Cautare




, Contributor

Sunt redactor Forbes Romania, coordonator al proiectului Forbes 50 cele mai influente femei din România, scriu despre cariere, educație și servicii medicale.

SportsMoney |
|

Sfaturile unui prinţ pentru antreprenori

Prinţul Dimitrie Sturdza, urmaşul celebrei familii domnitoare a Moldovei şi proprietarul Déesse of Switzerland, a lăsat de câţiva ani conducerea firmei pe mâinile fiului său, dar asta nu înseamnă că nu se mai implică în decizii.
Dimitrie si Stefan Sturdza.jpg

Dimitrie Sturdza, aflat pe locul 19 in Top 500 miliardari 2012, recunoaşte că afacerile de familie nu sunt o reţetă pentru toată lumea: „azi concurenţa e sălbatică, dacă cineva nu lucrează 100% trebuie dat afară, indiferent dacă e din familie sau nu. Dar dacă lucrezi 100% poţi câştiga foarte bine. La noi (la firma din Elveţia, n. red.) o femeie de serviciu care lucrează bine poate câştiga şi 5.000 de euro /lună. În Elveţia, dacă cineva nu ar lucra, ceilalţi ar critica. De aceea, şomajul este de 2% acolo.”

Prinţul Dimitrie Sturdza estimează pentru anul acesta o cifră de afaceri de 100-110 milioane la nivelul grupului Déesse of Switzerland. „În Europa suntem printre cei mai mari din cosmetice. Avem  12.000 de colaboratori, ceea ce pentru sistemul nostru de vânzare este mult.”

Déesse of Switzerland este o firmă de vânzare directă, cu un sistem inedit de marketing bazat pe party selling, unde produsele din diferite segmente (suplimente alimentare, cosmetice, accesorii pentru curăţenia casei sau bucătărie şi produse textile) sunt prezentate potenţialilor clienţi în mod informal, în cadrul unor reuniuni.

Cifra de afaceri a crescut chiar şi în criză, dar nu cu 10-15 %, ci cu 5-6%, deoarece „peste tot în Europa, în afară de Germania, e dificil”. Societatea din România, Capra Nera, înfiinţată în 2000 de Alina Sturdza, nepoata Prinţului, independentă de firma elveţiană, a avut la începutul crizei o cifră de afaceri de 2-3 milioane . „Am angajat mulţi oameni, dar vânzările per  colaborator au scăzut”. Societatea mamă, care vinde în 16 ţări din Europa, deţine doar 40 % din societatea din România.

După un bacalaureat în Norvegia şi Fizica Atomică în Elveţia, tânărul Sturdza vroia o carieră în tenis.  A reuşit să ajungă în primii 30 din lume şi a strâns bani pentru a începe propria firmă de cosmetice, deşi aceasta nu era în plan. Până acolo însă drumul a avut ceva ocolişuri: Coasta de Azur şi Caraibe, tot datorită tenisului.  Prinţul a început ca angajat într-o societate americană de vânzări directe, unde a rămas timp de cinci ani,continuând să joace tenis. Apoi, în timpul unui turneu în Caraibe, un fost director de la Philips i-a propus un job. „Eu credeam că este vorba de vânzare de electronice, dar era vorba de vase de tip Tupperware. I-am spus că nu am pus niciodată piciorul în bucătărie, el mi-a răspuns că aveau nevoie de numele meu şi aşa am început, eu şi trei doamne în Elveţia, apoi au ajuns 3000”.

Când la conducerea afacerii au venit americani, Prinţul a renunţat, deoarece admite că nu a putut lucra cu ei. „Ei puneau cea mai mare parte a câştigului în buzunarul lor. Eu sunt de principiul dacă merge bine afacerea, împarţi cu toată lumea din firmă”.  A făcut astfel un parteneriat cu o doamnă, deoarece „la cosmetice era ca la bucătărie, nu ştiam mare lucru”.  În 1971 a început afacerea proprie de cosmetice, Déesse of Switzerland.  „Câştigam bine  din turnee, datorită sponsorilor , iar cu banii strânşi am putut să încep afacerea.”  Acum firma are peste 12.000 de reprezentanţi în Europa, inclusiv în România.

Zece ani mai târziu, în 1981 firma  începea să creeze produsele proprii în cele mai bune laboratoare din Elveţia. „ A fost nevoie de 7-8 ani pentru a ajunge aici, atunci am ajuns destul de mari ca să plasăm comenzi la laboratoare. Aveam deja o cifră de afaceri între 5-10 milioane de franci elveţieni, iar în 1984 a început să meargă chiar foarte bine, cu o  gamă completă”.

Dimitrie Sturdza este membru în Camera de Comerţ Elveţiano-Română şi consul onorific  la Zurich şi s-a implicat direct în economia românească, aducând investitori şi consiliindu-i, pe cei care vor să vină. I-a adus pe cei de la Philip Morris şi  Kraft Foods, de pildă, a discutat cu bănci şi companii din industria de chimie. „Eu le dau adrese de avocaţi foarte buni, ca să nu fie păcăliţi şi le spun că sunt oameni foarte calificaţi în România. Dar le mai spun că nu pot veni doar să ia laptele de la vacă, trebuie să  dai şi de mâncare vacii, cum spune un proverb”.

Din păcate a văzut şi reversul medaliei, adică investitori care şi-au lăsat banii aici din pricina „şmecheriei” unora: „În România, ca în Rusia, cei care au profitat de circumstanţe au ajuns  după 5 ani mai bogaţi decât mine care am lucrat 50 de ani în Elveţia.  Dar acolo, dacă faci o şmecherie, îţi faci o reputaţie proastă şi nu mai faci deloc afaceri. Aici şmecheria e o problemă mare. Chiar şi în Italia riscul e mai mic decât aici”.

Prinţul Sturdza consideră că prioritatea României este agricultura: „trebuie să începem cu ce avem mai bun, dar trebuie subvenţionat produsul final, nu cumpărarea de tractoare. De ce să cumperi tractoare când nu poţi vinde produsul?”. Un alt pas ar fi regionalizarea ţării, dar nu pe criterii etnice, ci economice.  Apoi, esenţială în viziunea sa este şi pregătirea unor specialişti în şcoli de administraţie.

În lumea afacerilor, ca şi în sport, filosofia tatălui său l-a urmărit toată viaţa: „noi am fost foarte bogaţi, dar am pierdut aproape totul în România (în 1948, nn.). El mi-a spus un lucru: important este ce ai în cap, pentru că asta nu îţi poate lua nimeni”.

Averea lui Dimitrie Sturdza a fost estimată de Forbes Romania la 160-165 milioane de euro  în ediţia din 2012 a Top 500 miliardari.

(Articol apărut în ediţia Forbes Romania din 12 august 2013)

 

Click aici pentru a citi mai multe despre Dimitrie Sturdza

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii