Cautare




, Contributor

Sănătate |
|

Forbes 21 pentru 2021. Sănătatea văzută prin lupa coronavirusului

2020 a fost de departe anul schimbărilor majore. Un an care a scos la iveală mai mult ca oricare altul neajusurile unui sistem de sănătate putred, caracterizat de lipsa forței de muncă și a investițiilor în echipamentele de specialitate.  
046 dosar21 04 sanatate

Dacă în primele două luni ale lui 2020, priveam cumva detașați dezastrul pe care-l făcea noul virus (SARS CoV-2) în sistemele de sănătate din China și America, pe data de 26 februarie 2020, odată cu diagnosticarea primului caz de COVID-19 și la noi, România intră în „scenariul” impus de epidemia de coronavirus.

Totul s-a demarat într-un context în care țara noastră se afla pe lista statelor din Uniunea Europeană care a cheltuit cei mai puțini bani pentru sănătate. Conform Eurostat, România se află pe ultimul loc în rândul țărilor UE care au cheltuit sume foarte mici pentru asistența medicală. Cele mai recente statistici Eurostat arată că, în raport cu dimensiunea populației, cheltuielile cu asistența medicală au fost cele mai mari în rândul statelor membre ale UE în Danemarca (5.260 euro pe locuitor), Luxemburg (5.220 euro) și Suedia (5.040 euro) în 2018, în timp ce a fost cea mai mică în România (580 euro) și Bulgaria (590 euro).

Media la nivelul UE este de 2.982 euro pe cap de locuitor. În medie, în UE, cheltuielile cu asistența medicală s-au ridicat la 9,9% din PIB în 2018, arată raportul Eurostat. În rândul statelor membre ale UE, cele mai mari ponderi s-au înregistrat în Germania (11,5% din PIB) și Franța (11,3%), urmată de Suedia (10,9%) . În schimb, cele mai mici ponderi din cheltuielile cu asistența medicală au fost înregistrate în Luxemburg (5,3% din PIB) și România (5,6%).

În România, epidemia de COVID -19 a evoluat în contextul celei din vestul Europei, având aspecte comune, dar şi unele particularităţi, susține într-o lucrare prof. Dr. Emanoil Ceaușu, membru al Colegiului Medicilor din România. La apariția primului caz în România, în ţările din vestul Europei existau deja cazuri de COVID-19: Italia (323 cazuri), Franţa (14 cazuri), Germania (18 cazuri), Marea Britanie (13 cazuri), Spania (7 cazuri). Sute de mii de români s-au întors în ţară din zone în care epidemia era în desfăşurare. Unii dintre ei, infectaţi cu SARS-CoV-2. În perioada 26.02.2020–18.03.2020, din cele 261 cazuri diagnosticate în România, 127 (49%) erau cazuri de import: din Italia (66%), Franța, Germania și Spania (cu 5%), Marea Britanie, Austria (cu 4%) și 130 (49,1%) contacți direct sau indirecți ai cazurilor de import. Procentul a scăzut treptat, ajungând la 13% la sfârșitul lunii martie.

Carantinarea  persoanelor venite din aceste zone epidemice a permis, pentru o perioadă de timp, limitarea propagării infecţiilor în comunitate. Astfel, că numărul zilnic de cazuri noi s-a menţinut la un nivel scăzut şi relativ constant, în perioada martie-iunie 2020.

În tot acest timp, am asistat la un val de solidaritate nu doar din punct de vedere emoțional destinat cadrelor medicale, ci evaluat și în resurse financiare. Multe companii din diverse domenii economice și, implicit, din zona alimentară au donat fie echipamente necesare spitalelor (aparatură destinată diagnosticării virusului SARS CoV-2, măști, combinezoane, mănuși și chiar medicamente), fie anumite sume de bani. Ca și în multe ţări din Europa, și în România, începând cu luna iulie, s-a înregistrat o creştere semnificativă şi continuă a numărului de cazuri.

În timp ce bolnavii cronici suferă că nu mai pot fi tratați corespunzător din cauza faptului că autoritățile s-au mobilizat mai mult pe a transforma multe dintre spitalele publice în spitale suport Covid, specialiștii atrag atenția asupra faptului că aceasta este o direcție greșită către care se îndreaptă evoluția sistemul de sănătate din România. De exemplu, în cadrul unei emisiunii marca Forbes România, reINVENTAREA României, Wargha Enayati, fondatorul Rețelei Private Regina Maria și al Enayati Medical City, a punctat câteva tendințe periculoase în care se află în prezent sistemul de sănătate românesc: „Consider că suntem la un prag de colaps din toate punctele de vedere. Toate investițiile care se realizează în aceste momente în medicină și la privat și la stat au legătură numai cu acest covid. S-au cheltuit enorm de multe resurse cu acest virus, nu zic că nu trebuia, însă ca efect secundar vom suporta consecințe foarte grave. Vă dau un exemplu, zilnic văd cum pacienți cu fracturi, cu greu mai ajung la spital, nu mai vorbim despre recuperarea acestora, nu au unde să o facă pentru că spitalele sunt închise tuturor intervențiilor. Un alt exemplu l-am simțit pe pielea mea, ca medic, la primele luni de la declanșarea pandemiei, mi-am trimis un pacient la o investigație la inimă, nu s-a dus, acum mi-a venit cu infarct. Mi-e groază în ce direcție ne îndreptăm”.

De cealaltă parte, autoritățile încep să facă bilanțul investițiilor. Astfel, la un prim calcul al acestora, Ministerul Fondurilor Europene a anunțat că primele 100 de contracte prin care se finanțează achiziția de echipamente de protecție și aparatură medicală pentru dotarea spitalelor în vederea tratării persoanelor infectate cu COVID-19 sau pentru prevenirea răspândirii pandemiei se ridică la o valoare de peste 332 milioane de euro.

În ceea ce privește consumul de medicamente în spitale în anul 2020, acesta a scăzut cu 20% în primele zece luni, față de perioada similară din 2019, au calculat reprezentanți ai producătorilor de medicamente. Aceștia susțin că s-a ajuns în această situație din cauza dificultăților pe care le întâmpină pacienții în a accesa servicii medicale, dar și pentru că bolnavii se tem să meargă la spital în condițiile pandemiei de COVID-19. De cealaltă parte, patronatul producătorilor industriali de medicamente din România atrage atenția că și consumul de medicamente oncologice în spitale și în ambulatorii de specialitate s-a redus cu 10% și că, în 2021 starea generală de sănătate a populației s-ar putea înrăutăți.

Spre finalul anului atipic 2020, mai exact pe la jumătatea lunii noiembrie, un eveniment-șoc marchează sistemul de sănătate românesc, atunci când 12 pacienți cu COVID mor în urma unui incendiu izbucnit la secția de ATI a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț. Un eveniment care dă naștere multor controverse și dispute despre ce s-a făcut în sistemul sanitar în ultimii 30 de ani, dar și ce înseamnă o adevărată reformă în această zonă. Urmează o perioadă în care autoritățile demarează mai multe controale în secțiile ATI din spitalele din întreaga țară. Reprezentanții IGSU anunță că au fost aplicate aproximativ 1.500 de sancțiuni contravenționale în secțiile ATI din unitățile spitalicești. Dintre acestea 1.402 au fost avertismente, iar 91 au reprezentant amenzi în cuantum de 448.401 lei. Ultima luna din cel mai dificil an pentru toate sistemele de sănătate la nivel mondial vine cu speranța că în curând viețile tuturora vor reveni la normal odată cu demararea campaniilor de vaccinare.

Întrebarea din prezent este: cât va mai dura actuala pandemie? Greu de anticipat, spun specialiștii care recunosc însă că există un consens: pandemia se va încheia când o mare parte a populaţiei va deveni imună la SARS-CoV-2. Imunizare obţinută fie prin trecerea prin boală (imunizare naturală de grup), fie prin vaccinare.

Pe ce se va pune accentul în ceea ce privește sănătatea în 2021? Paradoxal, dar adevărat, în plină pandemie, fiecare dintre noi s-a îndreptat către ceea se experții denumesc „o viață sănătoasă”. În ultimele 12 luni, acest subiect s-a mutat negreșit pe prima poziție a listei de priorități. La categoria trenduri în activitățile medicale, fără doar și poate, anul acesta, vom asista la o dezvoltare a telemedicinei prin intermediul digitalizării, iar în ceea ce privește capitolul „provocări” – accentul va rămâne în continuare pe importanța menținerii sănătății mentale și gestionării stresului.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii