Cautare




, Contributor

Director executiv al AREX – Asociația Română a Exportatorilor

Macroeconomie |
|

Schimbare de prefix la export

Amorțeala marilor economii din zona euro nu a afectat exporturile României, așa cum se temeau unii analiști, Germania, Italia și Franța continuând să absoarbă creșteri ale livrărilor de 8-10%, în timp ce sancțiunile comerciale impuse Rusiei de către Occident nu au avut efecte vizibile nici măcar indirect.
shutterstock_206129110

Deși este luat în calcul de un număr tot mai mare de companii, pasul diversificării spre piețe din afara Uniunii Europene încă este ezitant, mai ales că exportul intra-comunitar dovedește că are în continuare spațiu de creștere și se derulează în condiții de risc mai redus în comparație cu tranzacțiile din alte zone ale globului.

Clasicul exemplu polonez la care se raportează România este din nou frustrant: în trei din primele zece luni din acest an exporturile românești s-au apropiat de pragul record de 5 mld. euro. O performanță! Dar Polonia a încasat numai în octombrie aproape 15 mld. euro din exporturi. Nici comparația cu vecinii unguri nu este mai blândă în materie de export: România depășește anul acesta cu siguranță borna istorică de 50 mld. euro încasări la extern, însă Ungaria este la circa 80 mld. euro. Iar proba performanței superioare a celor două țări constă inclusiv în deficitul comercial pe care România îl înregistrează în relațiile bilaterale și care doar în S1 se apropia de 1 mld. euro cu Ungaria.

Războiul comercial UE – Rusia nu a avut consecințe vizibile

Rusia este una din primele 10 piețe de export ale României și în ciuda sancțiunilor comerciale impuse de UE pe fondul crizei din Ucraina, în primul semestru exporturile românești cu această destinație au crescut cu circa 16%, până la 777 mil. euro. O explicație a acestei dinamici surprinzătoare ține de faptul că sancțiunile vizează în mod special produsele agro-alimentare, iar România nu mai excelează la acest capitol în relația cu piața rusă, livrările lunare medii învârtindu-se la 200-300.000 de euro. Ar fi putut apărea o presiune pe zona importurilor din țări vecine precum Polonia, care chiar resimte impactul sancțiunilor pe segmentul agro-alimentar și care s-ar fi putut reorienta spre piața românească, însă o astfel de presiune nu a devenit manifestă, mai ales că merele poloneze își câștigaseră mai demult un loc în rafturile hipermarketurilor din România.

Cursul leu/euro n-a suflatâ în pânzele exportatorilor

Exporturile românești încă au un avantaj de competitivitate dat de costul redus al forței de muncă, pus în balanță cu costurile legate de logistică – uneori dificil de absorbit de către companii care nu se află nici în apropierea graniței vestice și care nici nu au o rută facilă către portul Constanța.

În ecuația competitivității unui exportator intră însă și cursul valutar, iar BNR s-a uitat în permanență la acest aspect, protejarea exporturilor devenind în unele cazuri rațiunea de bază pentru intervenții de moderare a tendințelor de apreciere a leului în raport cu euro. Performanța exporturilor din 2014 nu a fost însă susținută de cursul leu/euro, ba chiar exporatorii au traversat în prima jumătate a verii un episod consistent de întărire a leului până sub pragul de 4,40 lei/euro, care s-a corectat însă odată cu venirea toamnei. Conjunctura externă de final de an, cu o nouă fază de creștere a aversiunii investitorilor la risc, vine să echilibreze eventualele pierderi din vară, odată cu creșterea cursului din nou spre pragul de 4,50 lei/euro.

2014 râmâne să marcheze intrarea exporturilor românești într-o nouă etapă cantitativă, prin depășirea bornei de 50 mld. euro, dar și calitativă. Un semnal puternic al potențialului neutilizat îl constituie creșterea de cinci ori a exporturilor de energie electrică în semestrul I față de aceeași perioadă a anului precedent.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii