Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Afaceri |
|

SF în contabilitate

Smart Bill se recomandă ca o companie prietenă cu antreprenorii. Iar pentru ca firma să devină „cel mai bun prieten” al IMM-urilor, urmează o etapă dominată de inteligență, în special inteligență artificială.  
Mircea Capatina

Sunt idei de afaceri care pornesc de la o nevoie personală, iar în față avem un astfel de exemplu. Astăzi, de numele Smart Bill legăm următoarele cuvinte: facturare, gestiune și contabilitate. În varianta „smart“, cum ne indică și numele companiei. Însă, în urmă cu zece ani, când afacerea lua naștere, totul pornea de la o firmă de webdesign. Totuși, cum a luat naștere ideea? „În 2007 am început cu un soft de facturare, care făcea facturi și atât. Eram firmă de webdesign la momentul respectiv și făceam facturile pe hârtiile tipizate. Am zis să facem un program pentru noi, pentru că nu mai suportam, le greșeam, tăiam factura și o luam de la zero“, povestește Mircea Căpățînă, unul dintre cei trei fondatori din Sibiu ai SmartBill.

Iar dacă tot creau ceva ce le putea fi, cu siguranță, util și altora, s-au gândit să vândă programul. Startul l-au luat împreună cu alții, care au avut aceeași idee, dar un „ingredient“ a făcut diferența, ne-a explicat antreprenorul: „Soft-ul nostru a ieșit și mai târziu decât cele ale altora; a fost și o firmă foarte mare care a făcut ceva concurent cu al nostru. Era o firmă cu multă experiență, cu mulți bani. Au făcut un soft competitor, care era și mai ieftin și aveau și un grup în spate. Dar erau și mulți mici, ca noi. Noi am avut niște avantaje de business, cel mai puternic fiind acela de a ne pune în pielea clientului. Eram pretențioși legat de soft pentru că îl făcusem pentru noi, inițial, voiam să fie simplu de folosit“.

După un deceniu, Smart Bill a crescut, a trecut de o perioadă foarte grea, în care afacerea se ținea într-un fir de ață, iar acum începe o nouă etapă, cu adevărat „smart“. Compania a depăşit pragul de 1 milion de euro cifră de afaceri în 2016, la un an din momentul atragerii investiţiei din partea Catalyst România şi Gecad Group. Cele două fonduri de investiții au alocat 1 milion de euro afacerii, preluând, printr-o operaţiune de majorare de capital, peste 30% din acţiunile firmei.

„Cu Radu Georgescu, investitor, și Marius Ghenea în board este foarte bine. Ce am învățat de la ei? În primul rând, de când îi avem pe ei, am mai crescut, suntem mai responsabili, mai organizați, ne purtăm mai mult ca o companie serioasă decât ca un start-up. Marius vine mereu cu idei bune la întâlnirile de board, deși el nu face parte din business“, a mai spus Mircea Căpățînă.

Iar perioada grea parcursă de către cei trei fondatori ai companiei, Mircea, Radu și Ioana Hasan, a fost atunci când modelul de business presupunea achiziția programului de gestiune de către clienți cu licență pe viață. „Noi aveam întotdeauna economii puține din cauza acestui model, am ales să reinvestim și mereu măream echipa. De când cu investiția (realizată de cele două fonduri – n.red.), e altă poveste. Dar noi mereu am fost pe zero, iar dacă ne scădeau încasările și era o lună proastă, nu știam că își vor reveni sau nu, și putea fi sfârșitul. Din 2007 și până în 2014 am mers numai cu securea asta deasupra capului. Dacă nu făceam 400 de clienți pe lună, eram pe minus. Au fost momente în care am vrut să renunțăm, dar bine că nu am făcut asta“.

Numere mici și multe

Pe parcursul discuției cu fondatorul afacerii, am înțeles că Smart Bill este un business despre numere mici și multe. Adică, clienții pe care-i „vânează“ aceștia sunt firmele mici, acestea fiind și mai numeroase în țara noastră, spre deosebire de corporațiile bine închegate. În prezent, compania are în portofoliu câteva zeci de mii de firme, iar obiectivul pentru următorii ani este bine stabilit: „Ne așteptăm să ajungem la  100.000 de clienți în patru-cinci ani. Teoretic, sunt circa 600.000 de firme în România, practic, mai degrabă 400.000. Deci ar fi una din patru“.

Modelul actual de business nu exclude din start clienții corporații, dar pentru Smart Bill, aceștia reprezintă excepții: „La firmele mari trebuie să faci personalizări, iar ăsta este deja alt business, iar noi nu facem alt business.“ De asemenea, pe zona clienților mari sunt deja companii ce realizează soft-uri, ce au un portofoliu considerabil de clienți și există dinainte ca Smart Bill să fie o idee.

De-a lungul timpului, compania a dezvoltat un program de facturare, un program de gestiune și facturare și, cel mai nou produs, un soft dedicat contabililor. Pe nișa de facturare și gestiune, Smart Bill este lider de piață, iar același lucru speră să se întâmple și cu ultimul produs lansat. „Am început cu programul de facturare,  pe care l-am îmbunătățit continuu, iar în 2010 am făcut versiunea de gestiune (adică și partea de stocuri cu toate documentele aferente). Din tot ce am făcut la SmartBill, acesta de gestiune a fost cel mai puțin reușit produs al nostru, dar a avut aproximativ 4.000 de clienți. L-am scos de la vânzare anul trecut. A urmat varianta cloud de facturare și gestiune, în 2014, marea noastră provocare. Eram curioși dacă va fi bine primit sau nu. A fost peste așteptările noastre, nu a fost un boom la început, dar a crescut constant“, a explicat sibianul.

Revenind la programul dedicat contabililor, recent lansat, ce în curând va fi disponibil și spre vânzare, Smart Bill a câştigat recent un grant european de cercetare de 600.000 de euro, sumă ce va fi investită, mai exact, în inteligența artificială, ce va face din acest program „o navă spațială”. De precizat că, pentru firmele de contabilitate, programul va fi 100% gratis, pentru totdeauna. „Am făcut la un mom dat un studiu intern – 90% din firmele din România își externalizează contabilitatea către firmele de conta. Pentru cei care externalizează, va fi 100% gratuit. Pentru firmele mari, care-și țin contabilitatea in-house, acolo va fi un cost, încă nu ne-am gândit; 20-25 de euro, pur orientativ, dar în final s-ar putea să nu fie deloc acest preț. (…) Firmele de conta sunt vreo 20.000 în toată țara, la 400.000 – 500.000 de firme.  IMM-urile reprezintă 50-60% din economia țării. Credem că cei 20.000 trebuie să primească Smart Bill gratuit, și așa sperăm să ajungem la cele 100.000 de firme“.

Reprezentanții companiei sunt de părere că munca manuală depusă de contabili trebuie redusă semnificativ, iar contabilul să devină mai mult un consilier pe probleme financiare pentru clientul său, lucru care este imposibil în acest moment, tocmai pentru că aceștia petrec foarte mult timp introducând date în programe. „Noi vom automatiza foarte mult din aceste procese, iar partea de know-how a contabilului va conta tot mai mult. Munca manuală trebuie să dispară, deoarece introducerea manuală de date nu reprezintă valoare adăugată pentru nimeni“.

Mircea Căpățînă și colegii săi văd Smart Bill în viitor ca „un fel de sistem de operare al unei afaceri“. Pentru ca acest program, ce va fi bazat pe inteligență artificială, să se conecteze la bănci și să citească extrasul, să răspundă clienților la întrebări precum „cum arată cash-flow-ul?“ sau chiar soft-ul să se autosesizeze în diferite probleme, sunt necesari cel puțin trei ani de zile, timp în care programatorii de la Smart Bill vor colabora cu cercetători de la două Universități cu profil tehnic din țară.

Cât despre vânzarea serviciilor create de sibieni și în alte țări, acestea sunt deja prezente în India, deși prima țintă a fost SUA. „La un moment dat am vrut să ne extindem global, pentru că orice firmă de soft își dorește să aibă piață globală. Am încercat în SUA și nu am putut să fim competitivi, ar fi trebuit să muncim mult la produs, iar de investițiile în marketing nu mai vorbim. Vorbim de o piață imensă, competitori la fel, cifre de afaceri de sute de milioane de dolari. (…) Ne-am uitat apoi la piețele regionale, după care am avut o întâlnire cu Radu Georgescu, prin 2012, și ne-a zis că decât să facem pentru o piață ca Serbia, de exemplu, mai bine faci adaptezi produsul pentru o piață imensă. Ne-am uitat la blocul BRIC – Brazilia, Rusia, India, China. Cea mai potrivită a fost India, unde am intrat în 2013“. Așadar, „verișorul“ lui Smart Bill se numește Sleek Bill și se vinde în India, producând undeva la 15.000 de euro pe lună.

Exemple de startupuri românești de succes care au atras atenția companiilor internaționale avem deja, așa că ne punem întrebarea dacă fondatorii Smart Bill ar fi dispuși să vândă afacerea, în viitor. Iar răspunsul unui dintre ei, este: „Nu știm când va fi, probabil se va întâmpla asta. Sau poate fi vândută doar o parte din el; cu siguranță fondul 3TS, prin natura lui, la fel și Gecad, vor vrea. Ele pentru asta există. Momentan sunt atât de concentrat pe ceea ce fac acum, încât mi-e greu să mă gândesc cum ar fi fără Smart Bill“.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii