Pentru turiștii grăbiți sau pentru oamenii cu treburi, aflați în trecere, Galațiul pare un oraș liniștit, pitoresc, al cărui farmec este legat de curgerea domoală a Dunării. Să admiri Dunărea la Galați, de pe faleză, este un obiectiv obligatoriu. Chiar dacă faleza, ajunsă în prezent într-o stare precară, nu mai este locul de promenadă care a fost cândva. Liniștea orașului, cu o populație de 250.000 de locuitori, conform recensământului din 2011, dar foarte mulți plecați la muncă în străinătate, ascunde o stare de spirit complexă: nostalgie, regrete, frustrări, speranțe, neputință, emoții, absența perspectivelor, un capăt de linie. Toată această stare vecină cu o depresie colectivă este generată de viitorul combinatului siderurgic ArcelorMittal Galați. Cea mai mare unitate economică din oraș își va schimba în curând proprietarul.
În prima parte a acestui an, proprietarul combinatului, grupul britanico-indian ArcelorMittal, deținut de miliardarul de origine indiană Lakshmi Mittal (locul 62 în topul „Forbes USA”, cu o avere estimată la 17,5 miliarde de dolari, a decis să cumpere compania siderurgică Ilva din Italia. Comisia Europeană a solicitat ca această tranzacție să fie dublată de vânzarea pachetelor de active pe care ArcelorMittal le deține în România, Macedonia, Cehia, Luxemburg şi Belgia pentru a nu încălca legile europene privind concurența. În luna mai a acestui an, Comisia Europeană a aprobat cumpărarea combinatului din Italia de către ArcelorMittal, astfel încât, în următoarea perioadă, unitățile de producție din țările amintite vor fi vândute, printre care și combinatul din Galați. Tranzacția pentru combinatul Ilva va fi finalizată la jumătatea lunii septembrie, după ce ArcelorMittal a acceptat și condițiile noului guvern italian. Așadar, lunile ce vor urma după parafarea afacerii Ilva vor fi foarte importante pentru viitorul combinatului din Galați și vor avea o încărcătură emoțională puternică pentru locuitorii orașului de la Dunăre. Cine va cumpăra ArcelorMittal Galați? Va reuși actualul proprietar să găsească un cumpărător? În cât timp? Care va fi viitorul combinatului? Vor fi concedieri? Sunt câteva întrebări, dintr-un lung șir de spaime, care au pus stăpânire pe comunitatea gălățeană.
Vezi și: România@100: Dosar Moldova
Dar cel mai înfricoșător scenariu care se vehiculează în opinia publică este posibila închidere a combinatului de către noul proprietar. „Un asemenea scenariu ține mai curând de trecut și nu de viitor”, declară Bogdan Grecu, director general ArcelorMittal Galați – Skopje, pentru „Forbes România”. În prezent, industria oțelului se află într-o poziție relativ bună și nu sunt așteptate evoluții negative până la sfârșitul anului. „Rezultatele bune și interesul arătat pentru noi ne îndreptățesc să fim optimiști și să privim pozitiv această etapă din istoria noastră”, subliniază Bogdan Grecu (41 de ani), managerul care a preluat conducerea combinatelor de la Galați și Skopje (Macedonia), în luna mai a acestui an. Directorul general precizează că activitatea curentă a combinatului de la Galați nu este afectată de procesul de vânzare: „Avem un plan de afaceri clar, pe care îl respectăm. Avem clienți care ne așteaptă produsele și furnizori care lucrează pentru noi”.
Într-adevăr, combinatul siderurgic de la Galați traversează o etapă nouă în istoria sa. Comparația cu trecutul său glorios din anii socialismului este inutilă. Realitățile economice mondiale sunt cu totul schimbate față de cele din anii ’80, când combinatul, cu 50.000 de angajați și o producție de 6,8 milioane de tone în 1985, atingea vârful maxim de dezvoltare, fiind al treilea din Europa. Astăzi, combinatul are de zece ori mai puțini angajați și o producție de circa 2 milioane de tone de oțel. Dar lumea de astăzi este cu totul alta decât cea din trecut. Totuși, nostalgiile gălățenilor nu se pot șterge: „Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu!” – este expresia a numeroase traume suferite în cei 28 de ani de la căderea regimului comunist. Sunt traume care se șterg cu mare greutate pentru că nu există familie din Galați care să nu fi avut o rudă sau un prieten a cărei viață să nu fi depins de platforma siderurgică, încă din anii ’60, când a fost lansat acest proiect de anvergură.
În ciuda acestor îngrijorări, combinatul siderurgic de la Galați are o poziție puternică în economia României și a județului. Este primul producător de oțel din țară și cel mai mare producător industrial din Estul României. În 2017, cifra de afaceri s-a ridicat la 1,02 miliarde de euro, în creștere cu 32,3% față de anul precedent. Este cea mai mare cifră de afaceri din ultimii șase ani. Nivelul pierderilor raportate la finele anului 2017 a fost de 33,6 milioane de euro, conform datelor de la Ministerul Finanțelor Publice. Este cea mai scăzută valoare a pierderilor din ultimii șase ani. De asemenea, la sfârșitul anului trecut, datoriile erau de 462,5 milioane de euro, în timp ce valoarea creanțele se ridica la 115,4 milioane de euro, conform aceleiași surse. Combinatul contribuie cu 28% la PIB-ul județului și cu 55% la economia orașului. Sunt procente care pot furniza o stare de mândrie, pe de o parte, dar, pe de altă parte, sunt îngrijorătoare pentru că arată că viața economică a zonei se joacă pe o singură „carte”, cea a siderurgiei. Din nefericire, nici un alt domeniu economic nu dă semne că „prinde viteză” în Galați. „Peste 450 de milioane de euro anual sunt reinjectate în economia românească, de unde cumpărăm bunuri și servicii. Suntem, în continuare, principalul pilon economic al județului și – alături de partenerii noștri de la Șantierul Naval Damen – susținem în bună măsură economia locală și regională”, subliniază Bogdan Grecu. Anual, ArcelorMittal plătește circa 40 de milioane de euro pentru taxe și contribuții la diferite bugete locale și naționale. Aproape două treimi din producția de la Galați merge la export pentru că România consumă puțin oțel, în absența proiectelor de infrastructură și a unor consumatori industriali mai mari. Printre altele, oțelul de Galați este folosit la construirea celui mai mare pod din Turcia, al patrulea în lume ca anvergură între stâlpii de susținere.
Începând din 2009, an în care criza economică a lovit puternic activitatea platformei siderurgice, ArcelorMittal a investit în combinat circa 500 de milioane de euro, nivelul anual al investițiilor fiind cuprins între 30 și 40 de milioane de euro. Un efort investițional de 120 milioane de euro s-a realizat la Furnalul nr. 5, acesta fiind plasat pe „lista scurtă” a celor mai bune furnale din Europa. În prezent, investițiile sunt îndreptate către Oțelărie și Laminoare. „În această perioadă, derulăm 36 de proiecte de investiții, mai mici sau mai mari, care vor genera impact imediat în calitatea produselor, securitatea muncii și protejarea mediului înconjurător”, declară Bogdan Grecu.
Combinatul se confruntă cu două probleme importante: criza forței de muncă și calitatea serviciilor prestate de furnizorii industriali din zonă. Echipa managerială întâmpină greutăți cu atragerea de specialiști. În acest sens, a fost lansat un program de internship (școală de vară, burse, sesiuni tematice cu studenții), care este orientat pe nevoile capacităților de producție. Pe de altă parte, în următorii trei-patru ani, mulți angajați vor ieși la pensie iar modernizările implementate vor conduce la reducerea numărului de salariați. În această situație, conducerea companiei este obligată să investească în pregătirea de noi specialiști prin intensificarea colaborării cu liceele tehnice și Universitatea din Galați. În privința calității serviciilor cumpărate de la furnizorii industriali, Bogdan Grecu recunoaște că „sunt greu de găsit în zona noastră, pentru că suntem unicul producător de acest tip din regiune”. „Suntem, câteodată, nevoiți să aducem furnizori din Vestul României sau chiar din afara țării. Facem, însă, eforturi de a-i sprijini pe cei locali oferindu-le, de exemplu, contracte pe termene mai lungi, pentru a-și pregăti mai bine propriile lor planuri de afaceri”, spune directorul general.
ArcelorMittal Galați este cea mai complexă companie din Sud-Estul României și un jucător important pe piața siderurgiei din Europa. Viitorul combinatului nu se joacă la ruletă. Guvernul României, foarte discret până acum în privința viitoarei vânzări, ar trebui să-și treacă pe agenda sa de lucru modul cum combinatul va trece în portofoliul unui nou proprietar. Pentru că oțelul de la Galați are statutul de valoare națională, dobândită în mai mult de jumătate de secol de siderurgie, de muncă, de sacrificii umane. Gălățenii sunt oamenii oțelului.
Scurtă istorie a combinatului siderurgic ArcelorMittal Galați
8 iulie 1960
Consiliul de Miniștri al Republicii Populare România aprobă Hotărârea 924 referitoare la construirea Combinatului Siderurgic de la Galați. Amplasamentul este ales pe platoul Smârdan, la 2 km de municipiul Galați, între bălțile Cătușa și Mălina.
17 iulie 1961
Prima cupă de pământ este excavată pe noul șantier. Proiectele pentru construcția combinatului sunt realizate de IPROMET şi IPROLAM Bucureşti. Au fost create 15 ateliere de proiecte cu un total de 600 de specialiști.
1963
Încep lucrările la primul obiectiv industrial de pe platforma gălățeană: Laminorul de Tablă Groasă nr. 1 (LTG 1), care va intra în funcțiune în 1966.
1966
Combinatul preia numele Combinatul Siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, în memoria fostului lider comunist.
Septembrie 1966
Intră în funcţiune Laminorul de Tablă Groasă nr. 1 – LTG1, a cărui construcţie a început în 1963.
1967 – 1968
Se construiesc simultan fabrica
de aglomerare nr. 1, Furnalul 1,
Oțelăria cu convertizoare nr. 1 și Laminorul Slebing.
Iulie 1968
Nicolae Ceaușescu inaugurează fluxul siderurgic integrat al combinatului, având în componenţă baterii de cocsificare, furnale de mare capacitate, oţelării cu convertizoare cu insuflare de oxigen şi laminoare. Este elaborată prima şarjă de oţel.
1989
Platforma siderurgică atinge suprafața maximă de 1.770 de hectare. Numărul angajaților se ridică la 50.000. Platforma siderurgică cuprinde șase furnale, patru oțelării, opt laminoare, două uzine cocsochimice și trei uzine de aglomerare.
1991
Prin hotărâre de guvern, Combinatul Siderurgic Galați este transformat în societate comercială pe acțiuni, cu capital de stat, având un nou nume: Sidex Galați.
1992 – 2000
Căderea piețelor la export, pierderea surselor de aprovizionare cu materii prime, interesele oculte politice și economice, blocajele financiare, corupția (firmele căpușă) și managementul defectuos afectează activitatea combinatului. Combinatul este considerat o „gaură neagră” a economiei românești. Numărul angajaților se ridică la 31.352, fiind considerat foarte mare în raport cu eficiența unității.
1994
O explozie puternică are loc la Furnalul nr. 6, în urma căreia au murit patru muncitori.
Noiembrie 2001
Compania multinațională LMN Holdings NV, deținută de miliardarul indian Lakshmi Mittal (foto), achiziționează Sidex Galați de la statul român. Valoarea tranzacției s-a ridicat la 70 milioane de dolari. Tranzacția a prevăzut ștergerea datoriilor acumulate la bugetul statului (1,4 miliarde de euro) și a inclus angajamente de investiții de 351 milioane de dolari și un capital de lucru de 100 milioane de dolari.
2003
Combinatul raportează profit, la doi ani de la privatizare, fără ca proprietarul să facă investiții semnificative.
2004
Sidex Galați devine parte a multinaționalei Mittal Steel, companie rezultată din fuziunea firmelor LMN Holdings NV și ISPAT International.
2005
Producția de oțel ajunge la 5 milioane de tone de la 3,7 milioane de tone, în momentul privatizării.
2006
Prin fuzionarea companiilor Mittal Steel și Arcelor, din care a rezultat multinaționala ArcelorMittal, numele combinatului devine ArcelorMittal Galați.
Octombrie 2008
Oțelăria 3 și unitatea „Turnarea continuă” sunt oprite. Rămâne în funcțiune doar Oțelăria 1.
2008
ArcelorMittal Galați ocupă locul 28 al celor mai mari poluatori din Uniunea Europeană, conform datelor furnizate de oficialii de la Bruxelles.
2009
ArcelorMittal Galați deține 3,8% din exporturile României.
2010
Combinatul operează un singur furnal, pe fondul crizei economice și a reducerii comenzilor de produse siderurgice pe piața mondială. Numărul angajaților este 9.255.
2011
Producția de oțel este de 2 milioane de tone.
Noiembrie 2014
Este demolat Furnalul 6. Până atunci fuseseră demolate Furnalele 1 și 2. În acel moment, din cele șase furnale, funcționa Furnalul 5 (modernizat de noul proprietar) și Furnalul 3 era ținut în rezervă, în timp ce Furnalul 4 era închis.
Aprilie 2018
ArcelorMittal confirmă că a propus spre aprobare Comisiei Europene să vândă combinatul de la Galaţi şi alte unităţi din Europa pentru putea a cumpăra Combinatul Ilva din Italia.
Mai 2018
ArcelorMittal primește aprobarea Comisiei Europene pentru cumpărarea Combinatului Ilva (Italia), dar cu condiția „vânzării unui pachet extins de active”.
Iulie 2018
ArcelorMittal acceptă noile condiţii stabilite de autorităţile italiene pentru preluarea celei mai mari oţelării din Europa, Ilva. Finalizarea tranzacției va avea loc la jumătatea lunii septembrie 2018.
~Închiderea combinatului, un scenariu ce ține de trecut~
Forbes: Sunt destule voci pesimiste, fie în rândul locuitorilor din Galați, fie în rândul analiștilor economici, care afirmă că această unitate se va închide cândva. Este posibil acest scenariu?
Bogdan Grecu: Un asemenea scenariu ține mai curând de trecut și nu de viitor. În prezent, industria oțelului este într-o poziție relativ bună și nu ne așteptăm la evoluții negative până la finele anului. Suntem într-un proces de separare, în vederea unei posibile vânzări. Rezultatele bune și interesul arătat pentru noi ne îndreptățesc să fim optimiști și să privim pozitiv această etapă din istoria noastră. Cred cu tărie că viitorul va aduce o nouă etapă de dezvoltare a Combinatului și o întărire a poziției acestuia.
