Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Sănătatea creditelor la control

Surprinzător, în plin boom economic, BNR, alături de bancheri, se vede nevoită să lupte pe un front care poate dezechilibra întreaga economie, dacă măsurile întârzie.
030 core credite 2

Va ajunge la 6% rata creditelor neperformante (non-performing loans, NPLs), la nivelul sistemului bancar din România, la finele acestui an? Este important să se continue îmbunătățirea acestui indicator, chiar dacă scade creditarea, apoi consumul, apoi creșterea economică? Chiar dacă românii n-au alte surse pentru a-și îmbunătăți standardul de viață? Sau fără urmărirea acestui indicator putem ajunge, într-un an – doi, ca debitorii să aibă probleme mari cu rambursarea creditelor precum în anii 2009-2012?

Aceste întrebări, dar și multe altele, au început să pună atât de mult pe gânduri Banca Națională a României încât nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental a intrat direct pe locul secund între cele cinci riscuri la adresa stabilității financiare a României, la nivel ridicat și stabil, potrivit „Raportului asupra stabilității financiare”, ediția iunie 2018, a XV-a (RSF XV), realizat de BNR. Acesta a fost realizat pentru prima dată în 2006, iar din 2016 are două ediții anuale (mai/iunie și noiembrie/decembrie).

„Stabilitatea financiară este un alt mandat al băncilor centrale, chiar dacă nu este trecut, în mod clar, în legile care ne guvernează, dar, mai ales după criză, majoritatea băncilor centrale acceptă acest lucru. (…) Fondul Monetar Internațional consideră stabilitatea financiară un bun public, ca și stabilitatea prețurilor. Noi am spus acest lucru sub diverse forme. Am spus că stabilitatea financiară este precum sănătatea unei persoane. Îți dai seama cât de importantă este stabilitatea financiară atunci când slăbește, când nu mai este în parametrii normali. Nu trebuie să ajungi acolo, ca să-ți dai seama cât de importantă este și că este un element cheie pentru creșterea economică pe termen lung, pe care o dorim cu toții sustenabilă și durabilă. (…) Raportul pune în lumină și ameliorarea semnificativă a sectorului bancar românesc. El este dominant în cadrul sectorului financiar, în funcție de modul cum calculăm, undeva la 90%. Deci, o îmbunătățire a performanțelor, a stabilității, a solidității sectorului bancar ne ajută pe toți. A pune în contrapondere sectorul bancar și evoluțiile sale cu evoluția economiei nu este cea mai înțeleaptă abordare și nici a stimula eventualele conflicte care sunt, ca în orice economie competitivă, concurențială, să nu spun inevitabile, ci naturale”, a explicat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, la prezentarea RSF XV.

 

Cercul vicios

Potrivit recentelor aprecieri ale BNR, riscul este depășit doar de deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente. Iar, dacă investitorii devin mai puțin interesați de România și încearcă să se retragă de pe piață, firmele vor avea probleme și mai mari în a-și achita facturile și salariile angajaților. Cu mai puțini bani, angajații se vor restrânge la cheltuielile necesare, iar plata ratei pentru un televizor sau chiar o casă nu intră între acestea, cu toate că românul ar face orice pentru a avea casă.

De asemenea, riscul de nerambursare a creditelor a devenit mai periculos decât tensionarea echilibrelor macroeconomice (inflație, curs de schimb leu/euro, deficit bugetar, deficit de cont curent etc. și cu tot cu modificările fiscale din ultimul an), care a rămas un risc moderat și în creștere, comparativ cu decembrie 2017. În plus, este mai riscant decât disciplina scăzută de plată în economie, care include vulnerabilități în bilanțul firmelor. Acesta a rămas un risc moderat, dar la același nivel, nu în creștere precum la finele anului trecut. Și se află peste creșterea prețurilor din imobiliare, care ia în calcul mai mult segmentul rezidențial și care a rămas la un nivel redus și stabil.

Dar riscul de nerambursare este direct legat de ultimele două, care, la rândul lor, pot fi foarte ușor date peste cap de primul și al treilea. S-a dovedit: la finele lunii iunie, în timpul recentelor probleme cu justiția ale liderului PSD, Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, și, pe fondul volatilității monedelor din regiune, leul a ajuns aproape de pragul de 4,67 lei, față de un euro, cel mai ridicat prag din istorie. Este adevărat că evoluția de la o zi la alta nu este spectaculoasă, în jur 0,1%, dar tendința rămâne de creștere. Plus că a luat o formă mult mai amenințătoare, față de decembrie 2017, așa cum se și arăta, când creșterea îndatorării populației, atât prin canalul băncilor, cât și al IFN-urilor, era al treilea risc sistemic, de nivel moderat și în creștere.

Evoluția este îngrijorătoare în condițiile în care, la începutul anului trecut, cel de-al treilea risc la adresa stabilității financiare era menținerea unei evoluții modeste a activității de creditare a sectorului companiilor, fiind la un nivel moderat și stabil. Acesta era depășit de primul și de-al treilea de-acum, care erau la nivelurile actuale, dar depășea cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar (moderat și în scădere) și accelerarea prețurilor imobiliare. Iar aceasta în condițiile în care primul, cel privind investitorii străini, este, din 2015, de când a apărut Harta riscurilor, unul ridicat și cu potențial de creștere. Cercul complet arată așa: primul poate lua oricând forme mai amenințătoare, dacă situația internă se degradează, orice ar însemna această degradare, deoarece aceasta poate îndepărta investitorii și poate majora costurile la care se împrumută România.

„Tensionarea echilibrelor macroeconomice, coroborată cu o potenţială deteriorare a sentimentului investitorilor faţă de pieţele emergente, creşterea îndatorării populaţiei şi vulnerabilităţile din bilanţurile companiilor pot genera presiuni asupra stabilității financiare prin amplificarea efectelor asupra capacității de plată a debitorilor, fie prin canalul ratelor de dobândă, fie prin canalul cursului de schimb. Riscul sistemic generat de creşterea preţurilor imobiliare are o amplitudine mai redusă și s-a menținut relativ neschimbat de la Raportul anterior, însă acesta poate fi de natură să amplifice celelalte riscuri identificate, în special în ceea ce priveşte creşterea îndatorării populaţiei”, se mai scrie în RSF XV.

 

Exemple europene

În raportul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) pentru 2017, se subliniază că această creștere a îndatorării populației „poate avea efecte negative importante atât asupra sistemului financiar, cât și asupra creșterii economice viitoare”. „În scopul aprofundării analizelor care să sprijine fundamentarea deciziilor CNSM privind atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare ca urmare a creșterii îndatorării populației, CNSM a recomandat înființarea unui grup de lucru din care să facă parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și ai Băncii Naționale a României. Pe plan european, în 2017, majoritatea statelor membre au implementat măsuri restrictive de politică macroprudențială, în principal pentru diminuarea unor riscuri de natură ciclică”, se mai scrie în raportul CNSM I.

În documentul Băncii Centrale privind stabilitatea financiară a României se subliniază continuarea procesului de rezoluţie a creditelor neperformante drept o preocupare la nivel european.

Banca Națională a Slovaciei a introdus limite explicite privind gradul de îndatorare și perioada de acordare de creditelor de consum, inclusiv pentru a elimina circumvenția acestor reguli aplicabile creditelor ipotecare. Banca Națională a Cehiei a modificat regulamentul privind creditarea ipotecară, în special privind monitorizarea gradului de îndatorare pentru creditele cu risc ridicat. Banca centrală a Islandei a introdus o limită explicită privind indicatorul LTV (loan-to-value, raportul între nivelul împrumutului maxim acordat și evaluarea bunului respectiv: 85%) pentru creditele ipotecare noi acordate începând din iulie 2017. Lituania și Irlanda au revizuit cadrul de reglementare aplicabil creditelor ipotecare, inclusiv prin recalibrarea pragurilor pentru indicatorii LTV, LTI (loan-to-income, raportul între nivelul împrumutului și nivelul veniturilor) și DSTI (debt service-to-income, gradul de îndatorare).

 

Pe timp de super pace

Iar această amenințare nu vine pe fondul crizei, din contră. Boomul economic al României din ultimii cinci ani (+3,5%, în 2013, +3,1% în 2014, +4% în 2015, +4,8% în 2016 și +6,9% în 2017) și însănătoșirea sistemului bancar se văd în nivelul creditelor acordate. Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci a crescut în luna mai 2018 cu 6,4% (0,9% în termeni reali) față de aceeași lună a anului trecut, până la 239,12 miliarde de lei, potrivit BNR.

La 31 martie 2018: ROE (return-on-equity, rata de rentabilitate a capitalurilor băncilor) era la 14,56%, peste nivelul ideal cerut la nivel european de 10%, fondurile proprii de nivel 1 erau la 17,87%, peste nivelul ideal de 15%, și gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante de 56,93%, peste nivelul ideal de 55% și media de 44,5% din Uniunea Europeană. Raportul credite/depozite atrase de la populație era, la finele primului trimestru de 73,64%, mult sub pragul optim acceptat, 100%, și sub media UE de 116,7%.

Iar în condițiile în care sunt atât de bine capitalizate și de profitabile (mai exact, 27 din cele 35 de bănci au obținut, anul trecut, un profit cumulat de 5,3 miliarde de lei), băncile au resurse pentru a acorda mai multe credite. „Veniturile din dobânzi reprezintă principala sursă de profit pentru bănci. Acesta este și motivul pentru care spuneam că mai există resurse de eficiență”, a spus Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR.

Misiunea de evaluare a sistemului financiar (FSAP), derulată de FMI în colaborare cu Banca Mondială, în prima parte a acestui an, a arătat, în evaluarea sa, că, deși băncile sunt bine capitalizate și lichide, cu credite neperformante care se apropie acum de media UE, vulnerabilitățile băncilor din România provin din expunerea la sectorul guvernamental și sectorul imobiliar.

„Aceste vulnerabilități ar putea fi abordate prin intermediul politicilor macroprudențiale, inclusiv o limită a datoriilor la venituri pentru împrumuturile ipotecare, o suprataxă de capital calibrată cu atenție pentru expunerile suverane și o gestionare mai proactivă a riscurilor de lichiditate FX. Se recomandă, de asemenea, consolidarea practicilor de supraveghere și a cadrului de gestionare a crizelor, inclusiv finalizarea cadrului pentru asistența în caz de lichiditate de urgență și alinierea regimurilor de provizionare la bănci și la băncile centrale de credit. Între timp, inițiativele legislative care dăunează sistemului financiar ar trebui evitate”, se recomandă în documentul FMI.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii