Cautare




, Staff

Energie |
|

Scara oportunităților

Electrogrup are planuri ambițioase pentru următorii trei ani, iar multe dintre ele nu sunt legate de România. Cât de sustenabile sunt în tot contextul socio-economic și politic?  
shutterstock_439403665 [Converted]

Spre final de an, multe companii locale privesc trist un adevăr cu care s-au obișnuit: nici anul acesta nu vor fi investiții mari în infrastructură. La fel ca în ultimii cinci ani. „Anul acesta ne-a surprins, mai puţin pozitiv, lipsa investiţiilor în infrastructura românească. Ne aşteptam să fie mai multe investiţii decât s-au întâmplat, după semnele anului trecut“, spune Teofil Mureșan, preşedintele Consiliului de Administrație al grupului Electrogrup.

O cauză a lipsei investițiilor în infrastructură sunt tensiuniile politice interne. „Relaţia dintre businessul privat românesc şi mediul politic este o relaţie de frică reciprocă. Este o relaţie complet distrusă şi va fi nevoie de mulţi ani pentru a o reconstrui. Ar trebui să înceapă cu un interes mai mare al politicului în a înţelege mediul de business românesc, după aceea, stabilind parteneriate, făcând lucrurile să fie previzibile şi acţionând cu interes reciproc în acest parteneriat“, a precizat Mureșan.

Oportunitățile ignorate

Confondatorul Electrogrup, alături de fratele său Simion, crede că stimularea economiei prin investiţii în infrastructură (transport, energetică, medicală și de educație etc.) va avea efecte pozitive colaterale asupra celorlalte componente – social, cultural, economic etc.: „Exceptând infrastructura telecom, care a fost construită de operatorii privaţi, celelalte infrastructuri – transport, energetică, medicală, de educație – sunt mult în spate faţă de ţările din Uniunea Europeană. Iar investiţiile nu dau semne încurajatoare nici în acest an. Deşi, atât noi, cât şi competitorii noştri, firme de construcții româneşti, au tehnologia şi forţa necesară să construiască.“

El este nemulțumit nu doar de faptul că autoritățile n-au inițiat investiții, ci și că nu au creat cadrul necesar pentru investiţiile private în infrastructură, neclarificând unele aspecte din legislație, mai ales din cea privind investițiile public-private. „Fondurile europene sunt o sursă care este păcat că nu este folosită. Nu este folosită, pentru că, pentru a fi credibil într-un proiect, indiferent că este pentru fonduri europene sau finanţat de banca, sau finanţat de alte tipuri de investitori, trebuie să fie bine scris, fezabil, să creeze încredere. Dar, pe lângă fondurile europene, noi am putea folosi şi alte feluri de finanţări. Am putea să ne finanţăm şi din noi împrumuturi pentru infrastructură, sau din parteneriate“, detaliază Mureșan.

La lipsa investițiilor s-a adăugat, anul acesta, creșterea prețurilor la energia electrică. Această creștere are un impact negativ, în primul rând, asupra sectorului în sine, dar, „probabil, cu o întârziere, în toată economia“, apreciază și analizează Mureșan: „Creșterea prețurilor la energia electrică, care va duce la creșterea preţurilor la energia electrică, la consumatorii industriali, în prima etapă, va reduce nivelul de atractivitate al economiei românești“.

Nu crede că în domeniul energiei regenerabile există vreo şansă să se reia investițiile în următorii doi – trei ani. „Mai încolo probabil că da, pentru că energia regenerabilă depinde foarte tare de politica de susţinere pe care o face fiecare ţară. Deşi nouă ne pare că avem multă energie regenerabilă, procentul de energie regenerabilă este mai mic decât în ţările dezvoltate, dar mai mare decât în alte ţări. Suntem, oarecum, echilibrați. Dar viitorul va fi al energiei regenerabile, este o energie curată“, adaugă el.

Șansa: exportul

Pentru a nu-și restrânge businessul, companiile românești au început să caute soluții. Peste hotare. „Noi compensăm foarte mult şi vom încerca să compensăm, în continuare, prin proiecte externe, dar, desigur, că ne-ar plăcea să lucrăm şi acasă mult, pentru că, lucrând în proiecte externe, nu este simplu. Chiar dacă, uneori, este mai avantajos din punct de vedere financiar, există şi anumite restricţii, fiecare ţară încearcă, într-un fel, să-și protejeze locurile de muncă pentru companiile locale“, subliniază Mureșan.

Pentru acest an, Electrogrup estimează, la nivel de grup, o cifră de afaceri de peste 120 de milioane de euro, o creștere cu aproximativ 25%, faţă de anul trecut, și o EBITDA de peste 20 de milioane de euro, reprezentând o creștere de aproximativ 17%, faţă de anul trecut. „Cifrele la semestrul întâi se află în linie cu estimările noastre bugetate. La vești bune, am reușit să încheiem contracte externe în valoare mai mare decât erau bugetate. Pentru 2017 și 2018, avem deja contractate peste 50 de milioane de euro în proiecte externe de infrastructură, în Polonia, Germania şi Belgia“, a detaliat Mureșan.

Contractele de execuţie de infrastructură în extern reprezintă aproximativ 22% din afacerile Electrogrup din acest an, iar anul viitor vor ajunge la aproape 30%. „Chiar ne dorim să ne extindem extern. Participăm în continuare la licitații internaționale. De exemplu, una dintre companiile grupului, Wesee, care este constructor de mari parcuri eoliene, lucreză în special în Germania sau în alte ţări, atât pe uscat, cât şi pe mare, pentru diverşi investitori. Prin Electrogrup, constructor de infrastructură energetică, civilă şi de telecomunicaţii, construim pentru operatori din Belgia infrastructură de telecomunicaţii, iar în Germania şi în Polonia, executăm lucrări civile. Focusul nostru va rămâne piaţa ţărilor din Uniunea Europeană. Nu excludem în următorii ani, sau chiar de anul viitor, să ne orientăm şi spre alte ţări, cum ar fi ţările arabe, în zona de constructor de infrastructură energetică: staţii de transformare, linii de înalta tensiune“, a explicat Mureșan.

În aceste țări, Electrogrup lucrează, parţial, cu subcontractori locali, deoarece nu pot acoperi toată gama de lucrări, dar duc şi forţă de muncă din România. „În acest moment, avem aproximativ 250 de muncitori şi ingineri români care lucrează pe aceste şantiere. Desigur că avem şi angajaţi locali sau subcontractori locali. Mai mult decât atât, am dus şi subcontractori români în proiectele noastre“, adaugă Mureșan.

Având proiecte în alte țări, Mureșan confirmă că, într-adevăr, doar se vorbește de stimularea capitalului românesc, dar se face foarte puțin: „Noi având proiecte în alte ţări, vedem diferenţa de abordare, vedem cum încearcă alte economii să fie atractive pentru investiţiile şi companiile străine, nu să fie ostile, să fie atractive, dar, în special pe termen scurt şi mediu. Dar, în acelaşi timp, cultivând capitalul autohton, pe termen mediu şi lung, pentru că aceste companii cu capital autohton, şi cu capital românesc, în cazul nostru, nu lasă în România doar taxele şi impozitele, ci şi profiturile, atât prin averea personală a antreprenorilor români, cât şi prin investiţii în alte domenii, sau chiar prin hobby-urile pe care le au.“

Oportunitățile externe

Electrogrup ar fi avut cu greu acces la piețele externe, dacă țara noastră nu era membră UE, reiese din afirmația președintelui grupului: „Crearea şi extinderea Uniunii Europene a fost unul dintre cele mai importante proiecte, cu efecte economice şi sociale din istorie. S-a creat una dintre cele mai puternice economii ale lumii. România, ca parte a UE, are o serie de provocări şi restricţii, pe lângă oportunităţi. La restricţii, am putea vorbi despre: plafonarea deficitului bugetar, gradul de îndatorare, politica vizelor.

Dar are și oportunităţi: accesul la piaţa Uniunii Europene, libera circulaţie a forţei de muncă, fondurile europene, imaginea bună în lume. În concluzie, aş spune că România şi piața Central și Est-Europeană se găsesc într-o poziţie foarte bună. De ce? Au o creştere anuală printre cele mai mari, atât din Uniunea Europeană, cât şi din lume, costul de capital este mic, forma de muncă educată, iar companiile, la 27 de ani după spargerea blocului comunist, sunt aliniate cu procesele şi tehnologia din ţările dezvoltate.

Pe de altă parte, sunt ţări mari. Uneori, la puncte slabe, sunt considerate, tensiunile regionale. Tensiunile regionale nu sunt mai grave cu mult decât în alte regiuni. Sunt ţări şi economii, totuşi, sigure.“ De exemplu, situația din Turcia îi oferă României un mare plus.

De asemenea, cele mai mari îngrijorări pentru afacerile Electrogrup sunt, în această ordine: BREXIT-ul şi disfuncţionalităţile existente la nivelul UE, escaladarea terorismului la nivel internaţional, tensiunile politice din România și lipsa forţei de muncă calificată. Din cauza BREXIT-ului, Electrogrup a fost nevoit să pună în conservare filiala din Marea Britanie, deși tocmai începuseră un contract care viza atât Marea Britanie, cât şi Irlanda, până vor înţelege mai bine care vor fi efectele acestei decizii. Astfel, cu toate că și-ar dori, ei nu pot participa la licitaţii acolo, până nu ştiu încotro se îndreaptă negocierile.

„Trebuie să știm care vor fi restricţiile, în ce condiţii poţi să mergi să lucrezi acolo. Dacă te angajezi la un proiect de infrastructură pe doi – trei ani şi te trezeşti că la mijlocul proiectului apar lucruri pe care nu le-ai avut la începutul proiectului, pot să îţi creeze probleme grave, să spunem, să fii nevoit să aduci toţi oamenii acasă, sau să ai costuri la care nu te aşteptai“, a mai spus Mureșan.

Iar lipsa forţei de muncă nu afectează doar grupul cu sediul central la Cluj-Napoca, ci și creşterea economică. „Noi nu vom putea susţine o creștere de peste 5%, care ne face foarte bine, fără forţă de muncă, nu doar calificată, ci pe toate palierele. Pe locul doi, se află indecizia politică. Pe locul trei, lipsa investiţiilor şi neatragerea de suficient capital care să susțină această creștere. România şi forţa de muncă românească, văzută cu neîncredere în urmă cu 10-15 ani, atât la nivelul inginerului, cât şi al muncitorului, a depăşit acel moment. Noi nu mai simţim demult că suntem văzuţi altfel decât alte companii, decât prin prisma rezultatelor şi a competiţiei“, mai spune Mureșan.

Un liceu

Creșterea Electrogrup se bazează pe atragerea mai multor angajați talentați. Grupul va ajunge la sfârșitul acestui an la peste 700 de angajaţi, o creștere de 16%, de la an la an. „Creşterea din ultimii ani a economiei româneşti, de aproximativ 5%, la care se adaugă un proces aproape continuu de plecare a forţei de muncă din România, face să avem această criză de personal, nu doar a forţei de muncă calificată, ci în toate segmentele de forţă de muncă. Ce facem noi ca să atragem? Facem ceea ce fac majoritatea companiilor din România, încearcă să motiveze prin salarii mai bune, mai mari, dar şi prin altele, precum pachetele salariale. La noi, de exemplu, câteva luni pe an, angajaţii pot să lucreze în străinătate – este un bun motivator, pentru că pot obține salarii mai bune”, menționează Mureșan.

Altă modalitate de atragere a forței de muncă este organizarea de training-uri și implicarea în educație. „Chiar în acest moment suntem într-un proces de aducere a unei școli de meserii private în România. Încercăm să înfiinţăm, în parteneriat cu o școală de meserii britanică, o şcoală de meserii românească, la Cluj-Napoca. Vom merge pe modelul de școală de sine stătătoare, complet privată, pentru a avea suficientă flexibilitate în curricula și în diplomele care vor fi recunoscute internațional. Planul nostru este să deschidem această școală anul viitor“, precizează Mureșan. Vor să înceapă cu câteva meserii de bază, precum instalator, fierar-betonist, electrician.

Pe lângă faptul că va fi o școală profesională, asemănătoare cu  fostele școli care permiteau școlarizarea celor care nu treceau treapta pentru clasa a 10-a, noua instituție de învățământ țintește şi cursuri de reconversie profesională sau cursuri pentru nevoile companiilor. După ce vor stabili parteneriatul cu britanicii, reprezentanții Electrogrup caută să închirieze o clădire, după care, în funcție de evoluție, iau în calcul să construiasă un campus nou, deoarece investiția poate depăși câteva milioane bune de euro.

„Am făcut acest lucru şi în mediul academic. În urmă cu trei ani, în anul universitar 2014-2015, printr-un parteneriat între Universitatea din Hull, Universitatea Babeş-Bolyai, Banca Transilvania, am adus un program britanic de Executive MBA la Cluj-Napoca. Curricula şi profesorii, totul este britanic, dar, după ce se va maturiza, probabil că va deveni mixt sau românesc. Este un program care este acreditat cu toate cele trei acreditări care se pot da pentru programele de Executive MBA“, explică Mureșan. La început, Electrogrup a susţinut financiar acest program, care, în prezent, se autosusţine din burse şi taxe.

Netcity

Anul acesta și anul viitor, un proiect important pentru Electrogrup îl reprezintă extinderea Netcity Telecom (Bucureşti), o rețea de fibră optică de 1.000 de kilometri. Electrogrup a preluat, în 2017, de la UTI, tranzacție semnată în februarie, această rețea prin intermediul Direct One, o companie care avea deja o rețea de fibră optică de 5.500 de kilometri.

Prin această preluare, Direct One își poate dubla businessul, deși rețeaua achiziționată reprezintă aproape 20% din dimensiunea companiei. Direct One a avut afaceri de 45,5 milioane de lei, anul trecut, cu 7,3%, peste nivelul din anul anterior, iar Netcity de 41,85 milioane de lei, cu 3,6% mai mult, potrivit datelor afișate pe Ministerul de Finanțe.

„Avem bugetate pentru 2017 și 2018 investiții de aproximativ 23 de milioane de euro, iar până în 2020 de 35 de milioane de euro în extinderea canalizației pentru reţeaua Netcity Bucureşti. Nu presupun alte feluri de investiţii, adică fibră optică sau echipamente. Maximul extinderii va rezulta și din dezvoltarea oraşului, din aplicaţiile de smart city care se vor implementa în oraș, dar noi estimăm că încă 2.000 – 3.000 de kilometri vor fi necesari în următorii ani. Investițiile vor fi făcute în urma unor studii de fezabilitate, să vedem dacă există cerere. Noi credem că, pentru următorii trei ani, această sumă acoperă nevoia de dezvoltare, pentru că suntem îngrădiţi aici şi de capacitatea de a construi fizic, din cauza restricţiilor de circulaţie, a altor utilități și a avizelor“, estimează Teofil Mureșan.

Toate opțiunile

Pentru extinderea afacerii, fondatorii Electrogrup au discutat cu fonduri de investiţii și au luat în calcul listarea uneia dintre companii. „Am discutat şi discutăm cu potenţialii parteneri. Deocamdată, am reuşit să ne finanţăm din resurse proprii. Dar, dacă vor fi oportunităţi şi dacă vom găsi parteneri care să vadă aceleaşi lucruri, să existe chimie între noi, atunci s-ar putea să avem parteneri fonduri de investiţii sau, de ce nu, în următorii ani să mergem la bursă“, precizează Mureșan. De asemenea, Electrogrup ia în calcul listarea. Grupul este unul dintre finaliștii programului „Made în România”, lansat de Bursa de Valori București, dar nu este atât de avansat în acest demers.

Listarea MedLife și a Digi Communications nu i-a influențat să ia o decizie. „Succesul unei listări depinde, în primul rând, de companie. Desigur că depinde şi de momentul bursei, dar momentul în care mergi la bursă îl poţi alege. Rezutatele companiei nu pot fi schimbate. În primul rând, trebuie să avem o mărime suficientă şi rezultate bune, ca să fim atractivi. Anul viitor va fi un an bun pentru Bursa de Valori Bucureşti“, estimează Mureșan. Reprezentanții Electrogrup nu iau în calcul listarea pe piețe mai puternice, precum Londra. „Trebuie să fii realist, trebuie să ai o mărime a companiei corespunzătoare. În al doilea rând, trebuie să cunoşti bine bursa respectivă. Noi nu ne facem planuri multe. Vrem să rămânem cu headquarter-ul în România, cu subsidiare în ale ţări, să rămânem o companie românească. Dacă ar fi să ne listăm, ne-am duce în primul rând la bursa din Bucureşti“, explică Mureșan.

Business global și de familie?

Pentru ca mediul de business românesc să devină mai performant şi mai credibil, Mureșan ar promova următoarele trei principii: competitivitatea, la scară mare (care poate fi replicat și extins puternic) şi modern (inovativ, aliniat cu tehnologia). Când auzi asemenea recomandare, nu te poți întreba decât: se limitează antreprenorii români doar pentru un business mic cât să se întreţină și nu unul global?

„Uitaţi-vă ce se întâmplă în lume. De exemplu, în Italia, businessul de familie, foarte fragmentat şi cu companii mici, nu aduce cifre, nu aduce rezultate atât de bune precum companiile mari. Niciodată nu este suficient. Noi avem majoritatea companii mijlocii şi mici, companii cu capital românesc, foarte puţine companii mari. Într-o economie competitivă, ar trebui să avem și companii mari. Companiile mari pot suporta ciclurile de business, crizele, mai bine. Companiile mici şi mijlocii în schimb, sunt inovative, flexibile. Combinaţia dintre ele face bine economiei”, spune Mureșan.

În plus, recunoaște că, în multe ţări, mai ales din Asia, majoritatea companiilor sunt afaceri de familie, iar, în Europa, există câteva exemple de succes.

Totuși, el nu crede că evoluția unui business este influențată prea mult dacă este unul de familie sau este unul corporatist, ci ține mai mult de industrie și de modul de organizare al acestuia.

„Nu cresc afacerea, pentru a o lasă moştenire, ca să o conducă dacă nu vor fi pregătiţi sau nu îşi vor dori asta. Indiferent dacă vinzi afacerea sau o laşi moştenire, copiii şi nepoţii au moştenirea a ceea ce au realizat părinţii şi bunicii lor. Cred că copiii şi nepoţii vor trebui să dea, în primul rând, testul dacă vor fi capabili să conducă o afacere care va rămâne peste generaţii, iar, în al doilea rând, să îşi dorească. Dar deocamdată nici nu ne gândim, nici eu, nici fratele meu, să vindem. Ne gândim mai mult, în următorii ani, să consolidăm şi să creştem natural, dar şi să cumpărăm companii, dacă vom reuşi şi dacă vor fi sinergii între grupul nostru şi posibilele target-uri, în special în România, dar desigur şi în alte ţări, dacă asta va fi o intrare mai uşoară în piaţă, decât să stabileşti o subsidiară de la zero“, punctează Mureșan.

În ciuda acestei prognoze, fiul lui Teofil Mureșan, Andrei, este interesat să rămână în business, deși are 21 de ani și încă studiază la Universitatea Warwick (Anglia).

„De-abia aşteaptă să se întoarcă acasă, iar eu îi spun că trebuie să mai muncească câţiva ani şi după aceea. A făcut şi liceul în Anglia şi pe perioada verii a lucrat ca muncitor în construcţii, în România, pe şantierele de lângă Cluj-Napoca. A fost de acord, nu puteam să îl forţez, dar, bineînţeles că nu i-a prea plăcut, când s-a văzut îmbrăcat în salopetă. Până la urmă, a fost o bună experienţă. Acum, student fiind, îşi face internship-ul în alte companii, la Londra sau la Bucureşti“, a mărturisit Mureșan.

El a constatat, după 20 de ani de antreprenoriat, în România, că perseverenţa, pregătirea şi curajul sunt factorii care dau succes afacerii. „Am mai învăţat că în economii, crizele economice există cu adevărat. Şi al treilea lucru este că echipa pe care o ai în jurul tău este esenţială. Va veni o criză, pentru că ciclurile economice există. Nu cred că pentru România va veni în următorii doi ani. Sunt mai optimist poate decât alţii“, adaugă Mureșan.

Înainte de criza din 2009 – 2010, el nu credea că în România sunt posibile crizele: „Credeam că sunt poveşti pentru alţii. Am învăţat că ele sunt oarecum naturale în economiile capitaliste şi trebuie să te pregăteşti, să te gândeşti ce se întâmplă, să îţi faci scenarii pentru criză. Nu poţi acoperi totul, dar o parte din lucruri le poţi acoperi prin scenarii de criză.“ Plus că acum o criză nu l-ar mai speria chiar atât de tare. „Mi-aş dori să nu vină prea repede, dar nu m-ar mai speria la fel ca data trecută“.

Echilibrul

Pe Teofil Mureșan îl ajută foarte mult să-și mențină echilibrul între viaţa personală şi carieră proiectele comune, în care sunt implicații şi ceilalţi membri ai familiei, timpul petrecut împreună, hobby-urile. „Îmi place să citesc istorie, să joc tenis de masă, să merg la gym şi, ca majoritatea oamenilor, să văd lucruri noi în lume, să călătoresc“, mărturisește el. La momentul interviului, sfârșitul lunii august, citea biografia lui Putin, fiind într-o perioadă în care citește multe biografii. „Dintre toate, m-a impresionat mult viaţa lui Marshall. Nu doar Planul Marshall, cât întreagă lui carieră, de-a lungul celui de Al Doilea Război Mondial. Acum, pe masă am o carte scrisă de Michael Tobin, «Forget Strategy. Get Results». O citesc de săptămâna trecută, fiindcă Michael Tobin a făcut parte din Consiliul de Administraţie al Direct One şi este unul dintre foarte respectații CEO de la Londra.“

La 51 de ani, pe lângă pasiune, el citește cărțile din biografia recomandată la cursurile pe care le urmează. În prezent, este într-un program de trei ani de la Harvard, Owners/ President Management. „Este un program în care, în fiecare an, se ţin trei săptămâni de cursuri intense, se stă în campus la Harvard. Mă ajută în business. Ştiţi cum este cu educaţia, nu poţi să vezi exact, ai învăţat o formulă şi aplici formula.“

El a mai studiat în România, dar şi în străinătate, la London Business School, timp de un an, în 2012. „Studiezi foarte multe companii, compari modele, aplici, când te întorci acasă, ceea ce poţi, desigur, ce se potriveşte cu compania ta. O altă componentă este networking-ul. În acest program, de exemplu, sunt 17 persoane din toată lumea, oameni de succes din mari companii sau oameni care dețin mari companii“, detaliază Mureșan. De asemenea, le recomandă antreprenorilor ca, în cazul în care și-au rezervat o sumă pentru o vacanță, să încerce, să aloce acei bani pe o vacanţă mai scurtă şi ceva studii.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii