Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Sezonul investitorilor

Ce formă ar putea lua în următoarea perioadă piața de fuziuni și achiziții, de după zerourile care se tot adună în urma cifrelor pozitive.
shutterstock_433773772

Cât?(!) Cu cât?(!), m-am întrebat, cu voce tare, cu surprindere și cu nerăbdare, la ora 10 și câteva minute, în data de 23 de noiembrie 2016, când în inbox mi-a intrat o invitație de la Enterprise Investors (EI). „Enterprise Investors, una din cele mai mari firme care administrează fonduri de private equity din Europa Centrală și de Est, vă invită să participați la o conferință de presă pentru anunțuri importante. Conferința de presă va avea loc astăzi, 23 noiembrie 2016, la ora 16:00”.

După un an de zvonuri, anunțurile importante nu puteau fi decât: cui și pentru ce sumă a vândut Profi? Cu puțin înainte de acea oră, am aflat: fondului Mid Europa Partners, pentru 533 de milioane de euro. Iar reprezentanții ambelor companii de investiții se arătau obosiți, însă fericiți, după o noapte de negocieri și câteva kilograme de contracte, semnate pe la ora 6 dimineața, în aceeași zi.

Tranzacția a detensionat piața românească de fuziuni și achiziții (mergers & acquisitions, M&A) de anul trecut. După ce, în primele nouă luni, puține păreau că vor ajunge curând la o concluzie, a urmat o frenezie de anunțuri, în decembrie și în ianuarie, care au agitat apele, de obicei, adânci și calme ale M&A-ului: fuziunea NEPI cu Rockcastle într-un gigant imobiliar european de 5,6 miliarde de euro; Growthpoint a plătit 184,6 milioane de euro pentru 27,66% din Globalworth, devenind acționarul principal; un pachet de 30% din E.ON Distrigaz l-a cumpărat brațul global de investiții al grupului Allianz; berile Ursus (Ciucaș, Timișoreana, Ursus, Azuga, Stejar și Redd’s) le-au preluat japonezii de la Asahi Holding, în urma unei tranzacții transfrontaliere care a vizat operațiunile SABMiller din Europa Centrală și de Est (ECE); Lactalis (proprietarul LaDorna și Albalact) a cumpărat Covalact; compania chineză CEFC a semnat acordul pentru 51% din KMG International NV (fostul Rompetrol); MedLife s-a listat pe Bursa de Valori București; americanii de la Fitbit au preluat businessul românesc Vector Watch, pentru platforma software și echipă; clădirea de birouri Construdava a trecut de la fondul de investiții Aberdeen Asset Management Deutschland în proprietatea Adam America.

Fondurile și-au majorat de șapte ori investițiile

Ștefan Marcu, directorul AT Kearney, spune că, în ultimii doi ani, a revenit entuziasmul față de investițiile din România, mai mult decât în alte zone, mai ales din partea investitorilor instituționali. Cristina Filip, partener și cofondator al PeliFilip, subliniază că România a reintrat pe harta investitorilor, începând cu 2012, „ne-a ajutat și Polonia, care a pierdut din atractivitate, din cauza unor decizii interne“. Fondurile de investiții au făcut achiziții de aproape un miliard de euro, anul trecut, în România, față de 144 de milioane de euro, în anul anterior, arată datele Invest Europe – Central and Eastern European Private Equity și cele ale companiei de consultanță Deloitte.

Nu orice fel de investitori, ci printre cei mai mari de la nivel global. Filip precizează că, pentru a intra pe piața noastră, fondurile de investiții mari au scăzut nivelul pentru o achiziție, de la 80-100 de milioane de euro la 40-50 de milioane de euro. „Nu am reușit să producem foarte multe afaceri cu o valoare atât de mare. Sau, trecând prin criză și stabilizându-se, unele afaceri au mai pierdut din valoare“, detaliază cofondatoarea PeliFilip.

Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii al EY România, menționează însă că valoarea companiilor românești a crescut, în ultimii ani, combinată din performanța financiară, datorată majorării vânzărilor și a profitabilității, precum și dintr-un risc de țară mai mic, deci o atractivitate mai mare a țării. Ioana Filipescu, Partner al Corporate Finance Financial Advisory Services din cadrul Deloitte România, a remarcat, anul trecut, scăderea randamentelor și tendința de creștere a evaluării activelor.

Nu doar că s-au înscris în cursa pentru companiile românești, dar abordarea fondurilor de investiții arată că acestea au venit la noi să stea – și-au deschis birouri locale, nu mai coordonează piața doar de undeva din regiune. „Toți au început să înțeleagă diferența, în ultimii ani, între Rusia, Ucraina și Europa Centrală și de Est, inclusiv firmele mari de investiții, de consultanță și corporațiile. Spațiul ex-sovietic, cu Rusia, Ucraina și țările baltice este o discuție, iar ECE este altă discuție”, menționează Marcu.

Ce îi atrage în România?

Printre motivele pentru care investitorii vin în țara noastră se numără creșterea puternică a economiei din ultimii ani, dimensiunea pieței – a doua economie din ECE, după Polonia, și avantajele oferite investitorilor. Economia țării noastre a accelerat, în ultimii doi ani, cu 3,8%, în 2015, și cu 4,8%, anul trecut, cu mult peste nivelurile din Europa, ceea ce a urcat ratingul Fitch acordat României la nivelul „investment grade”.

Șerban Roman, vicepreședintele și Country Director-ul pe România al EI, fond care a făcut investiții de peste 200 de milioane de euro, în ultimii 17 ani, în țara noastră, adaugă la evoluția excepțională a economiei relativa stabilitate politică: „La ambele capitole România stă mult mai bine decât multe țări din regiune și au adus țara noastră în atenția investitorilor care caută potențial de creștere, dar și predictibilitate, siguranță. Mediul economic favorabil a stârnit și apetitul unor antreprenori de a-și vinde companiile”.

Cornel Marian, Managing Director-ul Oresa Ventures, fond care deține șase businessuri (Fabryo – Atlas, La Fântâna, RTC, RBC, Kiwi Finance, Somaco), generatoare de afaceri de 180 de milioane de euro, anual, enumeră printre factorii de atractivitate ai României: stabilitatea macroeconomică – cu deficite interne și externe scăzute, inflația scăzută (n.r. – de 0,2%, în februarie 2017, după 19 luni în zona negativă), fondurile UE disponibile pentru investiții și reforme, precum și creșterea gradului de încredere a investitorilor în justiție și în instituții, ca urmare a acțiunilor împotriva corupției, plus că ratele scăzute ale dobânzii și accesul ușor la capital catalizează activitatea investițională.

Perioadele electorale, chiar cele încărcate, precum cele de anul trecut, cu alegeri locale și generale, nu reduc din atractivitatea investițiilor din România. Alegerile din Statele Unite ale Americii pot afecta România prin ricoșeu, însă, în prezent, relațiile dintre cele două țări sunt la un nivel ridicat, a subliniat Filip.

Ioana Filipescu completează că, dacă investitorii americani, așa cum a promis Trump în alegeri, vor reduce capitalul american disponibil pentru investiții cross-border, poate avea un impact negativ asupra activității de M&A din România, care va fi însă compensat de trendul ascendent al activității la nivel local.

„Alegerile din SUA pot, într-adevăr, să influențeze ritmul de creștere, pe când alegerile locale pot influența sensul evoluției pieței M&A – mă refer la un impact negativ în situația schimbării stilului de guvernare și la o eventuală frânare a dezvoltării economice”, detaliază Filipescu.

Brexit-ul și situația din Turcia n-au schimbat percepția asupra pieței locale de M&A, deoarece România este stabilă politic, iar Marea Britanie sau Turcia nu sunt cei mai importanți parteneri comerciali ai României. Alta era discuția, dacă ar fi fost Germania.

Nikolaus Bethlen, Partner al Mid Europa Partners, evidențiază că pot fi evenimente care să încetinească activitatea investițională din România, mai mult politice decât economice, precum Brexitul sau o criză a sistemului bancar în Estul Europei, dar acestea nu vor schimba nimic esențial: „România va continua să se mai dezvolte mult timp, ca să ajungă la o convergență cu Europa, și poate încă să atragă relocări ale marilor companii din Vestul Europei”.

Una dintre lecțiile anului trecut este că schimbările politice nu întrerup neapărat activitatea – investitorii doresc și sunt pregătiți să finalizeze tranzacții, odată ce perspectivele se clarifică, se subliniază în studiul „Emerging Europe M&A Report 2016/17”, realizat de CMS, în colaborare cu Euromaney.

Pericolul mare pândește din altă parte: o nouă criză, declanșată în 2017 sau în 2018, care să-și arate colții în următorii ani. „Firmele se pregătesc, dar, deocamdată, n-am văzut să ia cineva foarte tare în calcul lucrul acesta, în ceea ce privește tranzacțiile”, remarcă Marcu.

Pe lângă investitori, la finele anului, de unde se așteptau mai puțin, pentru antreprenorii locali s-a deschis o nouă opțiune de finanțare: bursa. Listarea cu succes („un Crăciun în avans”), începând din 21 decembrie 2016, a MedLife, cu o capitalizare de 522 de milioane de lei, face din Bursa de Valori București o asemenea variantă. Importanța listării o marchează și ieșirea din MedLife a fondului V4C, pentru aproxmativ 42 de milioane de euro.

Intențiile investitorilor se văd în statistici: O piață de peste 3 miliarde de dolari

Deloitte estimează piața de M&A de anul trecut din România la o valoare între 3,4 și 4 miliarde de euro, din 85 de tranzacții de peste 5 milioane de euro, față de un număr mai mic și o valoare de 2,7 miliarde de euro, în anul anterior, subliniind că piața rămâne puternic influențată de tranzacțiile mari, de 100-500 de milioane de euro, și foarte mari, de peste 500 de milioane de euro, iar o singură tranzacție poate da peste cap estimările.

„În 2016, față de 2015, piața de M&A a crescut ușor în ceea ce privește numărul tranzacțiilor. Din informațiile pe care le avem, numărul tranzacțiilor înregistrate în anul 2016, până la sfârșitul lunii noiembrie, este mai mult decât dublul numărului tranzacțiilor realizate până la jumătatea anului. Motivele sunt legate, în principal, de o «stabilizare» a pieței într-un trend de creștere temperat, prin comparație cu anii precedenți, când numărul de tranzacții sau intențiile de a încheia o tranzacție creșteau accelerat, faţă de numărul relativ scăzut de tranzacții din anii de criză. Previziunile globale pentru anul 2016 indică un nivel superior maximului istoric din anul 2007”, subliniază Cornelia Bumbăcea, Partener Tranzacţii al PwC România.

PwC se așteaptă ca valoarea medie a tranzacțiilor încheiate în 2016 să urmeze trendul crescător al anilor precedenți – de 20 de milioane de euro, în 2014, și de 26 de milioane de euro, în 2015, datorită consolidării unor sectoare, gradului crescut de atractivitate al pieței românești, faţă de alte piețe din CEE, tranzacțiilor globale cu impact în piața românească, activității crescute a fondurilor de investiții, fie prin exit-uri din companiile din portofoliu, fie prin investiții noi, și, nu în ultimul rând, o disponibilitate crescută a băncilor în finanțarea tranzacțiilor. Deloitte estimează pentru anul trecut o valoare medie a tranzacției de 43 de milioane de euro, în creștere față de anul precedent.

Există și opinii opuse, dar diferența rezultă din metodologie, nu ca tendință. EY România apreciază piața de M&A din România de anul trecut la 3 miliarde de dolari, iar pe cea din anul anterior la 3,65 de miliarde de dolari, cu 23% mai mult decât în 2014, obținută din 123 de tranzacții, cele mai multe, câte 13, în sectorul minier și în IT, urmate de imobiliare, 12, și de servicii și de sănătate, câte 11.

Studiul CMS evaluează piața de M&A de anul trecut cu aproximativ 36% sub cea din anul anterior, până la aproape 1,98 de miliarde de euro din 136 de tranzacții, față de cele 119, din anul precedent, deoarece tranzacția KMGI-CEFC au contabilizat-o pe 2015, iar achiziția Ursus Breweries au inclus-o doar la calculele pentru ECE. Tranzacția medie calculată de CMS-EMIS reiese de 14,54 de milioane de euro, cu aproape 44% sub cea din anul precedent.

„În România, fluxul de tranzacții din 2016 a fost sănătos, iar tendința investițiilor de intrare a rămas puternică. În ciuda unei medii mici a tranzacțiilor, fundamentele solide indică faptul că va rămâne cea mai importantă piață de M&A din sud-estul Europei în 2017“, estimează Stefan Stoyanov, Global Head of M&A Database Euromoney, în studiul CMS citat.

Roman a punctat că piața de M&A locală din 2016 de anul trecut a fost influențată și de maturizarea perioadei de deținere a unor fonduri de investiții care au investit acum 5-7 ani: „La o analiză atentă se poate observa că, în ultimii doi ani, au fost foarte multe tranzacții secundare – tranzacții în care un fond de investiții vinde și alt fond cumpără”.

Filip caracterizează activitatea tranzacțională de M&A din 2016 drept o alternanță între anumite decizii și mișcări mai lente, cu o suspendare și o așteptare. Filipescu apreciază că interesul față de M&A crește, însă nu crede că se poate vorbi de o revenire la nivelul activității din anii 2005-2008:

„O comparație cu acea perioadă nu are sens, deoarece contextul excepțional din acea perioadă nu poate fi replicat. Fundamentele acelei perioade, proaspăta aderare la Uniunea Europeană a țării noastre, împreună cu disponibilitatea ridicată a capitalurilor la nivel global, au făcut ca investițiile străine directe să fi atins nivelul de 9 miliarde de euro pe an, în timp ce în ultima perioadă acestea nu au depășit 3,5 miliarde euro pe an”.

România este și o piață de M&A extrem de mică în context european, a subliniat Partner-ul Deloitte: „În ultimele 12 luni, în Europa, s-au încheiat peste 6.600 de tranzacții dintre care cele anunțate au avut o valoare de peste 680 mld. euro. În acest context, România reprezintă doar puțin peste 1% din numărul de tranzacții și sub 0,5% din valoarea acestora“.

Cele mai atractive domenii

Semnele bune ale M&A-ului indică domeniile spre care s-au îndreptat investitorii. „Una dintre cele mai interesante caracteristici ale pieței de M&A din România, în 2016, a fost aceea că această activitate a fost intensă în mai multe domenii, de la servicii financiare, bunuri de larg consum, telecomunicații și IT, precum și automotive“, a explicat Horea Popescu, Partner al CMS România, în studiul citat.

Faptul că domeniul imobiliar își reia creșterea arată că vor urma și alte domenii, subliniază Filip, care adaugă că activitatea în acest domeniu este intensă, atât în București, cât și în alte zone ale țării, pe toate segmentele: „Sunt tranzacții imobiliare importante în discuție, de 50-100 de milioane de euro, dar sunt și proiecte care se pregătesc”.

În plus, cei care prognozează o supraîncălzire a sectorului pe anumite orașe nu au oprit entuziasmul, mai spune Filip, deoarece „tipul de proiecte aflate în dezvoltare studiază mult mai bine premisele și investitorii se provoacă ei înșiși cu scenarii negative extreme înainte de a spune da. Am văzut mai multă atenție și mai multă evaluare pe aspecte importante care fac diferența. Înainte, orice se vindea, astfel că oriunde puteai să faci orice. Acum, când vorbim de entuziasm, o concentrare a atenției, a eforturilor și a finanțării, nu mai este această larghețe geografică. De aceea și prețurile pentru locurile foarte bune au revenit la niște valori destul de bune. S-ar putea spune că este o creștere mai sănătoasă”.

Industria, sub diversele ei forme, a atras, constant, investitori, în ultimii ani, fără evoluții spectaculoase și fără un factor declanșator. Filipescu menționează că sectorul industrial va continua să fie atractiv pentru delocalizarea capacităților de producție din Vest, în special în sfera auto și echipamente.

Bumbacea completează că, în 2016, față de 2015, numărul tranzacțiilor în sectorul producției industriale a crescut, confirmând interesul tot mai mare pentru acest sector care „concurează“, pentru moment, din punct de vedere al numărului, cu tranzacțiile realizate în servicii de sănătate sau în retail. „Sectorul producției bunurilor de larg consum (cu brand-uri puternice pe piața românească) rămâne un sector atractiv pentru toate categoriile de investitori – strategici și financiari”, adaugă oficialul PwC România.

Pe piața de aproximativ 1,5 miliarde de euro a serviciilor medicale, anul trecut a fost de așezare și de creștere pe tăcute, fiind încheiate aproximativ 10 tranzacții, cu valori mult sub medie, mai ales din partea celor trei mari jucători – MedLife, Regina Maria și Medicover. „Nu sunt creșteri spectaculoase, ci de acumulare. S-a preferat creșterea organică, iar acum vorbim de achiziții, dezvoltarea rețelei la nivel național devenind importantă”, detaliază Filip.

În retail, pe lângă marile tranzacții – achiziționarea Billa de către Carrefour și a Profit de către MEP, a apărut și situația inversă în care investitorii locali au cumpărat magazine de la marile lanțuri internaționale, precum vânzarea a două unități Carrefour în Brăila.

Sectorul bancar se îndreaptă spre o consolidare, însă aceasta se desfășoară într-un ritm mult mai lent decât este nevoie. Consultanții apreciază că sistemul are o capacitate pentru 15 bănci, în timp ce în prezent avem 37, iar anul trecut a început o singură fuziune care se va încheia în acest an, cea prin care Patria Credit (fosta Nextebank, iar anterior MKB Romexterra Bank) va absorbi Banca Carpatica.

În primul rând, Legea conversiei în lei a creditelor în franci elvețieni și Legea dării în plată au tulburat perspectivele privind bilanțurile băncilor și, implicit, valoarea băncilor. Apoi, în ciuda discuțiilor din ultimii șapte ani, criza sistemului bancar grecesc încă nu a produs efecte în rândul celor patru bănci cu origini elene de la noi (Piraeus Bank, Alpha Bank, Banca Românească și Bancpost), deoarece acestea se află sub controlul Băncii Naționale a României, ceea ce a redus expunerea la riscuri. Din același motiv, deși colții crizei se arată bine în sistemul bancar italienesc și în cel francez, efectele sunt departe de a se resimți pe piața noastră.

Vasilică adaugă că, deși se discută de mult timp de o consolidare a băncilor pe piața din România, se fac extrem de puține tranzacții, pentru că așteptările cumpărătorilor și cele ale vânzătorilor nu se întâlnesc, însă „există entități interesate să cumpere bănci în România, atât fonduri de private equity cu specializare în domeniul bancar, cât și bănci, cu prezență locală sau nu”.

Oficialii Banca Transilvania, care a devenit, cu active în valoare de 51,7 miliarde de euro, anul trecut, a doua bancă din sistem, după BCR, depășind după mulți ani BRD, au subliniat, pentru Forbes România, că urmăresc oportunitățile de consolidare ale grupului BT prin achiziții. Recent, OTP Bank, care ocupa locul 12 în sistemul bancar, cu o cotă de piață de 2,3%, acum doi ani, cel mai recent an pentru care există date complete, s-a arătat interesată să achiziționeze una dintre cele 19 bănci cu o cotă de piață de sub 1% din România, ceea ce ar propulsa-o între primele zece. OTP a preluat, în 2014, Millennium Bank, pentru 39 de milioane de euro și rambursarea unei linii de finanțare de 150 de milioane de euro.

Aceeași tendință din sectorul bancar se păstrează și în regiune. „În 2017, ne așteptăm la mai multe tranzacții în sectorul bancar. Profiturile reduse, restructurarea, aflată în plină desfășurare a creditorilor greci, comisioanele în valoare de miliarde impuse instituțiilor financiare, noile reglementări ale domeniului și criza din sistemul bancar italian vor favoriza cedările, atât de capital, cât și de portofolii de credite neperformante. Printre tranzacțiile anunțate pentru acest an sunt diviziile din Polonia ale Raiffeisen și Deutsche Bank, Gorenjska în Slovenia, VTB si BM Bank din Ucraina și cea încă de materializat a Bank Victoria din Bulgaria”, detaliază Stoyanov.

Industria farma, utilitățile, industria alimentară și energia (privatizări, acțiuni deținute de creditori) constituie alte domenii de interes pentru investitorii atrași de România. În cazul sectorului energetic, proiectele de investiții au fost stopate, anul trecut, de volatilitatea prețului petrolului și prețul gazului.

Situația s-ar putea modifica în acest an, odată cu decizia marilor țări producătoare de petrol de a-și limita producția, luată la finele anului trecut, care deja a majorat prețul petrolului. Alți jucători au reușit să-și optimizeze activitatea și să revină pe profit. OMV Petrom a obținut un profit net de 1,04 miliarde lei, față de pierderea de 690 de milioane de lei din anul precedent.

În agribusiness și IT se încheie tranzacții, dar prea mici ca să atragă atenția.

Previziuni

Deloitte consideră că numărul de tranzacții va crește, în acest an, până la aproximativ 100, iar valoarea pieței va depăși 3 miliarde de euro. „Așteptăm ca majoritatea sectoarelor să înregistreze tranzacții, cu o vizibilitate mai mare pentru servicii financiare, industria prelucrătoare și servicii pentru firme și persoane fizice. Ne așteptăm ca cele două categorii ciclice, imobiliar și piața de capital, să continue să crească semnificativ și în 2017“, detaliază Filipescu. Vasilică se așteaptă ca, în acest an, piața de M&A să continue trendul ascendent, în măsura în care, din punct de vedere geopolitic, lucrurile nu se deteriorează.

„România este o piață suficient de mare încât să se creeze companii antreprenoriale românești cu o dimensiune bună și să aibă aspirații regionale. În ultimii ani, datorită evoluției macroeconomice foarte bune, multe companii locale s-au uitat să-și extindă activitatea prin achiziții, atât locale, cât și în afara României. Pe termen lung, este o tendință bună, pentru că România este o țară suficient de mare cu o economie suficient de mare încât să creeze astfel de jucători regionali“, detaliază Vasilică.

Bumbăcea se așteaptă să crească piața de M&A în 2017, atât din perspectiva volumelor, cât și a valorii tranzacțiilor, ținând cont de evoluția indicatorilor financiari și a multiplilor pe piețele globale de tranzacții, dar și de tendințele de creștere ale finanțării businessurilor performante.

Stoyanov se așteaptă să crească apetitul chinezilor pentru achiziții în ECES, aceștia vizând companii puternice din FMCG și companii din tehnologie, tendință potențată de noile restricții pe care le au de înfruntat în America, precum și de slăbirea lirei și de retragerea investitorilor britanici din regiune, ca urmare a începerii negocierilor pentru Brexit.

„În al doilea rând, alegerea domnului Trump ca președinte al SUA va zgudui piețele aflate în dezvoltare prin mai multe canale. Unul dintre ele este creșterea bruscă a dolarului în fața euro, ceea ce probabil se va extinde pe măsură ce Federal Reserve va crește ratele dobânzilor. De asemenea, probabil că piețele emergente vor experimenta ieșiri de capital. Pariul nostru este că un dolar mai puternic în 2017 va duce, în cele din urmă, la mai multe investiții americane în Europa emergentă„, subliniază Stoyanov. Sperăm să le numărăm și în România.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii