Cautare




, Contributor

Afaceri |
|

Școala de abilități și emoții

Pentru tinerii defavorizați din județul Neamț, parteneriatul public-privat reprezintă o șansă către integrarea pe piața muncii.

Pentru Petronela, Cristina și Ana, trei dintre cele mai talentate participante la programul Making Waves, realizat în parteneriat de UNICEF și Wella, meseria nu este cu brățară de aur, ci, mai degrabă, foarfecă de aur. Mâinile și uneltele lor tund, împletesc, îndreaptă, încrețesc șuvițe peste șuvițe, ore în șir, cu meticulozitate și dăruire. Pentru ele, „munca” de aici este una dintre puținele bucurii la fel ca majoritatea colegilor din atelier, fetele provin din centre de plasament sau se află în grija unor asistenți maternali. În cadrul atelierului de formare „Învăț, știu, pot”, 25 de tineri defavorizați din județul Neamț participă la aceste cursuri de coafură și mentorat, ce durează șase luni. În acest timp, copiii primesc lecții de hairstyling de la profesioniști locali și străini. Centrul deschis la Piatra-Neamț este al doilea de acest gen din țară, primul fiind inaugurat anul trecut la Focșani.

Aproape jumătate dintre tinerii români trăiesc în medii defavorizate, iar, potrivit Institutului Național de Statistică, aproximativ 20% dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani sunt șomeri (în trimestrul al doilea din 2015). De asemenea, majoritatea celor ce cresc în medii sărace se confruntă de multe ori cu un risc mai mare de sărăcie și în viitor. Astfel, pornind de la dorința de a rupe acest cerc vicios, a luat naștere inițiativa „Making Waves”, care propune un sistem de prevenire a unor astfel de cazuri și de ajutor pe termen lung a acestor copii. Proiectul se încadrează în acțiunea „Niciun copil invizibil”, demarată de UNICEF pentru a oferi sprijin cazurilor vulnerabile din comunitățile defavorizate. Din anul 2011, UNICEF a derulat mai multe proiecte în zona de Nord-Est a României pentru a crește calitatea asistenței medicale și comunitare. Prin implicarea autorităților precum Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) sau Primăriile localităților respective, dar și a profesioniștilor locali pe diferite domenii de activitate (asistenți medicali, maternali, sociali), UNICEF își propune să facă „vizibili” un număr cât mai mare de copii defavorizați social. Astfel, pentru a oferi o șansă adolescenților vulnerabili, Wella susține modelul UNICEF de servicii bazate pe comunitate și finanțează cursuri de coafură și mentorat pentru tinerii care vor o meserie „practică” și de viitor. Cursurile se întind pe o perioadă de șase luni, timp în care profesioniști locali selectați din saloanele partenere Wella îi învață pe copii să tundă și să coafeze. „Cireașa de pe tort” sunt cele două săptămâni în care tinerii primesc training specializat de la mentori sosiți din diverse colțuri ale lumii, precum Noua Zeelandă, Suedia, Marea Britanie, Luxemburg, ce sunt, de asemenea, selectați de Wella pe baza unui interviu. Hairstyliștii sunt nume recunoscute în domeniu, cu ani de experiență în spate și care au, mai ales, disponibilitatea și dorința de a oferi și altora din cunoștințele lor. La sfârșitul atelierului de formare, elevii dau un examen și primesc o diplomă recunoscută de Ministerul Educației, ce le poate facilita angajarea.

Atelierul „Învăț, știu, pot” din Piatra-Neamț este frecventat de luni până vineri de cei 25 de copii, cu mari aspriații de viitori hairstyliști. Cursurile au început anul acesta din aprilie, iar mentorii din străinătate au petrecut cu ei două săptămâni, timp în care s-au legat relații ce trec de bariera profesor-elev. „Mentoratul este diferența. Mentorii sunt plini de respect și oferă un feedback stimulativ, oferă nu numai tehnică, nu numai procedură, ci și afecțiune”, spune Felicia Sandu, consilier în cadrul centrului de formare, cea care este, practic, a doua mamă a copiilor.

Cursurile, o șansă nouă. În atelier, ziua începe cu o îmbrățișare de grup, povestește Cristina, cea mai „bătrână” elevă, după cum s-a prezentat ea însăși. La 19 ani, tânăra pasionată de informatică vrea să urmeze o facultate de profil, însă și-ar dori să lucreze part-time într-un salon, „fiindcă e un mod frumos de a-ți câștiga banii”. Ea a crescut într-un centru de plasament până la 12 ani, când a fost înfiată, însă are o situație dificilă din punct de vedere financiar. Cu toate acestea, se consideră o norocoasă. Beneficiază de afecțiunea, de sprijinul părinților adoptivi și al „domnișoarei Felicia”, ce reprezintă pentru ea modelul de urmat în viață, datorită caracterului puternic, dar afectuos al acesteia. Pentru Ana-Maria și Petronela aceste cursuri sunt mai mult decât un hobby.

„O doamnă coafeză vine și mă vizitează la centru pe mine și frații mei, are propriul salon, ea este modelul meu”, mai spune Petronela. La 16 ani, tânăra știe exact ce vrea: să își umeze modelul și să nu se lase nicio piedică să-i stea în cale, nici faptul că a crescut de când se știe într-un centru de plasament alături de frații ei mai mici. „Puterea exemplului” o motivează cel mai mult, iar faptul că o mare parte a timpului liber o petrecea în salonul doamnei respective, a făcut-o să se „îndrăgostească de această meserie” și să se înscrie la cursuri. „M-a încurajat să vin aici pentru că astfel de oportunități nu găsești în fiecare zi și cineva trebuie să ducă numele salonului mai departe” au fost sfaturile primite de la „doamna coafeză”. Simona, care are 18 ani, a ajuns aici încurajată de o prietenă. Nu s-a gândit niciodată serios la acest job până i-a întâlnit pe hairstyliștii din străinătate. „M-au inspirat foarte mult mentorii și aș vrea să fiu și eu ca ei”, spune ea acum, după câteva luni și multă practică în domeniu. „Sunt foarte atenți la noi, au foarte multă răbdare și se vede că sunt într-adevăr pasionați. Eu nu cred că o să-i las să plece.” Pentru ea, la fel ca pentru toți ceilalți, mentorii sunt mai mult prieteni decât profesori.

Modele pentru copii. Profesorii joacă un rol important în viața acestor copii mai puțin norocoși. „Anul trecut am avut o relație foarte apropiată cu ei. Când îți povesesc din viața lor, nu ai cum să nu te atașezi de ei”, spune Shar, una dintre „profesoarele” venite din Noua Zeelandă, care se află la a doua experiență Making Waves în România. „Anul trecut, pentru mine a fost o provocare emoțională, însă anul acesta, știind cum va fi, văd din altă perspectivă, văd lecțiile de viață, este mult mai inspirațional totul”, adaugă hairstylista. Anul trecut, la prima vizită în România, s-a atașat foarte mult de copii, fiind prima sa grupă de elevi aici și, mai ales, prima sa experiență cu astfel de oameni, „cu nevoie de afecțiune”.

Shar este coafeză de mulți ani, are două saloane proprii, primul deschis în urmă cu 12 ani. Dintotdeauna i-a plăcut să ajute, să-și depășească zona de confort și să facă ceva pentru oamenii în nevoie. „Aș vrea să le dau lucruri, dar asta nu-i ajută pe termen lung. Prin acest proiect îi putem ajuta altfel, putem ajuta comunitatea pe termen lung, ceea ce este extraordinar”, argumentează ea. Ceea ce a trăit aici, însă, i-a depășit așteptările. În primul rând a fost uimită de implicarea copiilor, de modul în care își doresc să evolueze: „Au o dorință puternică să fie cei mai buni, să facă tot posibilul să reușească. Au putere, se implică, se concentrează, sunt determinați și, mai ales, învață foarte repede”.

Pe lângă admirația față de elevii săi, relația ce depășise mediul profesional a fost o trăire cu totul nouă pentru ea. Shar a conștientizat acest lucru după despărțirea de copii, un moment plin de tristețe pentru ambele părți. „În ultimele zile, când se apropia plecarea, a fost, probabil, unul dintre cele mai urâte lucruri care mi s-au întâmplat. Anul trecut am plâns tot drumul spre casă”, spune zâmbind cu lacrimi în ochi. „Unii mi-au spus că sunt ca o a doua mamă pentru ei. Și da, simt la fel, sunt copiii mei”. Pentru a menține legătura, Shar a creat un grup pe Facebook cu absolvenții de anul trecut, unde copiii îi povestesc din viața lor și se mândresc cu diversele coafuri realizate. Mai mult, cei patru copii ai lui Shar îi cunosc după nume pe „copiii” din România, din poveștile ei și pozele pe care le-a arătat la întoarcerea acasă. Se consideră norocoasă pentru familia sa, care a încurajat-o să vină în România și a doua oară. „Sunt foarte mândri de implicarea mea în acest proiect, chiar dacă sunt plecată trei săptămâni de lângă ei”, mărturisește ea. Primul lucru pe care l-a făcut la revenirea sa în România a fost să-și revadă foștii elevi, pe care i-a scos la o cină. Pe lângă afecțiunea oferită și primită aici, Shar spune că experiența trăită i-a demonstrat încă o dată cât de norocoasă este pentru oamenii din jurul său și a făcut-o mai atentă la nevoile celor din jur. „Making Waves m-a ajutat să mă implic mai mult în problemele comunității, să ne aducem aportul. Mi-a oferit și oportunitatea să conștientizez de câtă dragoste am parte zi de zi”, povestește ea.

David vine din Marea Britanie și face parte din mentorii care se află pentru prima dată în România. Pentru el, întreaga experiență este „absolut fanstastică”, de la împrejurimi, până la ospitalitatea românilor. Spre diferență de colega sa, Shar, el nu a fost atras inițial de hairstyling. „Nu am vrut să fac asta dintotdeauna” spune el, mărturisind că a „studiat jurnalismul, dar am vrut să trăiesc mai liber. Așa că am lăsat colegiul și am ales să lucrez într-un salon”. Nu regretă nicio clipă decizia și participă la Making Waves tocmai pentru a oferi și altora din bucuria lui, iar încântarea sa e și mai mare văzând că și „elevii” sunt dornici să învețe.

„Am început să cochetez cu această meserie de 16 ani, am propriul business de 10 ani și am o viață fericită. Mă trezesc în fiecare dimineață și îmi doresc să merg la muncă, acolo unde nu trebuie să fiu altcineva decât eu însumi. Am venit aici în speranța să pot oferi și altcuiva această bucurie”, susține vizibil emoționat David. Mai mult, spune despre copiii care au participat în acest proiect că sunt „fantastici” și că, spre deosebire de cei din Marea Britanie, „atunci când greșesc ceva vor să se autocorecteze, nu așteaptă să îi corectezi tu. Determinarea lor este incredibilă”, mărturisește el. Încă de la început, de când a venit în România, a simțit afecțiunea copiilor, care acum îl consideră parte din familie. „Aici este un fel de casă, unde m-am simțit foarte bine primit”, spune el, adăugând că i-ar plăcea tare mult să vină și anul viitor. Relația sa cu tinerii de aici este, la fel ca pentru Shar, una care implică prietenie mai presus de mentorat, el afirmând că întreaga experiență l-a învățat să valorizeze mai mult oamenii.

Mentorii au legat prietenii și cu profesorii locali de la Making Waves, nu numai cu „elevii”. Pentru Ana-Maria este al doilea an de participare la program și spune că ar mai veni cu drag și de acum înainte. „Am păstrat relații cu toți mentorii din programul precedent”, spune Ana-Maria, „ținem legătura cu cei de anul trecut, le povestim ce fac copiii. Eu personal am legat chiar prietenii, inclusiv ne-am stabilit o întâlnire cu unii dintre ei la Londra, anul acesta, la Festivalul Internațional de Hairstyling”.

La început, Ana-Maria se gândea că toată experiența va fi una simplă, în care va preda cursuri de coafor, însă i-au fost depășite așteptările. „Știam că o să mă ocup de 20 de copii, să-i inițiez în meseria de hairstylist, neștiind ce surprize plăcute o să îmi ofere acest program”, povestește ea. Pe lângă bucuria de a dărui din experiența sa unor „copii implicați și talentați”, Ana-Maria le oferă și afecțiunea de care sunt privați unii dintre ei. „În cadrul unui astfel de program nu poți să fii strict profesor, trebuie să îi înveți și despre viață. Fiind niște copii deosebiți au nevoie de mai multă dragoste, deci trebuie să depășești puțin bariera de profesor”, mai spune ea. Rezumând toată experiența, concluzionează: „Am învățat nu doar să dăruiesc, ci sunt capabilă să și primesc. Am primit foarte mult de la copii, de la mentori. Este un program senzațional”.

Pentru al doilea an consecutiv, programul Making Waves  a pus o meserie în mâna adolescenților defavorizați, care nu și-ar fi permis finanțarea cursurilor de hairstyling. Iar, pe lângă partea practică a acestor cursuri, copiii au primit lucrurile de care au fost privați, cel mai important câștig pentru ei: afecțiunea și prietenia celor pe care îi admiră.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii