Cautare




, Forbes Staff

Imobiliare |
|

România@100: Povestea continuă

Platforma Băneasa, unul dintre cele mai mari proiecte de tip mixed-use din Sud-Estul Europei, a atras deja investiții de ordinul sutelor de milioane de euro, iar impactul asupra economiei locale a fost semnificativ. Ce urmează?
174 dosar regiuni Baneasa 1

Băneasa Shopping City a devenit un reper pentru Bucureşti şi în cei zece ani de activitate a influenţat în mod pozitiv dezvoltarea nordului oraşului“, spune Arthur Popa, CEO al Băneasa Developments, compania care finaliza în primăvara anului 2008 cea mai mare investiție de la acea vreme într-un centru comercial – 150 de milioane de euro. La vremea respectivă, erau de ajuns degetele de la o mână pentru a enumera centrele comerciale de tip mall din Capitală.

Acum, la zece ani distanță, numărul de mall-uri s-a dublat, având în vedere că au fost inaugurate între timp mai multe centre comerciale importante, precum AFI Palace, Sun Plaza, Promenada Mall, Park Lake, Veranda Mall sau Mega Mall, care au implicat investiții de peste 200 sau chiar 300 de milioane de euro. Însă nici creșterea numărului de competitori și nici apariția Promenada Mall, deschis în nordul Capitalei, în zona clădirilor de birouri din Floreasca-Barbu Văcărescu, nu s-a simțit în ceea ce privește evoluțiile înregistrate de Băneasa Shopping City, care rămâne liderul centrelor comerciale de tip mall din Capitală, atât din perspectiva numărului de magazine prezente, cât mai ales a afacerilor.

Băneasa Developments, compania care operează centrul comercial Băneasa Shopping City, galeria comercială Feeria, ancorată de hypermarketul Carrefour şi Grand Cinema & More, a obținut în 2017 un profit net de peste 80 de milioane de lei, în creștere cu 12% față de anul precedent. În plus, cifra de afaceri a companiei a fost de peste 232 de milioane de lei, cu 5% mai mare față de cea din 2016. Aceste cifre sunt cele mai mari înregistrate de companie pe parcursul ultimului deceniu. Practic, ponderea profitului net în cifra de afaceri a fost anul trecut de 34%, față de 32% în 2016 și 29% în anul 2015, iar ponderea cheltuielilor cu dobânzile s-a redus în același interval de timp de la 11% la 8,7%, potrivit datelor companiei.

În același timp, gradul de îndatorare (calculat ca raport între datoriile totale și activele totale) este cel mai redus de până acum (75%). Nu în ultimul rând, datele furnizate de companie arată că nu doar cifra de afaceri și profitul net au crescut, ci s-a accelerat și ritmul de creștere al profitului operațional (EBITDA), de la aproape 5% în 2016 față de 2015, la 5,4% anul trecut comparativ cu anul precedent.

Suprafaţa totală de retail a Băneasa Shopping City este de 55.000 mp, cea mai mare parte (70%) fiind destinată magazinelor de modă şi celor care oferă produse şi servicii de înfrumuseţare, bijuterii şi accesorii. În plus, numărul vizitelor a crescut în fiecare an, media anuală de creștere în cei zece ani de activitate fiind de aproximativ 7% (în 2017, numărul vizitatorilor a fost de 24 de milioane, conform datelor companiei).

Strategia de poziționare a Băneasa Shopping City a făcut ca operatorul să încheie de-a lungul celor 10 ani de activitate mai multe parteneriate strategice, astfel încât, în prezent, peste 25 de branduri premium se află în centrul comercial în exclusivitate (în România sau în cadrul unui centru comercial): Uterque, Chopard, Furla, Paul&Shark, Chanel, Tag Heuer, Pinko, Luisa Spagnoli, Twinset, Dior, Nespresso, Tumi, Obsentum, Sport Loft, Anastasia Beverly Hills, Boggi, Victoria 46, Michael Kors, , Emporio Armani, ID Sarrieri, Brooks Brothers, Vilebrequin, Gerard Darel, Max Mara Weekend, Sport Couture, COS, Michael Kors, Montblanc, Frey Wille, Diesel. „Ceea ce ne-a diferenţiat încă de la început a fost mixul premium de branduri“, completează Arthur Popa, care conduce din anul 2015 operațiunile Băneasa Developments. În cadrul Băneasa Shopping City, a fost deschis în toamna lui 2011, în urma unei investiții de 15 milioane de euro şi Grand Cinema & More. Cinematograful se întinde pe o suprafaţă de aproape 13.000 de metri pătrați, iar cele 13 ecrane sunt adaptate pentru suprafeţe extinse de proiecţie 3D.

Vânzările comercianţilor din Băneasa Shopping City au depășit, anul trecut, conform estimărilor, nivelul de 250 de milioane de euro, ceea ce înseamnă mai mult de 4.500 de euro pe metrul pătrat.

Dacă includem și vânzările celorlalte proiecte comerciale de anvergură dezvoltate în zona din jurul Băneasa Shopping City, precum IKEA, Mobexpert, Metro sau Brico Depot, atunci vânzările anuale pe care le contabilizează magazinele aflate în cadrul zonei comerciale a proiectului imobiliar din zona Băneasa trec cu mult de pragul de jumătate de miliard de euro, ceea ce plasează proiectul între cele mai importante zone comerciale din Europa de Est.

De altfel, dezvoltarea proiectului Băneasa a fost cea care a permis și intrarea pe piața locală a gigantului suedez IKEA. Interesant este că IKEA nu a intrat în mod direct pe piață, ci prin intermediul unei francize pe care o opera un grup de companii în care era implicată familia omului de afaceri Gabriel Popoviciu, cel care este, de altfel, artizanul întregului proiect.

Investițiile implicate de deschiderea primului magazin IKEA, în primăvara anului 2007, au fost estimate, la momentul respectiv, la 25 de milioane de euro. Rezultatele au depășit chiar și cele mai optimiste așteptări, astfel că la doar trei ani de la deschidere, în 2010, grupul suedez a preluat în mod direct operațiunile locale de la francizat, în cadrul unei tranzacții de peste 30 de milioane de euro, conform estimărilor de la momentul respectiv, iar IKEA România a devenit parte a IKEA Group, în organizația IKEA South-East Europe, care include și Croația, Slovenia și Serbia. Dacă în primul an de activitate a avut vânzări de 86 de milioane de euro, la zece ani distanță, vânzările singurului magazin IKEA din România au ajuns la 130 de milioane de euro (609 milioane de lei), conform datelor oficiale. De asemenea, numărul de angajați a ajuns în 2018 la mai bine de 1.000, cu peste jumătate mai față de anul anterior. Magazinul IKEA din zona comercială Băneasa a fost cel de-al 253-lea magazin sub brandul inventat de Ingvar Kamprad, iar în prezent se află în construcție un nou magazin în București, care va avea aproximativ 37.000 de metri pătrați, 1.300 de locuri de parcare și stații de încărcare pentru mașini electrice, un restaurant cu 550 de locuri, bistro, magazin de delicatese suedeze și locul de joacă pentru copii Småland. Noul magazin va avea și o seră de aproximativ 800 de metri pătrați în Market Hall și o zonă IKEA Café, concepută ca un spațiu de întâlnire pentru vizitatori. Cel de-al doilea magazin IKEA din București va fi construit în apropierea autostradei A1, în Sectorul 3.

Revenind la Băneasa, conform unui studiu realizat de compania de audit și consultanță KPMG, actualizat și publicat în primăvara acestui an de către Băneasa Developments, salariile nete, impozitele şi contribuţiile aferente, rezultate ca urmare a efectului indus de dezvoltarea zonei comerciale, de birouri şi rezidenţiale Băneasa reprezintă peste 863 de milioane de euro. Astfel, pe lângă contribuţiile rezultate din desfăşurarea propriilor activităţi, proiectul Băneasa a susţinut un număr semnificativ de locuri de muncă şi contribuţii pentru economia locală prin intermediul chiriaşilor, furnizorilor şi angajaţilor. Pe lângă cele 1.571 de salarii plătite de entităţile Băneasa în perioada 2005-2017, în aceeaşi perioadă chiriaşii Băneasa Developments au plătit peste 38.052 de salarii. Mai mult decât atât, peste 105.000 de salarii au fost plătite în aceeaşi perioadă, ca rezultat al efectului indus al activităţii comerciale a entităţilor Băneasa şi a chiriaşilor Băneasa Developments.

În același timp, reprezentanții Băneasa Developments afirmau anterior că au în plan extinderea platformei comerciale cu circa 127.000 de metri pătrați suprafață utilizabilă de retail până în anul 2026, în urma unor investiții care ar putea ajunge până la 300 de milioane de euro.

De altfel, la lansarea proiectului Băneasa se vorbea despre un proiect imobiliar gigant, cu investiții estimate la mai mult de 1 miliard de euro, ce urma să transforme radical zona într-un oraș de sine stătător. Acest proiect urma să fie implementat prin intermediul companiilor Băneasa Investments (un parteneriat făcut cu USAMVB, proprietara celor peste 200 de hectare din zona Băneasa), Băneasa Developments (operatorul zonei comerciale), Băneasa Business&Technology Park (operatorul zonei de birouri) și Băneasa Rezidențial (operatorul zonei rezidențiale). În urma acestei dezvoltări, impactul economic estimat a fi produs de întreaga zonă, compusă din spații comerciale, de birouri și locuințe, urma să fie de aproximativ 6 miliarde de euro, potrivit unui raportul realizat de KPMG și actualizat la cererea Băneasa Developments. În prezent, însă, o parte dintre terenurile aparținând firmei Băneasa Investments sunt sub sechestru instituit de procurorii DNA din anul 2012.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii