă activitatea sa principală, Lei estimează că va mai dura cel puţin trei ani până să ajungă acolo.

Xiaomi, care are acum aproximativ 7.500 de angajaţi, a făcut multe angajări pentru a-şi atinge ambiţiile sale la nivel global. Anul trecut, a reuşit să îl atragă pe Hugo Barra – fost vicepreşedinte al Google, implicat în dezvoltarea multor produse Android ale gigantului american – pentru a conduce toate pieţele de dincolo de continent. Dar superioritatea lui Lei nu poate fi pusă la îndoială. El apare ca fiind fondatorul companiei pe website-ul în limba engleză al companiei, în timp ce alte şapte persoane, inclusiv preşedintele companiei, Bin Lin, un alt fost director al Google, apar ca fiind „cofondatori”.

Cât de sus şi cât de departe poate merge Xiaomi? Lei şi-a îndreptat ambiţiile către partea de nord, pe măsură ce succesele se adună. Xiaomi este încă o companie privată. Ultima rundă de investiţii din 2013 l-a adus în afacere pe miliardarul rus, finanţator al Facebook-ului, Yuri Milner, și a mai adăugat companiei zece miliarde de dolari. Se estimează că Xiaomi va fi evaluat la 40 de miliarde de dolari, dar până când afacerea va fi încheiată, Forbes evaluează, în prezent, compania la 25 de miliarde de dolari. Lei ştie că nici un număr nu poate reprezenta un plafon. „Acum patru ani am făcut o greşeală”, crezând că Xiaomi ar putea fi evaluat la 10 miliarde de dolari, spune el. Până atunci, „nu am lucrat decât în companii estimate la un miliard de dolari. Nu am văzut niciodată una care să valoreze o sută de miliarde de dolari”. La o conferinţă din industrie care a avut loc în noiembrie, în China, Lei a spus atunci că şi-a stabilit scopul de a conduce lumea smartphone-urilor în următorii cinci până la zece ani. El ar putea atinge acele 100 de miliarde de dolari cu o listare pe bursă precum Alibaba, dar Lei spune că nu îl interesează o listare în următorii cinci ani: „Cel mai important lucru este concentrarea, concentrarea, concentrarea. Dacă aş avea o ofertă publică iniţială astăzi, toată lumea va deveni bogată, îşi vor vinde acţiunile, îşi vor cumpăra o casă, o maşină şi vor emigra. Cum ai putea conduce compania?”.

Lei Jun este reprezentativ pentru numărul mare de chinezi apreciaţi în domeniul tehnologiei, precum Robin Li şi Jack Ma, de aceea el a muncit din greu la 20 şi 30 de ani, în sensul în care a fost necunoscut pe vremea când avea 20 şi 30 de ani, dar a dat lovitura după vârsta de 40 de ani. El este licenţiat în ştiinţa calculatoarelor la  Universitatea Wuhan şi s-a format în cadrul companiei chinezeşti producătoare de software antivirus, Kingsoft, unde a fost angajat în anul 1992. Şase ani mai târziu, devenea CEO. Lei a început să investească în startupuri chinezeşti, chiar de pe vremea când lucra. La prima sa lovitură, în 2004, Lei a vândut retailerul online Joyo.com lui Amazon pentru 75 de milioane de dolari. Lei a părăsit Kingsoft, în 2007, în momentul în care compania a lansat Oferta Publică Iniţială şi a continuat să investească în startup-uri, iar parcursul său de până atunci era suficient de bun pentru a deveni miliardar, chiar şi fără Xiaomi. El şi-a asumat riscuri atât în ceea ce priveşte UCWeb, un browser popular pentru mobil care a fost vândut lui Alibaba, cât şi pentru YY.com, care oferă o aplicaţie video în timp real, care a fost listată la New York, în 2012.

Xiaomi a început să aibă succes după ce, în anul 2010, Google s-a plâns de cenzură şi şi-a închis site-ul din China, Google.cn. Lei, care la vremea respectivă era la conducerea companiei UCWeb, s-a împrietenit cu Bin Lin, cel care se ocupa de încercările Google de a aduce software-ul gratuit Android din S.U.A pe telefoanele din China. Lei a văzut perspective bune pentru Android într-o lume dominată de Apple. Iar în momentul în care Google s-a retras, Lei şi Lin s-au hotărât să fondeze Xiaomi pentru a crea o versiune open-source pentru Android destinată utilizatorilor chinezi. În următoarele două luni aceştia au gândit şi au stabilit diverse planuri de afaceri. Lei a studiat istoriile Wal Mart şi Costco care au scăzut preţurile pentru a le aduce clienţilor profit. Lei a profitat de cunoştinţele din rândul elitei în domeniul tehnologiei din China şi de faptul că avea destul de mulţi followeri pe reţelele sociale pentru a stimula vânzările fulger ale telefonului sau de succes, Mi1, în septembrie 2011, fără a cheltui nici un ban pe publicitate pe televiziune sau în print. În iunie 2012, chiar înainte de lansarea Mi2, Xiaomi a adunat 216 milioane de dolari într-o singură rundă, fapt ce a dus la estimarea companiei la patru milioane de dolari. Aceasta reprezenta o sumă mai mare decât investiţiile făcute până atunci care au adus peste 120 de milioane de dolari de la investitori precum Morning-Side Group, Qiming Ventures, IDG şi Temasek. Lei şi-a păstrat cea mai mare parte de acţiuni, peste 30%, spun sursele.

În ultimii doi ani, Xiaomi a continuat să menţină presiunea asupra Apple şi Samsung, fixându-şi preţul foarte aproape de acestea şi generând profit din aplicaţii, servicii şi accesorii.

„Am lucrat pentru John Chambers, Masayoshi Son şi Larry Ellison. Lei Jun este chiar acolo, printre cei mai mari CEO ai erei internetului”, spune Gary Rieschel, partener fondator al Qiming. „Doar Apple, prin magazinele sale, a reuşit să ajungă direct la consumatorii săi la această scală în lumea tehnologiei, iar Xiaomi chiar i-a întrecut nevoia de magazine.”

Ambiţiile lui Lei – inclusiv atingerea atractivei sume de o sută de miliarde de dolari – îi impun lui Xiaomi să aibă succes în afara propriului teritoriu. Aceasta ar putea fi o provocare, având în vedere avalanşa de smartphone-uri ieftine şi potenţialele provocări legale asupra tehnologiei companiei. Incursiunea în India, care este pe cale să devină a doua piaţă din lume pentru smartphone, a întâlnit imediat un obstacol. Xiaomi a pătruns în India în iulie, într-un acord cu Flipkart, Amazon-ul subcontinentului, şi a vândut deja peste 500.000 de telefoane prin flash sales. Dar, în decembrie, firma suedeză producătoare de echipament, Ericsson, a reuşit să facă în aşa fel încât Înalta Curte din Delhi să împiedice Xiaomi şi Flipkart să mai vândă telefoane, conform acuzaţiilor că Xiaomi încălca patentele 3G şi EDGE de internet wireless în bandă largă ale Ericsson. Cele două părţi au încheiat un acord care i-a permis temporar lui Xiaomi să vândă câteva dispozitive în ţară, cu condiţia ca acesta să depună câte 1,57 dolari pentru fiecare telefon vândut.

Lei şi-a propus să devină şi o firmă importantă de electronice. În noiembrie, a început să vândă un Mi-TV de 49 de inci, conectat la internet, iar 37.000 de unităţi s-au vândut chiar în ziua apariţiei. Faptul că Google a achiziţionat, în acest an, furnizorul de dispozitive inteligente, NestLab, în valoare de 3,2 de miliarde de dolari, stabileşte noi standarde, spune Lei. „Xiaomi va fi un jucător important”, afirmă Lei, arătând o înregistrare video parţială a conferinţei, pe Mi TV-ul său, doar atingându-şi de câteva ori telefonul.

În noiembrie, pentru a-şi îmbunătăţi portofoliul de servicii şi software, Xiaomi şi o companie afiliată de investiţii, Shunwei, a plătit 300 de milioane de dolari pentru o acţiune în site-ul video iQiyi, subsidar al motorului de căutare chinez Baidu, deschizând astfel noi oportunităţi pentru divertismentul mobil. Xiaomi are un miliard de dolari disponibili pentru  divertisment şi l-a angajat pe Chen Tong, redactor-şef al unuia dintre cele mai populare site-uri de ştiri ale ţării, pentru a administra afacerea. De asemenea, el a mai cumpărat acţiuni la portalul video chinezesc Youku Todou, care îi vor aduce mai mult acces la conţinut. În decembrie, Xiaomi, Shunwei şi alţi investitori chinezi au investit 40 de milioane de dolari în fabricantul american de dispozitive de urmărire a activităţii fitness, Misfit.

Lei se ridică de la masă, punând capăt acestui rar interviu. Cele 100 de ore de muncă pe săptămână îl îndeamnă să plece, în ciuda faptului că are o soţie şi doi copii acasă. Să conduci Xiaomi, spune prietenul lui Lei, Robin Li, miliardarul care conduce motorul de căutare gigant Baidu, „este ca şi cum ai participa la triatlon: trebuie să fii bun la software, hardware şi internet. El este unicul care poate face asta şi o face foarte bine.”

„Suntem doar o companie tânără şi ne aflăm într-o poziţie fragilă”, spune Lei. Dar este una într-o piaţă neexploatată care aşteaptă să fie valorificată

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii